"Exceptand ordonatorii de credite unde aceste aspecte sunt puternic reglementate (MApN, MAI, AR), aceste strategii prezinta idei disparate, nu sunt suficient de coerente, sunt lipsite de viziune, nu sunt aliniate la realitatea imediata, sunt superficiale sau nu sunt formalizate (MADR, MCPN)" (Raportul Curtii de Conturi)
"Nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor" (Raportul Curtii de Conturi)
"Cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie" (Raportul Curtii de Conturi)
Principalele observatii:
Lipsa reglementarilor legale privind sumele cheltuite:
In timp ce pentru investitii din alte domenii aprobarea acestora este reglementata, in functie de importanta, volumul şi amploarea lor, de catre Guvern, acelasi lucru nu se intampla si pentru ordonatorii de credite care actioneaza in domeniu TIC, deşi acestora le sunt alocate fonduri a caror volum depaşeste pragurile valorice pentru care ar fi necesara aprobarea Guvernului.
Consecinta acestui fapt consta in aceea ca nu se respecta prevederile legale in vigoare, respectiv art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care stabileste limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice, la pragul de 28 milioane lei de la care este necesara aprobarea Guvernului.
In felul acesta, ordonatorii de credite modifica cu o mai mare usurinta indicatorii proiectelor de investitii, acest fapt conducand de cele mai multe ori fie la prelungirea duratei de executie a proiectelor, fie la suplimentarea volumului de fonduri necesar realizarii acestora, asa cum s-a constatat ca s-a intamplat in cazul Sistemului Informatic Unic Integrat, implementat la CNAS, sau chiar la schimbarea parametrilor/indicatorilor de performanta initiali.
Lipsa standardelor de cost
In ceea ce priveşte costurile proiectelor de investitii nu exista normative de cheltuieli aşa cum se intampla in alte domenii de activitate. Astfel, pentru obiective similare de investitii din domeniul TIC cheltuielile difera semnificativ atat in ceea ce priveşte dotarea tehnica cu echipamente hardware, cat şi in ceea ce priveşte aplicatiile software şi infrastructura de comunicatii.
Citeva articole HotNews.ro care au relatat aceste probleme in ultimii ani:
- Portalul eRomania si Programul national de reforma 2011-2013: Haos privind data finalizarii si scopul acestui proiect. Domeniile de internet eromania.ro si e-romania.ro sunt in proprietatea unor firme
- Guvernul promite jumatate de miliard de euro pentru ceva ce acum este concept, ca si in 2009 - portalul eRomania
- Inca un portal "finalizat" de autoritati, dar imposibil de accesat de publicul larg - Punctul de Contact Unic electronic. Tot cu fonduri UE
- Cum a cheltuit ministerul Economiei 1,2 milioane euro pe un portal nefunctional destinat IMM-urilor. Vezi in text traseul banilor si istoricul afacerii
- Site-ul de un milion de euro: Dupa ce completati declaratiile, le printati, le puneti in plic si le trimiteti unde aveti nevoie
Lipsa standardelor de executie
Nu exista o conceptie unitara cu privire la punerea in practica a unei problematici similara entitatilor publice, legata de domeniul TIC, astfel incat diverşi ordonatori de credite rezolva in mod diferit acelaşi aspect al unei probleme specifice acestui domeniu.
Spre exemplu, problematica referitoare la raportari financiar-contabile, investitii si achizitii publice, calculul salariilor, managementul documentelor etc., deşi ar trebui coordonate, uniformizate şi rezolvate identic in sectorul bugetar, proiectarea şi implementarea de aplicatii care sa le puna in practica se realizeaza de catre ordonatorii de credite prin contractare de la diverşi furnizori, alegand solutii diferite, cu costuri diferite, astfel ca in final se poate ajunge la o risipa de fonduri de la bugetul de stat. Pot fi amintite aici aplicatiile financiar-contabile utilizate in cadrul MS si MDRT sau cele din cadrul MAE, AR si MECMA.
Site-urile ministerelor si agentiilor guvernamentale: lipsesc actualizarile si instrumentele de masurare a feed-back-ului
In ceea ce priveste serviciile de editare a paginilor web, cu unele exceptii (MAI, MApN), acestea se realizeaza prin contractare cu firme de soft. Se constata ca nu de putine ori instructiunile existente in „Ghidul privind realizarea paginilor web pentru administratia publica centrala şi locala din Romania”, editat de MCSI, nu se respecta, in sensul ca informatiile prezentate nu sunt actualizate la timp (mai ales dupa schimbarea echipelor de conducere) sau accesarea acestora nu este suficient de prietenoasa. Exceptand operatiunea de contorizare a celor care acceseaza pagina de web a institutiei publice nu se realizeaza nici o alta analiza legata de reactia vizitatorilor paginii web, de impresiile acestora, de opiniile si sugestiile lor legate de continutul si grafica paginii web.
Sisteme informatice "autiste"
Aproape in toate cazurile analizate legatura de tip informatic de la ordonatorii principali de credite la ordonatorii secundari şi tertiari este aproape inexistenta sau insuficienta. Astfel, in unele cazuri, cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie. in felul acesta politicile şi strategiile ministerelor nu se bazeaza pe prelucrari on-line, in timp real, ale informatiilor continute in bazele de date proprii, impietand asupra activitatii curente de monitorizare, coordonare şi control.
Nimeni nu stie ce softuri si echipamente IT exista in institutiile publice
Nu au putut fi identificate inventare şi situatii complete privind echipamentele, aplicatiile şi proiectele existente, in derulare şi in perspectiva, astfel incat sa poata fi evitate paralelismele legate de achizitionarea unor aplicatii şi proiecte deja existente. Un astfel de mecanism se considera a fi util şi in situatia in care anumite echipamente devin, pe parcursul ciclului de viata, mai putin utile unei entitati, dar pot fi redistribuite celor care au un deficit de astfel de echipamente. in acest sens, se poate exemplifica prin aceea ca, dupa campania de scanare a carnetelor de munca, un numar scannere de la CNPP ar putea fi redistribuite unor instante de judecata pentru scanarea şi arhivare dosarelor aflate pe rol. Aceeasi redistribuire de echipamente poate fi luata in calcul si in cazul unui numar important de servere de la CNAS care nu mai sunt utilizate odata cu trecerea la versiunea centralizata on-line a Sistemului Informatic Unic Integrat.
Nimeni nu stie cate licente Microsoft a cumparat guvernul
La nivel guvernamental exista contracte, incheiate in 2004 si 2009, cu firma Microsoft privind achizitia de licente pentru software-ul de baza. In ceea ce priveste contractul din 2004 s-a constatat ca nu exista o evidenta clara cu privire la numarul şi administrarea acestora. Totodata, la nivelul unor ministere (MAE pentru aparatul extern şi MAI pentru ofiterii de legatura) s-au constatat situatii legate de achizitionarea unor echipamente pe plan extern, impreuna cu sisteme de operare si software de aplicatie avand licente, de cele mai multe ori preinstalate (OEM – Original Equipment Manufacturer), fara a se verifica posibilitatea de a beneficia de pe urma contractelor amintite anterior şi cu riscul efectuarii unor plati neeconomicoase pentru aceste licente.
Sute de milioane de euro cheltuiti pe IT fara nici o analiza
Legat de fondurile alocate pentru achizitia de echipamente, solutii informatice si crearea si/sau modernizare infrastructurii de comunicatii, s-a constatat ca, desi la nivelul sectorului bugetar, pentru domeniul TIC, au fost repartizate si cheltuite sume de ordinul sutelor de milioane de euro, nu exista la nivelul MCSI o evidenta clara a acestora din punct de vedere al volumului si surselor de provenienta, a stadiului de indeplinire a scopului si obiectivelor pentru care sistemele/aplicatiile/programele/proiectele au fost achizitionate sau implementate, a gradului de utilizare a acestora etc.
Avand in vedere ca partea cea mai importanta a finantarii investitiilor privind infrastructura IT a avut drept sursa fonduri comunitare pre si post aderare, care au facut obiectul diverselor actiuni de control si audit financiar si al performantei, efectuate de organismele si organele interne si externe abilitate. Nici in acest sens nu se poate vorbi de o evidenta clara, centralizata legata de constatarile si recomandarile rezultate in urma acestor actiuni, precum si a masurile intreprinse in legatura cu modul de aducere la indeplinire a acestora. Lipseste astfel o baza de date cu informatii legate de aceste aspecte, care din punct de vedere al utilizarii fondurilor publice, pot contribui substantial la stabilirea unui cadru de buna practica in domeniu.
S-ar putea astfel evita sau diminua aparitia unor fenomene negative cum ar fi cele legate de sistarea unor proiecte, asa cum s-a intamplat cu proiectul de informatizare a spitalelor de la MS unde, desi au fost cheltuite fonduri de circa 11 mil. USD, proiectul a fost stopat, fara a-si dovedi eficienta si eficacitatea.
Concluziile Curtii de Conturi:
- Concluzia generala consta in aceea ca desi, ca tendinta, se observa ca institutiile publice din Romania si-au imbunatatit vizibil performantele, beneficiind in prezent de o mai mare disponibilitate a resurselor si a serviciilor adresate cetatenilor, ca si-au automatizat deja o parte din operatiuni, propunandu-si sa devina mai deschise si mai transparente in relatia cu publicul, procesul de informatizare a administratiei publice este unul complex si de durata, care necesita o abordare etapizata, in contextul in care nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
- Lipseste, de multe ori, legatura de natura informatica intre ordonatorii principali de credite si cei secundari sau tertiari, din subordine.
- In ceea ce priveste dotarea tehnica exista o diversitate mare de echipamente, cu grad diferit de uzura fizica si morala, se intalnesc chiar situatii de paralelisme sau dotari insuficiente, lipsind o evidenta clara cu privire la dotare si aplicatii, la nivel national.
- Personalul calificat, aferent domeniului TIC, are o pondere care variaza de la 0 la 12% din totalul personalului, mentinandu-se compartimente de profil propriu, in contextul externalizarii activitatii respective.
- Aceeasi aplicatie, ca functionalitate, se regaseste implementata diferit, contractata diferit, exploatata si platita diferit.
Pana nu vad 40-50 de condamnati definitiv, nu cred in aburelile lor.
DNA-ul in 12ani de activitate nu a condamnat nici un corupt.
*expresia e corecta
Acum doi ani , tot Directia Muncii s-a pricopsit cu un soft ouat de Siveco si care trebuia sa inlocuiasca aplicatiile dezvoltate cu resurse proprii de filialele judetene pentru evidenta prestatiilor si platilor. Toate bune pina aici, numai ca produsul SAFIRE este si acum in continua cirpire, deoarece analiza si implementarea lui se bazeaza pe concepte arhaice, proprii statiilor de lucru izolate, cu multe elemente care depind de legislatie " batute in cuie" si greu de adaptat la toanele actualei guvernari. Iar incepind cu acest an va fi nevoie de o reorganizare totala a bazelor de date si a prestatiilor , mai ales daca presedintele fara rusine si fara onoare isi duce la indeplinire amenintarea de a finaliza organizarea teritoriala: in loc de 41 de centre judetene de achizitie date pe SAFIRE - fiecare cu 4-5 calculatoare care si acum stau la coada si dureaza ore pina se preia un dosar sau se scoate o situatie - vor fi 3000 de primarii cu operatori ce lucreaza dupa ureche si cu conexiuni lenese. Tataie cu mila Lui !
Acestea sint doar doua exemple din multele pe care le cunosc direct si personal, la care se mai adauga cumpararea de hard fara soft, de sisteme de operare fara soft de baza, de calculatoare fara protectie AV. Plus faptul ca majoritatea functionarilor sint analfabeti informatic, fiecare stiind doar sa apese butoane ca maimuta in racheta, folosind mai putin de 10% din puterea calculatorului, acestea fiind folosite, cel mai adesea, ca masini de scris.
Nu-i deloc adevarat! Mai sunt folosite si pentru messenger si pentru Solitaire! Si in ultima vreme am observat ca unii functionari au avansat informatic si au pasit intr-o noua era a tehnologiei avansate in timpul serviciului: Facebook!
Iar filosofii mioritici tac "dilematic".
Curtea de conturi trebuie sa verifice prin controale legalitatea operatiunilor bugetare, gestionarea si administrarea resurselor bugetare si daca operatiile de executie au respectat legea, atat. Restul se constitue in depasiri de competente si chiar abuz ...si daca d-vostra sunteti un mic intreprinzator sau mai mult, ati simtit abuzul in activitatea de control a diverselor institutii.
E jenant ca ani la rand, zi de zi si luna de luna, oamenii sa stea la cozi cu gramezi de formulare completate sau pentru declaratii pe floppy disk la administratiile financiare, pline de stive de hartii si dosare inutile prin toate colturile.
Am fi putut fi departe daca exista o viziune si era pusa corect in aplicare, dar "lasă bă că merge şi-aşa".
Cand a raspuns careva in Romania in astia 20 de ani pentru proasta gestiune a banului public?!
Nimeni si niciodata si mai rau nici nu vad vreodata vreo sansa de schimbare curand.....
Clientela politica e-n toate posturile de conducere si nu au nici un interes sa faca lumina, dimpotriva cu cat e mai multa ceata cu atat e mai bine, se poate fura in liniste...
Chiar daca CC vine cu controlul, nu se intampla nimic, nu se sesizeaza procuratura... tara nimanui....
Cand vedem evaziunea fiscala de proportii din Romania(Dl Ionut Dumitru de la Consiliul fiscal vorbea de procente uriase), cand vedem evaziunea din vamile romanesti, cand auzim de contractele cu baietii destepti, cand citim despre pierderile uriase an de an ale companiilor de stat, pierderi compensate de la bugetul Romaniei(altfel, de unde??!!), cand vedem banii bagati in investitii aiurea care nu produc nimic, nici un loc de munca, nici un efect de antrenare in economie(asta inseamna o investitie?!) decat bani ptr clientela politica ??!!!...
Evaziunea intr-un stat este atat cat i se permite de catre autotitatile acelui stat, adica un stat corupt are un nivel urias al evaziunii...
De unde bani, Dle Vlaston?!!!
De unde bani cat timp astia ii cheltuie cum vrea muschii lor si nimeni nu le cere socoteala niciodata...
Asta lipseste Romaniei, oameni competenti si RESPECTAREA LEGILOR
De data acesta curtea de conturi cred ca-si depaseste atributiile:
1.Competentele curtii de conturi trebuie sa se limiteze numai la legalitatea cheltuirii banului public;
2.Orice referire la o solutie tehnica sau normative tehnice este fortata, cu atat mai mult cu cat in domeniul IT nu exista niste standarde ca in domeniul telecomunicatiilor;
3.Daca raportul are forma acesta atunci este clar ca in cadrul curtii de conturi nu exista sau nu sunt consultati specialistii IT, altfel nu apareau asemenea tipuri de analize!
4.Utilitatea unui anumit proiect, daca are in spate si un studiu de fezabilitate este oricand dicutabila, curtea de conturi are menirea de-a analiza si controla daca au fost respectate prevederile legale la intocmirea documentelor si proiectelor, restul se poate fi interpretat ca o depasire de atributii.
5.Daca au indoieli privind utilitatea cheltuirii banilor publici pentru anumite programe, curtea de conturi trebuie sa sesizeze alte organisme ale statului si nu sa se antepronunte.
Altfel, astia vor interpreta concluziile Rapoartelor CC asa cum le interpreteaza pe forum sustinatorii infocati ai PDLului!!!!!!!!
E bine, e foarte bine....
De cheltuirea aiurea si inutila adica INEFICIENTA a banului public... programele IT ar fi trebuit sa eficientizeze administratia publica romaneasca, dar de fapt ele fac si mai multa ceata nefiind vorba despre o strategie si o legatura intre ele.... brambureala cu IT, eventual....
Eu reprosez curtii de conturi in acest caz ca nu repecta ea legea, de altfel majoritatea institutiilor din Romania care au sarcini de control nu repecta legea si orice firma sau persoana fizica a simtit asta tot timpul.
In legea de functionare a curtii de conturi, legea 94 din 1992, la articolul 2, citez exact:
,,controlul-activitatea prin care se verifica si urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice,,.
Daca s-ar face un studiu asupra investitiilor in IT de catre primarii s-ar constata sume uriase de bani aruncati pe echipamente inutile si/sau de calitate indoielnica, cu un cost de exploatare f. mare.
Pentru cei care lucreaza efectiv cu el nu s au operat nici o modificare de flux desii s au trimis tot timpul cereri. Apoi cand a picat sistemul o saptamana si am aflat cat a platit seful Duta cu - 40 milioane de euro !!!
Asta da tun ! Pe astia nu ii mai verifica nimeni ?
Intre timp tot primim hartii ca sistemul trebuie oprit restartat intretinut..:))
Cineva ar rebui sa dea banii inapoi!
Iar curtea de conturi face rapoarte "dictate" de directorii politruci, dupa experienta mea de info de 16 ani in administratia publica
vise taica... vise....
scandal cateva zile apoi: caini latra, trasura trece...
Singurii care nu resimt socul taierilor discretionare , ilogice si antipopulare sunt cei care deruleaza contracte cu statul.
Sper ca se publica