Plata amenzilor pe smartphone, taxe online, dosar la universitate depus pe net: Progresul uimitor al Republicii Moldova in e-government. Cum a transformat o masteranda la Harvard Republica Moldova intr-o a doua Estonie

de Vlad Barza     HotNews.ro
Luni, 5 ianuarie 2015, 10:31 Economie | IT

Stela Mocan, omul care a revitalizat e-guvernarea in Moldova
Foto: Captura YouTube
Ne sperie cozile la Fisc, la Primarie, la Cadastru sau la alte institutii, iar in Romania prea putine dintre serviciile publice pot fi accesate de pe internet. Ei bine, in Republica Moldova lucrurile s-au dezvoltat accelerat si scopul este ca pana in 2020 sa fie accesibile prin internet toate serviciile publice care se preteaza la asa ceva. Tara vecina implementeaza acest program complex cu un buget de 20 de milioane de dolari si castigurile sunt mari: oamenii nu mai trebuie sa mearga la ghisee fiindca pe internet pot rezolva cu toate actele, fara a mai fi nevoie sa dea "atentii" functionarilor cu priviri "acre".

  • Citeste pe larg despre progresul uimitor al Republicii Moldova la capitolul e-Guvernare si despre omul care este "sufletul" acestui proiect. Totul e in antiteza cu experienta Romaniei, care a irosit miliarde de euro din fonduri nationale sau imprumuturi externe pe proiecte scumpe de infrastructur, care nu rezolva insa problemele reale ale cetatenilor.

Informatia pe scurt

  • Republica Moldova este catalogata de multi ca fiind cea mai saraca tara a Europei si o serie de indicatori economici confirma acest lucru. Dar posibilitatile mai reduse nu au impiedicat aparitia unor progrese uimitoare pe partea de e-guvernare, tara vecina lansand o multime de servicii prin care cetatenii pot obtine prin internet diverse acte si pot plati, tot online, o serie de taxe. Exista chiar si o aplicatie care te anunta imediat ce ai fost surprins de o camera de supraveghere auto si iti da si posibilitatea de a plati amenda direct de pe smartphone
  • Moldova este, ca intindere, de sapte ori mai mica decat Romania, iar populatia este de 3,5 milioane locuitori. Tara e compacta si infrastructura digitala s-a putut dezvolta cu investitii mai mici decat in Romania, astfel ca in prezent peste 60% din gospodarii sunt "bransate" la internet. Luand exemplul Estoniei, tara excelent tehnologizata, Republica Moldova a lansat in 2010 agenda de e-Transformare a Guvernarii care isi propunea ca pana in 2020 toate serviciile care pot fi oferite online, sa fie accesibile online. La anul, spre exemplu, candidatii care se vor inscrie la universitatile din Moldova ar putea sa depuna online documentele, ingramadeala de la secretariate avand toate sansele sa devina istorie.
  • Pentru punerea in practica a agendei nu au fost adusi functionari cu vederi invechite, ci in 2010 a fost creat Centrul de Guvernare Electonica (CGE), ai carui angajati sunt consultanti de renume veniti din sectorul privat. Centrul este condus de Stela Mocan, specialist in management si administratie publica, care a studiat si in Romania, dar si la Harvard (master), revenind apoi in Basarabia pentru a schimba enorm modul in care cetateanul interactioneaza online cu autoritatile.
  • Centrul de Guvernare Electronica a profitat la inceputuri de faptul ca politicienii erau "ocupati" cu criza politica si a putut demara agenda de e-Transformare a Guvernarii si digitalizarea serviciilor, reusind sa creeze si o masa critica de utilizatori care s-au aratat entuziasmati de faptul ca scapa de statul la cozi si de nevoia de a da "atentii" pentru a imbuna functionarii.
  • Stela Mocan si oamenii de la CGE au dovedit ca, daca ai intentii bune, poti face lucruri excelente cu bani putini. Nu s-a pus problema ca informatizarea serviciilor publice sa se faca prin contracte de multe zeci de milioane de dolari fiindca tara nu isi permitea asta. S-a putut insa lua un credit de 20 milioane de dolari de la Banca Mondiala, credit care acopera tot programul, pana in 2020, pana in prezent fiind folositi opt milioane de dolari.
  • S-a facut mult pentru a se evita risipa: au fost create platforme gandite pentru a fi reutilizate ulterior fara a fi nevoie sa se ia totul de la zero si s-a incercat sa se preia din sectorul privat tot ce e mai bun, fiindca la privat este inovatia si nu la stat.
  • "Incercam sa fim cat mai deschisi, mai transparenti si mai realisti in implementarea solutiilor IT in guvern. Vrem sa achizitionam platforme si solutii tehnologice care ne pot ajuta in cel mai eficient mod sa solutionam problemele de coruptie, transparenta si servicii publice de proasta calitate. Ne propunem sa echipam guvernul cu cele mai bune solutii IT si eficiente ca si cost. Nu ne propunem sa cumparam rachete cosmice cand noi putem merge si cu masini eco", a spus Stela Mocan in interviul acordat HotNews.ro.
  • Transparenta a fost o obsesie, insa una pozitiva, dovada fiind ca de curand si licitatiile pentru proiecte de e-guvernare sunt transmise live pe internet. In ultimii doi ani, cam o data la doua-trei luni s-au lansat noi servicii de e-guvernare, fie ca e vorba de acte legate de cazier, de stare civila, de cadastru, de obtinere a vizelor. In toamna lui 2013 a fost lansat serviciul de plati electronice MPay unde pot fi achitate mai multe servicii online. Un alt moment - cheie tine de serviciul de semnatura mobila, disponibil din toamna lui 2012.
  • S-au facut si campanii media prietenoase care au insistat pe avantajele serviciilor electronice. Economisesti timp pentru ca nu mai stai la cozi, iar acel timp il poti petrece intr-un mod constructiv. In plus, pe internet nu ti se va cere spaga. Sloganul a fost si el simplu, dar de efect: "e Guvernul tau!".
  • Si lansarea de servicii electronice va continua, atingand domenii unde birocratia e in general crunta: lichidarea de firme, solicitarea de subventii in agricultura si chiar admiterea la universitati.

Ce servicii de e-Guvernare sunt disponibile:

Registrul Actelor Locale, lansat in iulie 2011
Platforma Datelor Deschise, lansata in decembrie 2011
Portalul servicii.gov.md - platforma unica a servciilor publice, lansata in mai 2012
Mpay, serviciul guvernamental de plati electronice - lansat in septembrie 2013
Semnatura mobila, serviciu lansat in septembrie 2012
E-Cazier, lansat in septembrie 2012
Serviciul E-stare civila, lansat in decembrie 2013
e-Trafic - notificari despre incalcarile surprinse de camerele de supraveghere, aplicatie mobila lansata in august 2014
Documente Normative in Constructii, lansat in ianuarie 2013
Autorizatia de Folosinta Speciala a Apei, lansat in aprilie 2014
e-Visa, serviciu de intocmire online a dosarului de aplicare pentru vizele de intrare in Republica Moldova.
Registrul de Stat al Controalelor

Pe portalul servicii.gov.md sunt dispoinile peste 90 de servicii electronice, insa multe dintre ele au fost elaborate mai demult si nu sunt "prietenoase" ca mod de utilizare si nici nu sunt folosite de multa lume. Foarte folosite sunt 15-20 de servicii lansate atat de Centrul de e-Guvernare sau de alte autoritati. Ca exemple, pot fi gestionate electronic facturile, se poate cere online cazierul judiciar, dar pot fi accesate si servicii ale Casei Nationale de Asigurari Sociale sau servicii vamale. "Numarul de servicii este in continua crestere, dar nu este atat de mare precum ne-am dori", spune Stela Mocan.

Un inceput dificil, dar intr-un context favorabil

Ideea informatizarii serviciilor publice din Basarabia s-a nascut in 2009-2010, cand foarte multe state s-au aratat gata sa ajute Moldova sa se modernizeze si sa "priveasca" mult mai mult catre Vest, decat catre Est. Banca Mondiala si statele europene au incurajat Moldova sa adopte aceste servicii, insa ele au fost ajutate intr-un mod inedit si de conjunctura politica.

"Stiti ca am avut criza politica continua, politicienii erau ocupati cu alte prioritati si ne-au lasat sa definim Agenda de e-Transformare a guvernarii, sa initiem parteneriate si colaborari cu sectorul privat si cu donatorii externi pentru a crea platformele digitale necesare pentru digitizarea serviciilor publice", explica Stela Mocan.

Ea spune ca in acea perioada s-a creat masa critica de sustinatori ai serviciilor de guvernare fiindca oamenii au vazut ca ele elimina cozile, dar si coruptia. Primii sustinatori au transmis mai departe mesajul care a fost receptionat de catre politicieni."Ne-a ajutat enorm si faptul ca Centrul este o parte a Cancelariei Primului Ministru. Daca am fi fost in interiorul unui minister, activitatea noastra ar fi fost mult mai dificila si nu am fi reusit sa avansam in implementarea agendei de e-guvernare, fiind blocati de rezistenta birocratiei si de multitudinea de interese departamentale".

Primele servicii au fost cele de cazier judiciar, plati electronice si factura electronica, dar inceputurile au fost cu pasi mici. La unele lansari noile servicii erau demonstrate chiar pe politicieni "Am incercat intr-un fel sa facem vizibila orice lansare de noi e-servicii, fiindca politicienilor le place sa celebreze rezultate bune. In acelasi timp, am promovat guvernarea ca un instrument de anticoruptie si am insistat pe faptul ca prin e-guvernare ne putem face temele de casa in relatiile cu UE, e-guvernarea ne ajuta sa realizam angajamentele de reforma si integrare europeana, asumate de Guvernul Republicii Moldova prin semnarea acordului de asociere cu UE", spune Stela Mocan.

Pentru a fi lansate aceste servicii electronice a fost nevoie de colaborarea cu multe institutii, precum Banca Nationala, Trezoreria de Stat si altele. Discutiile de convingere cu aceste institutii au fost fructuoase abia dupa un an si jumatate pentru punerea la punct a unui plan, iar implementarea a durat doar doua luni. Lectia invatata de aici este ca nu tehnologia este un impediment, ci deschiderea pentru schimbare in sectorul public unde managementul este invechit si ineficient.

A doua Estonie - Cum ajunge Republica Moldova in elita europeana a e-Guvernarii

Cum a construit Republica Moldova un sistem redutabil de guvernare electronica? S-a inspirat de la tarile cele mai "destoinice" in domeniu, exemplul principal fiind Estonia, celebra pentru strategiile sale de e-guvernare si de promovare a internetului in scoli.

"Am colaborat mult cu colegii din guvernul statului Singapore si in 2010, cand am deschis Centrul, trei colegi de la agentia de e-guvernare din Singapore au venit pro bono si au lucrat trei luni ajutandu-ne sa creionam planul de e-guvernare. Am colaborat cu estonienii, cu colegii de la Biroul Federal Digital din Austria, dar am urmarit si experienta colegilor din Marea Britanie, de la Cancelaria Guvernului, Oficiul pentru Eficienta si Reforme si de la Government Digital Service. Modelul Republicii Moldova este foarte aproape de cel britanic", spune directoarea Centrului de Guvernare Electronica.

Estonia ramane insa modelul preferat, Republica Moldova fiind supranumita "a doua Estonie" pentru viteza cu care a lansat serviciile de e-guvernare "La modelul estonian ne place sincronizarea pe care au facut-o intre tehnologie, guvernarea electronica si economia digitala. Nici macar nu trebuie sa ne intrebam daca digitalizarea merita facuta. Ea trebuie facuta fiindca daca nu, atunci capacitatea cetatenilor si business-ului nostru de a fi competitivi in economia digitala va fi una minima, pur si simplu nu vom putea concura si beneficia de milioanele de job-uri si oportunitatile de business create de econommia digitala la nivel mondial. De ele pot profita si cetatenii din Republica Moldova. Moldovenii pot avea acces la piata digitala globala, astfel incat sa nu depindem de Rusia si de alti vecini care isi inchid pietele pentru produsele noastre. Pentru noi, modelul Estoniei prin asta e interesant: ei trateaza rolul guvernului in consumul de tehnologie ca o preconditie pentru o economie competitiva si creeaza un nou tip de economie unde nu se pune accentul pe companii traditionale, cu modele de organizare, management si business vechi si greoaie, ci pe un nou tip de a face business: cel bazat pe inovatii, tehnologii si start-up-uri. Noi suntem fascinati si personal si institutional de tarile care pot sa avanseze rapid in directia asta"

"Am construit in ultimii trei ani toate platformele electronice necesare pentru a digitiza servicii publice. E vorba de platforma de semnatura digitala (msign.gov.md), platforma de autentificare digitala (mpass.gov.md), platforma de gazduire securizata cloud (mcloud.gov.md), serviciul guvernamental de plati electronice mpay.gov.md, plaforma de schimb de date si interoperabilitate MConnect, pentru a conecta registrele diverselor autoritati publice centrale si locale si a exclude hartia, si elimina acest "turism" al cetateanului sau al omului de afaceri de la o agentie la alta, prezentand diferite documente si copii de certificate. Pentru noi a fost important sa avem toate aceste platforme digitale functionale care pot fi si sunt reutilizate de toate autoritatile la nivel central si local in digitizarea de servicii electronice. Pot spune ca am invatat de la cei mai buni - cele mai avansate guverne, si ne-am dezvoltat modelul nostru propriu de livrare a serviciilor publice electronice"
.

Cine a implementat serviciile? Au fost folosite fonduri obtinute prin creditul de la Banca Mondiala pentru Agenda de e-Transformare a Guvernarii, cu un buget total 20 milioane dolari, din care au fost utilizate opt milioane pana acum, aici fiind incluse si costurile pentru serviciile de consultanta interna si externa.

"Proiectele de e-Guvernare au fost implementate in baza licitatiilor internationale, in conformitate cu procedurile de achizitie ale Bancii Mondiale, dar si in baza parteneriatul public-privat. Proiectele Semnatura Digitala Mobila, serviciul guvernamental de plati electronice MPay au fost realizate in colaborare cu operatorii de telefonie mobila si compania QSystem din Moldova, aici investitiile noastre au fost minime, aproape zero  pentru ca am reutilizat ce am construit pana la aceasta etapa. Toate proiectele de e-guvernare au fost implementate in colaborare cu companii din sectorul privat din Republica Moldova, Romania, Statele Unite, companii tehnologice multi-nationale. Platforma guvernamentala MCloud a fost implementat in colaborare cu compania romaneasca Star Storage, serviciul electronic e-Visa si platforma guvernamentala de schimb de date si interoperabilitate au fost realizate in colaborare cu compania Novensys/Tangible (Romania). Semnatura digitala mobila este implementata cu doi operatori din Moldova (Moldcell si Orange)", explica directoarea centrului de e-guvernare.

"Pentru noi, corectitudinea procesului de licitatie e a fost un factor cheie la care am tinut si tinem, fiindca altfel riscam sa subminam toata agenda de e-Transformare a Guvernarii. In acesti trei ani de activitate nu am reusit sa cream mai multe servicii electronice in educatie, in agricultura in sectorul privat. Avem inca foarte mult de lucru, insa am creat toate instrumentele necesare astfel incat sa nu se reinventeze roata, sa nu se cheltuie bani in fiecare minister"
, mai spune directoarea CGE. In plus, de curand licitatiile desfasurate de Centrul de e-Guvernare sunt transmise live prin internet pe privesc.eu, pentru a asigura transparenta maxima in procesul de achizitii.

Sectorul privat e cel care stimuleaza inovatia


"Unde ne permite timpul si cadrul legal, mizam mult pe experienta din sectorul privat, fiindca guvernul niciodata nu va putea sa fie competitiv cu viteza si inovatiile care se produc in sectorul privat. Tocmai de aceea noi am luat tot ce e mai bun in sectorul privat pentru a reutiliza in sectorul public"
.

Tara vecina a trebuit sa se descurce cu bani putini si deci nu se punea problema sa incheie contracte de multe zeci de milioane de dolari cu multinationale celebre. S-au facut acum multi ani primele planuri privind e-guvernarea, dar au costat mult si nu s-au concretizat.

Acum gandirea este alta: "Incercam sa fim cat mai deschisi, mai transparenti si mai minimalisti in definirea acestor caiete de sarcini si acestor concepte tehnice. Vrem sa cumparam minim din ce avem nevoie, sa nu cumparam rachete cosmice cand noi putem merge si cu masini eco".

Interesant este exemplul serviciului de plati MPay pentru care statul nu a platit nimic, insa compania care a oferit statului soft-ul ce sta la baza serviciului, primeste bani pentru fiecare tranzactie care se produce. Iar tranzactiile nu au fost putine deloc, depasind 600.000, cu valoarea totala de 130 milioane de lei moldovenesti (peste 6 milioane euro), de la lansare, din septembrie 2013.

Este interesant si modelul de functionare al Centrului de E-Guvernare la care lucreaza 17 persoane care nu sunt functionari publici, ci consultanti care lucreaza full time la centru pentru implementarea proiectelor. Asa s-a decis in 2010, la crearea centrului, si consultantii au fost adusi prin concurs din sectorul privat. "Cand s-a creat centrul, ca si conditie a subcontractarii creditului Bancii Mondiale, a fost sa finantam echipa din acest proiect de e-Transformare a Guvernarii, pana cand Guvernul isi defineste modelul de investitii si finantare in IT&C si a personalului IT&C Calitatea resurselor umane responsabile de agenda IT in sectorul public reprezinta o problema cu care se confrunta mai multe guverne, inclusiv si in tari mai prospere."

Cum vrea Republica Moldova sa isi tina IT-istii buni in tara si care este antidotul anti-risipa

Stela Mocan spune ca se discuta in Guvern modul de a investi in IT in sectorul public, nu doar la nivel de resurse umane, dar si la nivel de achizitii, infrastructuri, platforme si servicii IT&C. Toate platformele de e-guvernare in care s-a investit in ultimii trei ani, au fost create pentru a diminua din necesitatea de a angaja personal IT in fiecare minister care, spre exemplu, sa raspunda de achizitionarea si administrarea serverelor. Se merge pe centralizarea si consolidarea centrelor de date si platforme de gazduire a sistemelor informatice. "Guvernul din Republica Moldova consuma tehnologiile de cloud computing, care aduc economie de resurse si bani, economii pe care sa le redirectionam catre alt tip de expertiza IT in sectorul public, fiindca azi avem angajati IT care vin cu experienta invechita, nerelevanta, iar modelul de organizare si finantare este defect. Vrem sa oferim companiilor private posibilitati de creare si administrare a aplicatiilor IT&C, fara a diminua nivelul de securitate a platformelor de e-guvernare "

Sefa centrului de e-guvernare da ca exemplu faptul ca mai multe institutii publice au sute de specialisti IT care produc aplicatii si soft-uri neconforme calitativ si practic sunt platiti oameni care produc lucruri inutile "Ceea ce incercam noi sa facem este sa implementam platforme de e-guvernare (MCloud, MPass, MSign, MConnect, MPay)  care sunt reutilizabile de catre autoritatile publice centrale. Punem accent pe outsourcing, pe parteneriatul public-privat. Ar fi ideal, de exemplu, sa nu tinem zece specialisti IT, ci doar doi pe care sa-i putem plati la costul pietei, dar sa fie persoane strategice, capabile sa coordoneze implementarea agendei de e-transformare la nivel sectorial prin initiative si proiecte de e-guvernare. E un proces care nu va fi terminat intr-un an, dar Moldova, fiind o tara mica, poate avansa in directia asta si suntem hotarati. Din punct de vedere tehnologic nu avem nicio bariera, ci doar una de mentalitate, de gandire si vointa politica si administrativa."

O componenta de baza a e-guvernarii tine de semnatura digitala care vine cu mai multe posibilitati de autentificare: cu telefonul mobil, cu stick 3G sau cu "buletinul digital" care se insereaza intr-un "token", dispozitiv care este conectat ulterior in calculator. Extrem de moderna este semnatura digitala prin SMS pentru activarea careia cetateanul trebuie sa mearga la operatorii mobili unde ii este eliberata o alta cartela SIM care contine certificatul digital si automat are loc validarea cu registrul populatiei. Cel care doreste sa utilizeze semnatura digitala mobila, fie pentru a depune declaratia de venit online sau a solicita o licenta sau duplicatele actelor de stare civila, primeste un cod de patru cifre de verificare prin SMS, care apare doar pentru cateva secunde pe ecranul telefonului mobil si al calculatorului, de pe care se solicita serviciul public, si care trebuie confirmat prin codul PIN al semnaturii mobile, aplicat de pe telefonul mobil, pe care utilizatorul il seteaza singur la obtinerea semnaturii digitale mobile de la operatorul de telefonie mobila.

"Spunea presedintele Estoniei ca semnatura digitala are un cod criptat ce nu a fost spart nici de specialistii NSA din SUA. Nimic nu este sigur in lumea asta, insa nivelul de securitate, aplicand senatura mobila, este mult mai mare", spune Stela Mocan.

Un lucru care a ajutat adoptarea serviciilor de catre firme si persoane fizice tine si de faptul ca aceste servicii nu au avut probleme mari de functionare care sa le decredibilizeze. Nu au mers perfect, insa au mers foarte bine, cu mici exceptii cauzate si de infrastructura informatica invechita din autoritatile publice centrale. Practic au fost conectate sisteme noi la tehnologii invechite si pot fi cazuri in care sistemul sa nu mearga pentru scurt timp.

Aplicatiile mobile - Un capitol ce necesita clarificari


Strategia de e-Transformare a guvernarii dus si la aparitia unor aplicatii mobile foarte utile, cum este recent lansata e-Trafic care notifica soferii cand au fost depistati de camerele de supraveghere circuland cu viteza peste limita legala. In cateva zeci de minute soferul este notificat pe aplicatie, i se dau detalii despre contraventie si mai ales despre cat are de platit. Partea cea mai buna este ca poate plati imediat amenda cu cardul, tot prin aplicatie, fiindca E-Trafic este racordata la sistemul de achitari online MPay.

Vor mai urma si alte aplicatii? Stela Mocan admite ca sunt planuri, dar trebuie gasita cea mai potrivita metoda de a implementa aplicatii mobile si trebuie stabilit care este rolul guvernului in dezvoltarea si implementarea aplicatiilor mobile. "Guvernul nu are capacitate suficienta sa tina pasul cu tehnologiile care avanseaza foarte rapid..Urmeaza sa vedem care trebuie sa fie rolul guvernului si care al sectorului privat. Scopul nostru este sa furnizam solutii si servicii electronice accesibile de pe toate platformele dispoibile, inclusiv cele mobile, tablete, etc.".

Planuri pentru 2015


In colaborare cu Ministerul Infrastructurii Drumurilor si Transportului, Comisia Nationala pentru Integritate, Centrul de E-Guvernare este in curs de implementare a serviciului e-Transport (posibilitatea de a obtine licente pentru transportul national si international de pasageri) si a sistemului informational care va permite functionarilor publici si demnitarilor sa depuna online declaratia de venit. O alta prioritate pentru 2015 este implementarea unui sistem modern de achizitii publice in format electronic.

Centrul de E-Guvernare este in curs de implementare a serviciului E-Transport (posibilitatea de a obtine licente pentru transportul de pasageri) si un alt plan este ca toti functionarii si demnitarii sa poata depune online declaratia de venit si se doreste si implementarea unui sistem modern de achizitii publice in format electronic.

O initiativa utila gandita impreuna cu Ministerul Educatiei isi propune sa permita celor care se inscriu la universitati sa faca asta online, fara a mai fi nevoie sa mearga sa se inscrie la secretariat. Practic ar fi o platforma care ar conecta tinerii cu universitatile, ceea ce ar usura lucrurile pentru cei care aplica si ar da si Ministerului mai multe informatii despre numarul celor care aplica la mai multe universitati. Obiectivul este ca platforma sa fie lansata pana in mai-iunie 2015, in prezent s-a ajuns la etapa de achizitii si viitorul proiectului depinde de cat de pro-reformator si deschis pentru e-guvernare va fi noul guvern de la Chisinau.

Planurile pe termen lung

"Daca totul merge bine, si aici ma refer la vointa politica de a reforma si curata sectorul public la nivel de institutii si la eliminarea dublurilor la nivel institutional la nivel de prestare a serviciilor publice, atunci vom avansa extrem de rapid in procesul de digitizare si vom asista ministerele sa-si defineasca lista de servicii publice care trebuie digitizate in mod prioritar.(...) Obiectivul nostru este ca pana in 2020 toate serviciile care pot fi oferite online sa fie accesibile online", spune Stela Mocan care subliniaza ca implementarea e-serviciilor pentru business este prioritara pentru a diminua la maxim birocratia si coruptia.

Directoarea Centrului de Guvernare Electronica spune ca in unele domenii s-ar putea renunta la hartie si ar putea disparea nevoia de a merge la ghiseu, exemple fiind obtinerea de autorizatii pentru orice tip de activitate, sectorul import-export, taxe, agricultura (de exemplu subventiile), achizitiile publice, sanatatea, administrarea cadastrala, administrarea judecatoreasca. "O componenta esentiala pentru noi este transparenta si accesul la informatia publica, datele guvernamentale deschise despre cum cheltuim banii public, fondurile rutiere si ecologic, cate companii avem, Vrem sa trecem pe online TOT ce poate fi trecut pe online".

Despre Stela Mocan

Stela Mocan a participat activ la elaborarea Agendei de e-Transformare, conceptul Guvernarii Electronice in Republica Moldova. In prezent este directoare executiva a CGE, creat in august 2010. A fost consiliera a primului-ministru Vlad Filat. Din 1998 si pana 2008, ea a lucrat in cadrul organizatiilor internationale PNUD, USAID si IRI. Are o vasta experienta in domenii precum: Democratie, Guvernare, Politica, Economie, Egalitate dintre femei si barbati, Societate civila.
A obtinut diploma de master in Administratie Publica la Scoala de Guvernare Kennedy a Universitatii Harvard. In perioada studiilor la Harvard a facut parte din programul Fellow Mason & Kokkalis. Are studii post universitare la Scoala Nationala de Studii Administrative si Politice din Romania.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

18653 vizualizari

  • +34 (34 voturi)    
    Avem si noi o absolventa de Harvard (Luni, 5 ianuarie 2015, 10:54)

    OmulNou [utilizator]

    Din pacate e gagica lui Ponta si ne-a pus economia pe butuci.

    Sunt absolventi si absolventi, daca ai absolvit o scoala nu inseamna ca ai si invatat.

    Si daca esti prim-ministru nu inseamna ca nu esti plagiator.
  • +32 (32 voturi)    
    Un sincer: Bravo, fratilor! (Luni, 5 ianuarie 2015, 10:56)

    JG [utilizator]

    Un sincer: Bravo, fratilor!

    PS. Harvardista LOR e mult mai buna decat harvardista noastra!
    • +24 (24 voturi)    
      lasa diploma... (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:11)

      21unas [utilizator] i-a raspuns lui JG

      si mai bine compara CV-urile: 10 ani experienta in organizatii internationale si consiliera de prim-ministru.
      n-a sarit din scoala direct in fotoliul de ministru ca "fata lui tata" a noastra.
      bravo moldovenilor ca au lasat un om valoros sa-si faca treaba. asta e efectul meritocratiei.
      noi ramanem in continuare la butoane cu incompetenti, sinecuristi si plagiatori.
    • +20 (20 voturi)    
      Re: un sincer... (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:15)

      faranume [utilizator] i-a raspuns lui JG

      Angajatul pe pile omoara aproape tot ce este bun. Harvardista lor probabil nu este din acelasi sat/ oras ca si conducatorii nostri iubiti si stimati.
    • +4 (4 voturi)    
      Exprimare gresita ! (Luni, 5 ianuarie 2015, 17:26)

      raudegura [utilizator] i-a raspuns lui JG

      Harvardista lor e msuperinteligenta in comparatie cu habarnista noastra!
  • +20 (20 voturi)    
    Diferenta mare intre masteranda lor la HV (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:03)

    artistul000 [utilizator]

    si a noastra "curca" - Ioana P.

    Bravo lor, Moldovenilor. Avem de invatat de la ei desi ne credem mai dezvoltati decat ei.
  • +24 (24 voturi)    
    20mil usd, (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:07)

    Nevermind [utilizator]

    din care 8 cheltuite pana acum. Pai daca citesc sumele astea firmele de "IT" de la noi, abonate la contracte cu statul pentru softuri de 2 lei, rad de se tavalesc pe jos :))))))) Pentru 8mil nici nu-si bootau compurile ca sa "informatizeze" o toaleta publica.
    • +6 (12 voturi)    
      daca te oboseai... (Luni, 5 ianuarie 2015, 13:07)

      Gheorghescu [utilizator] i-a raspuns lui Nevermind

      ...sa citesti articolul, vedeai ca unele proiecte au fost facute cu firme din Romania.
      Deci nu firmele sunt de vina, ci tagma jefuitorilor din institutiile statului, pusi acolo sa faca bani pentru Partid. Firmele pot lucra bine si pe bani corecti daca li se da ocazia. Si probabil ar prefera sa lucreze pe pretul corect, nu pe un pret care include spaga.
      • +10 (10 voturi)    
        daca te oboseai si tu... (Luni, 5 ianuarie 2015, 14:04)

        Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Gheorghescu

        ... sa citesti comentariul, poate nu mai comentai. Ca sa ma citez: "firmele de "IT" de la noi, abonate la contracte cu statul " (NB: ABONATE. doh). Ti se pare ca este pe undeva in articol vreo referire la uti, teamnet, siveco si alte firme mega capabile care traiesc al dracului de bine avand un singur client principal? Din cate stiu, Novensys a avut doar contractul cu CNAS in asociere cu HP. Habar n-am cat de umflat, dar sigur nu la costurile din Moldova.
  • +20 (20 voturi)    
    Bravo lor !!! (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:17)

    gica43 [utilizator]

    Sper ca nu o cheama Ioana Petrescu-absolventa Spiru Haret-sectia Harvard !.Si uite asa,prin" grija"psd-ului chiar ca suntem ultimii din Europa !!
  • +17 (17 voturi)    
    Tot o dati (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:26)

    RedGuard [utilizator]

    ca la altii se poate, dar la noi nu.

    Aici nu se vrea. Si lupta este foarte dificila sa spui poporului ca se lucreaza si in realitate sa para ca se lucreaza, dar la sfarsit sa fie produsul neutilizabil.
  • -12 (18 voturi)    
    pffffffffffffff (Luni, 5 ianuarie 2015, 11:27)

    Tsh [utilizator]

    povesti cu zmei de adormit copiii...

    spalare de bani la greu... mergeti la Chisinau ca sa va convingeti ca serviciile astea nu sint functionale...

    praf in ochi europenilor.... sa mai dea niste bani...
  • -2 (12 voturi)    
    Esecul moldovenesc in eguvernare (Luni, 5 ianuarie 2015, 12:15)

    Gyury2 [utilizator]

    Cunosc bine proiectul eGuvernare al Republicii Moldova caci am lucrat la el si am discutat mult cu oamenii din sistem. E un esec pe care nu inteleg de ce il prezentam noi ca pe o reusita. Iata cateva observatii:

    -solutiile tehnice alese nu au fost unitare. s-au organizat nenumarate licitatii de mica valoare alegandu-se firme cu platforme tehnice cat se poate de diferite care nu prea sunt compatibile

    -gradul de utilizare efectiva al solutiilor este mic si nu prea se asigura mentenanta pentru ceea ce s-a facut. Adevarul este ca solutiile nu prea merg. Sunt remarci in acest sens si pe site-ul hotnews. eu personal, nu am intalnit in Chisinau nicun utilizator cetatean obisnuit desi merg acolo destul de frecvent.

    - implementarea s-a facut de catre un centru de eguvernare de pe langa Cancelaria Primului Ministru. Aici au fost angajati ca experti tineri cu putina experienta si care erau legati de anumite firme care au si castigat multe licitatii organizate de acest centru. Ministerul Tehnologiilor Informationale nu a prea fost implicat desi era mult mai competent din punct de vedere tehnologic. Evident, culoarea politica era alta. De aici au o plecat o serie de neitelegeri la nivelul ministerelor si actiuni otravite care in final au cam distrus acest proiect

    - bugetul era extrem de mic, in comparatie cu scopul propus. Erau in total vreo 30m$ pentru un proiect cu ambitii foarte mari. Evident, a fost facut foarte putin.
    • -1 (11 voturi)    
      ai dreptate... (Luni, 5 ianuarie 2015, 13:09)

      Tsh [utilizator] i-a raspuns lui Gyury2

      un esec, prezentat drept reusita... nu inteleg care ar fi interesele...

      as dori ca oamenii sa incerce link-urile specificate in articol, sa vada cum ajung sa isi transcrie acte sau alte chestii...

      plus sunt prea multe expresii gen "va fi", "se va face"...

      acest "va fi" e la fel cu "la anul facem 500 km de autostrada"....

      deschideti ochii... realitatea in Moldova e mult mai sumbra decat in Romania....
  • +3 (7 voturi)    
    N-o sa vedem noi asa ceva... (Luni, 5 ianuarie 2015, 12:53)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Nici un politician rromanistanez nu va face asa ceva intrucat asta duce la ordine, cinste, lipsa spagii, nu se mai pierde timp, NICIUNUL! Nu vorbesc de guvernele stangii de caviar, dar nici BOC, nici Tariceanu nu au facut ceva in acest sens! Ah, ba da, parca s-au cheltuit o jumatate de miliard de euro in criza cu rezultatele pe care le traim ...
  • +8 (8 voturi)    
    Tot asa... (Luni, 5 ianuarie 2015, 15:02)

    Ferry [utilizator]

    Continuati tot asa fratilor. Daca va apucati sa va construiti si autostrazi o sa vrem noi sa ne unim cu voi...
  • +1 (5 voturi)    
    Da, pana aici Moldova este un succes... (Luni, 5 ianuarie 2015, 15:11)

    ..13 [utilizator]

    Proiectele au fost implementate si par sau sunt de succes. Este important de mentinut tot acest sistem si de actualizat in permanenta si asta nu se face nici gratis si nici usor...

    Intr-o mica tarisoara - 3,5 mil. loc. - este mult mai usor de implementat un proiect - dar evident asta nu taie nimic din meritele pe care le au cei care au creat si dezvoltat si probabil intretin aceste sisteme.

    Dar...

    In afara de partea electronica mai este o parte in Moldova - Moldova reala. Oare cum arata Moldova reala si de ce este asa acum, daca partea e-gov este asa de bine dezvoltata?

    Cred ca este bine sa fie o sincronizare intre partea electronica si partea reala - balansul duce la o sinergie mai buna a resurselor - zic si eu acum, asa...
  • +7 (7 voturi)    
    sa speram ca vor continua (Luni, 5 ianuarie 2015, 15:15)

    v.o. [utilizator]

    Am verificat ce ma interesa cel mai mult, normativele în construcții, și pot spune că siteul respectiv funcționează și am putut consulta orice normativ.
    În România este un chin să obții aceste informații gratuit de la diferite terțe persoane, iar oficial este destul de scump.
    Atitudinea de a publica gratuit legile este direcția pe care ar trebui sa mergem și noi, fiindcă este stupid să fi obligat să plătești accesul la legile care te guvernează, ținând cont că oricum plătești întregul aparat care le creează.
  • +7 (7 voturi)    
    Vad ca multi caraie, ca e esec, ca e bla bla (Luni, 5 ianuarie 2015, 16:01)

    Wanheda [utilizator]

    Bai, il au? Il au. In timp o sa fie si utilizat de destui. Voi ce vreti, sa se adune 3 milioane de utilizatori si dupa aia sa fie facut?
    Asa si dumitrica, vrea autostrazile dupa ce vede 500000 de masini parcate la poalele carpatilor....gata sa treaca muntii dar n-au pe unde.
  • +2 (2 voturi)    
    Omul sfinteste locul (Luni, 5 ianuarie 2015, 23:28)

    quietguy58 [utilizator]

    Omul sfinteste locul

    In Moldova o masteranda Harvard a reusit sa faca ceea ce in Romania nu s-ar face nici cu citeva zeci de miliarde de euro.

    In schimb, ai nostri se uita cu dispret la moldoveni de peste Prut.
  • +1 (1 vot)    
    Da...dar totusi... (Marţi, 6 ianuarie 2015, 1:12)

    Cryptos [utilizator]

    Birocratia exista peste tot ...totusi...trebuie laudata aceasta initiativa si reusita a Rep. Moldova... dar mai exista si parti negative in aceasta tara din punct de vedere al birocratiei...eu cel putin...m-am interesat despre procedura de a deschide o companie in Moldova iar pasii care i-am gasit pe unul dintre website-urile lor m-au dat pe spate... ai nevoie de o mie de drumuri la o mie de birouri ca sa deschizi o companie...va rog sa verificati si voi ca sa nu credeti ca vorbesc in necunostinta de cauza.
    • +1 (1 vot)    
      vezi aici... (Marţi, 6 ianuarie 2015, 10:02)

      Fort [utilizator] i-a raspuns lui Cryptos

      http://data.worldbank.org/indicator/IC.REG.DURS
  • +1 (1 vot)    
    N-o aducem si pe la noi pe fatuca? (Marţi, 6 ianuarie 2015, 19:11)

    bigbrother [utilizator]

    Ca pare mai in tema decat toti ministrii care s-au perindat la ministerul nostru din '90 incoace. Si cu 8 milioane sa reusesti sa schimbi atat de multe..acum vedem clar cam ce inseamna contractele cu statul in Romania si care este nivelul furtului la noi.

    Pana la urma, solutii exista, trebuie doar puse in aplicare. Romania nu a dus niciodata lipsa de bani si de idei, din pacate n-am dus lipsa nici de trepadusi care au pus bete in roate, care au furat de au rupt si care blocheaza si acum orice dezvoltare pentru ca asta ar implica pierderea controlului asupra banilor ce se invart in acest domeniu.
  • 0 (0 voturi)    
    Da (Miercuri, 7 ianuarie 2015, 13:59)

    tudor74 [utilizator]

    Da, dar Moldova nu are firme ca Siveco, UTI si TeamNet, nu ?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă