Soseaua va avea o lungime de circa 8,3 km, cu trei benzi pe sens, iar pe parcursul lucrarii vor fi realizate mai multe pasaje supraterane:
- la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei
- la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii
- la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
- Potrivit proiectului prezentat de proiectant, soseaua expres va fi prevazuta cu piste pentru biciclisti.
Lucrarea va costa aproximativ 580 milioane lei (circa 138 milioane de euro) si va fi realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizarea lucrarii este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.
Ca aproape toate proiectele demarate de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, si acesta a inceput fara un Plan Urbanistic Zonal aprobat, asa cum prevede legislatia, inca de anul trecut desfasurandu-se lucrari de realizare a nodului de circulatie Splaiul Independentei - Sos. Virtutii. Realizarea acestui nod presupune construirea unui pod hobanat peste raul Dambovita si a unui pod cu tabliere din beton armat, inclusiv a bretelelor de racordare cu cele doua strazi, in acest moment lucrarile fiind avansate.
Miercuri, Primaria Capitalei a prezentat in dezbatere publica Planul Urbanistic Zonal care trebuia realizat si aprobat inainte de inceperea lucrarilor. Cu alte cuvinte, consultarea populatiei se face la aproape un an dupa inceperea lucrarilor.
Arhitectul sef al Capitalei sustine ca lucrarea putea fi autorizata si fara un PUZ, deoarece este prevazuta in Planul Urbanistic General. "Avem nevoie de PUZ doar pentru a declara obiectivul de utilitate publica si a face exproprierile si pentru a detalia traseul penetratiei acolo unde PUG-ul nu o face", a declarat miercuri Gheorghe Patrascu. Cu toate acestea, chiar si pentru realizarea podului de la Ciurel (nod de circulatie Splaiul Independentei - Ciurel) este nevoie de exproprieri, deci de un PUZ, asa cum spune chiar Sorin Oprescu.
„In acest moment exista certitudinea ca avem pe ce sa sprijinim podul, fiind terminata executia coloanelor forate si realizat radierul de la pilonul central. Ramane sa asiguram continuarea investitiei, pentru a putea fi terminata in timp util, in iunie 2012", declara Sorin Oprescu in luna aprilie a acestui an.
Adversarii proiectului spun ca va creste traficul in Bucuresti
Dincolo de problemele de legalitate pe care doar instanta le poate clarifica, ONG-urile si reprezentantii consilierilor generali, prezenti miercuri, la dezbaterea publica, au acuzat ca proiectul este prea costisitor si ca aduce masini in centrul orasului, ceea ce nu este de dorit.
Romeo Pop, consilier general: "Strapungerea bd Timisoara, care presupunea extinderea drumului cu doar 500 metri, pana la Soseaua de Centura, era o solutie mult mai simpla, rapida si ieftina. De pe Soseaua de Centura, oamenii ieseau la autostrada Bucuresti-Pitesti. Din nefericire s-a ales varianta cea mai spectaculoasa, cu un pod. Consiliul General nu agreeaza aceasta varianta".
Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: "Aceasta artera duce un flux urias de masini din autostrada Pitesti - Bucuresti, in centrul orasului, prin Splaiul Independentei. Soferii care vin de pe autostrada Bucuresti-Pitesti si merg spre Constanta sunt practic invitati să tranziteze centrul Bucurestiului pe Splaiul Independentei. In plus, proiectul are un cost urias, intrucat este nevoie de foarte multe exproprieri. Exista variante mult mai ieftine de conectare a cartierelor Militari si Drumul Taberei cu Soseaua de centura".
Rausse Victor, locuitor din zona, semnatarul unui Referat de oponenta: "Proiectul nu rezolva problemele de trafic din zona. Ca locuitor si pe baza experientei traite ca sofer care merge zilnic in/prin zona de N-V al Capitalei, afirm cu toata raspunderea ca volumul de trafic, pe bulevardul Iuliu Maniu este alcatuit din urmatoarele componente datorat vehiculelor din cartierele: Militari, Timisoara, Drumul Taberei, Sebastian, Giurgiu, Calea 13 Septembrie, Ghencea, Viilor, Zona industriala Preciziei si alte zone adiacente partii de N-V a capitalei la vest de "Lacul Morii". A pune problema in tema de proiectare principala, ca descongestionarea Bulevardului Iuliu Maniu, este solutionata prin redirectionarea traficului rutier existent pe aliniamentul Splaiul Independentei pe ruta din proiect, este una falsa din urmatoarele motive:
- daca se considera ponderea traficului rutier de pe aliniamentul Splaiul Independentei datorat vehiculelor care vin din centrul Capitalei si tranziteaza Bulevardul Iuliu Maniu, in raport cu cele din cartierele Drumul Taberei si Militari, ne dam imediat seama ca rezultatul benefic este neglijabil, din cauza densitatii mari a masinilor din cartierele respective care ajung la cifra de 475.000 bucati, conform informatiei din "Ziare.com" din data de 26.11.2011, fata de numarul total de aproximativ 1.200.000 cu numai 240.000 locuri de parcare, conform informatiei din editorialul de specialitate "Autoevolution.ro" din data 26.05.2011. Deci ponderea, numai pentru cele doua cartiere Militari si Drumul Taberei ajunge la valoarea de 20% - 25% din total numar masini inmatriculate in Bucuresti, fara a lua in calcul numarul vehiculelor din celelalte cartiere mentionate mai sus.
- se considera intr-un mod eronat ca valoarea volumului traficului rutier pe alianiamentul Splaiul Independentei cu toate ambuteiajele de la intersectiile semaforizate, se datoreaza acelor vehicule care vor sa ajunga neaparat in A1. O ipoteza de lucru cu totul eronata, nivelul ridicat al volumului de trafic rutier de pe acest aliniament se datoreaza in principal: centrelor comerciale, bancilor, firmelor, tribunalelor sector 3 si sector 5, a traficului turistic din "Centrului Istoric" si nu in ultimul rand al lipsei parcarilor subterane. In continuarea, conform logicii de bun simt, prin realizarea Pasajului Virtutii, soferii vor fi ademeniti sa ajunga in A1, pe traiectul Spaiului Independentei, ceea ce va conduce la o crestere semnificativa a volumului de trafic rutier, care va conduce automat la blocari suplimentare ale acestuia".
Sorin Luchian, inspector in cadrul Directiei de Transporturi din Primaria Capitalei, spune ca s-a luat in calcul si realizarea strapungerii bd. Timisoara si se va face si aceasta. De asemenea, Sorin Luchian a declarat ca Penetratia Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucuresti-Pitesti nu va aduce masini in centrul orasului deoarece este facuta intre cele doua inele de circulatie, inelul principal si viitorul inel median, iar populatia va alege sa mearaga pe aceste inele, nu pe Splaiul Independentei, direct pana la autostrada Bucuresti-Constanta.
Nu totdeuna seocupa de prioritati - poat enu ies bani multi de-acolo, dar iata ce ma intriga:
- splaiul independentei nu poate fi circulat peste tot! Aproape de Unirii sensul spre amonte este blocat de lucrarile facute la Biblioteca, la fel in apropiere de Lacul Ciurel, dupa caminele de la grozavesti - soseaua este blocata fara rost!
- exista inca iesiri din Bucuresti pe DN-uri cu cate o banda pe sens sau cu traversare la nivel a caii ferate
- nu se mai lucreaz ala modernizarea centurii
- s-a abandonat proiectul inelului largit al capitalei
- nu se amenajeaza locuri de parcare, desi exista multe spatii virane, pirloage intre blocuri
- ...
Prioritatile erau acolo unde era jale: pasaj prelungirea Ghencea, pasaj la Razoare, prelungir Bulevard Timisoare pana la soseaua de centura, pasaj peste calea ferata Doamna Ghica-Pantelimon, etc etc etc
Dar primarul viseaza tuneluri de kilometri pe sub casa Poporului, pe sub lacul Herestrau sau proiectul asta de mai sus. Sa fie mari, sa fie ciudate, sa intre in cartea recordurilor.
Cam de asta e bun primarul Oprescu - de cartea recordurilor. Iar aia cu cel mai lung carnat a fost o distractie ieftina, de acum incolo incep distractiiile pe bani buni.
2. Traficul de mărfuri şi oameni către şi dinspre centrele comerciale mari (Praktiker, Hervis, Metro, Domo, Augsburg, Hornbach) se adaugă traficului care intră şi iese din Bucureşti, ceea ce duce la cozi, timp pierdut, mari cantităţi de combustibil arse degeaba, poluare şi pierderi pentru firme.
3. Este şi a fost întotdeauna necesară, chiar din era comunistă, o a doua cale de ieşire spre A1 şi Centură.
4. Din motive mai greu de înţeles, Bd. Timişoara nu a fost prelungit până la CET Vest şi Centură, nici de Ceauşescu, nici de primarii moderni, deşi era de asfaltat doar o porţiune foarte scurtă peste un câmp gol.
5. Planul lui Oprescu prevede un pasaj peste barajul Ciurel, care să ducă în spatele bisericii şi McDonaldului de la Lacul Morii, şi de acolo spre Chiajna.
6. Drumul prin Chiajna (Bd. Uverturii - Chiajna - Roşu - Centură şi de acolo mai departe prin Dragomireşti) este în stare bună, foarte uşor practicabil şi fără intersecţii mari care să ducă la blocaje.
7. Dacă ar fi avut ceva mai mult cap, omul nostru ar fi lăsat planurile faraonice cu autostrăzi suspendate şi ar fi făcut 3 lucruri: străpungerea la CET Vest, ieşirea prin Chiajna şi lucrări la Centură între Chitila şi Domneşti.
~Nautilus
asta cu Bd.Timisoara nu am inteles-o nici eu niciodata... de ce se opreste la valea cascadelor si nu merge mai departe pana la centura...
Transportatorii moderni, români sau turci, au propriile lor spaţii. Dacă un oarecare preşedinte numit Rânjilă ar fi fost de acord să fie vândute autogările în anii '90 către transportatori privaţi, le-am fi avut şi acum, chiar renovate şi modernizate.
~Nautilus
inteleg ca locuitorii din zona nu sunt de acord cu proiectul, insa beneficiile economice-sociale si chiar ecologice, din punctul meu de vedere, al inginerului de trafic, depasesc aceste dezavantaje
Sa speram ca se va putea duce la bun sfarsit proiectul fara tipicele frane colorate ca citricul dulce...
Ne preocupam cum ar veni de camase, cravata si noi suntem in cu_rul gol !!!!!!