​Incercand sa mai linisteasca userii deranjati de amploarea programului PRISM derulat de autoritatile americane prin supravegherea comunicatiilor pe internet, Facebook si Microsoft au publicat numarul de cereri primite de la autoritatile americane in al doilea trimestru din 2012. Este vorba de solicitarea unor date ce ar folosi unor anchete politienesti, dar si date legate de siguranta nationala. La Facebook au fost 9-10.000 de cereri, in timp ce la Microsoft au fost 6-7.000 in partea a doua din 2012.

Facebook spune ca a convins autoritatile SUA sa o lase sa dea dovada de transparenta si sa publice numarul de cereri de date venite de la diverse institutii pe lucruri legate de securitate nationala si de rezolvarea diverselor anchete politienesti.

Facebook spune ca in a doua parte din 2012 a primit in total intre 9.000 si 10.000 de cereri de date care privesc in total un numar de 18-19.000 de conturi din retea. Solicitarile variaza de la un serif local care incearca sa gaseasca un copil disparut de acasa, pana la politisti federali care sunt in cautarea unui urmarit general. Au fost insa si cereri legate de conturile unor presupusi teroristi, spun cei de la Facebook, care nu precizeaza la cate dintre solicitari au dat curs.

Compania spune insa ca apara "in mod agresiv" datele user-ilor si adauga ca la unele solicitari a raspuns furnizand autoritatilor pur si simplu mai putine informatii decat acestea cerusera initial.

Facebook incheie aratand ca, penrtru o retea cu 1,1 miliarde useri, numarul e cereri venite de la diverse autoritati din SUA este insignifiant, reteaua adaugand ca a facut publice aceste cifre pentru a arata cat de redus este numarul efectiv de solicitari venite din SUA.

La putin timp dupa Facebook si Microsoft a publicat cifre care arata ca a primit intre 6.000 si 7.000 de cereri in partea a doua din 2012 pentru diverse cazuri legate de securitate nationala dar si de anchete politienesti. Cererile s-au referit la 31-32.000 de conturi de utilizatori.

UPDATEApple a anuntat ca in perioada 1 decembrie 2012-31 mai 2013 a primit intre 4000 si 5000 de cereri din partea autoritatilor legale din SUA referitoare la anumite date ale clientilor. Intre 9000 si 10.000 de conturi sau terminale au fost specificate in aceste cereri, care au venit din partea autoritatilor federale si locale si au vizat investigatii ale politiei si aspecte de securitate nationala.

In privinta celor mai des intalnite astfel de cereri, Apple da ca exemplu cereri ale politiei in cazul investigarii unor jafuri sau ale altor ilegalitati, pentru cautarea copiilor disparuti, pentru incercarea de a localiza un pacient bolnav de Alzheimer sau de a preveni o sinucidere.

Legat de circumstantele in care a oferit acces la date, Apple sustine ca echipa proprie de juristi evalueaza fiecare astfel de cerere in parte si numai daca este cazul extrage si ofera cel mai mic set de informatii cu putinta catre autoritati. Din cand in cand, sustine compania americana, atunci cand in astfel de cereri se observa inconsecvente si inexactitati, refuza sa dea curs solicitarilor in cauza.

Apple mai arata ca protejarea datelor clientilor sai a fost intotdeauna o prioritate si spune ca in anumite informatii nu pot fi accesate de autoritati. Spre exemplu, conversatiile care au loc prin iMessage si FaceTime sunt criptate si nu pot fi citite si vazute decat de cei care poarta acea conversatie.

PRISM, programul care sta la baza scandalului, a fost autorizat in 2007 de presedintele Bush, ca reactie la amenintarile teroriste de dupa atacurile de la Wall Trade Center. Programul nu consta se pare in colectarea propriu-zisa datelor user-ilor, insa poate gasi material care corespunde unor termeni de cautare care se gasesc in e-mail-uri sau alte tipuri de conversatii si comunicari online.

Publicatiile care au dezvaluit existenta acestui program - The Guardian si Washington Post - au scris si ca guvernul are acces la atat de multe informatii fiindca noua mari companii de internet si-au dat acordul: Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, AOL, Skype, YouTube si Apple.

Companiile au negat vehement ca si-ar fi pus serverele la dispozitia guvernului SUA insa, daca au dat date confidentiale despre cetateni UE, incalcand legile europene, ar putea fi chemate in justitie in Europa.