Inteligenta artificiala este promitatoare, dar scumpa - De ce supercomputerele raman un lux pentru universitatile romanesti

de Vlad Barza     HotNews.ro
Marţi, 31 octombrie 2017, 12:43 Economie | IT

Stefan Preitl, Mircea Radac si Radu Precup de la Univ Politehica Timisoara
Foto: Elsevier
Giganti precum IBM si Google au bugetele necesare pentru a investi in proiecte legate de inteligenta artificiala, dar pentru universitati lucrurile sunt mult mai complicate. IBM a oferit un supercomputer Univeristatii Politehnice din Timisoara la un pret mai mic decat cel standard pentru companii, dar universitatea nu si l-a permis, a spus pentru HotNews.ro Radu Precup, decanul Facultatii de Automatica si Calculatoare, premiat de baza de date stiintifice Scopus, intr-un eveniment la Iasi. Costurile ar fi fost de ordinul milioanelor de euro, dar nu reprezentau singurul obstacol.

Doi termeni despre care vom tot auzi


Inteligenta artificiala si machine learning sunt concepte ce dateaza de cateva zeci de ani, insa auzim despre ele mult de cinci ani incoace fiindca incep sa fie puse in practica cu ajutorul computerelor tot mai puternice.

Publicul larg a auzit de ele mai ales datorita marilor companii care au mediatizat ce pot face aceste tehnologii. De exemplu in 2011 supercomputerul Watson al IBM a invins doi foarte puternici concurenti la un concurs de cultura generala, iar recent, programul AlphaGO al Google a invins campionii jocului de GO si a aratat ca se poate perfectiona si cu minime informatii despre joc.

Mai ales IBM Watson a facut senzatie prin capacitatea de a intelege si de a raspunde la intrebari complicate de cultura generala. Totusi, un raport recent, citat de publicatia Wired, arata ca Watson nu a reusit inca sa aduca profit, deso este folosit mai ales in domeniul sanatatii. Pe scurt motivele tin de costul mare al sistemului, dar si de tipurile si cantitatile de date ce trebuie introduse. Asadar, un supercomputer bun are mega-succes daca este bine gestionat.

Supercomputerele sunt super-scumpe

Pot insa sa apara salturi tehnologice in domeniu si de la entitati cu bugete mult mai mici, precum universitatile? Radu-Emil Precup, decan al Facultatii de Automatica si Calculatoare a povestit, pentru HotNews.ro, ca Univ Politehnica Timisoara a avut ocazia de a avea un supercomputer, insa ar fi fost mult prea costisitor.

"Accesul la supercomputere este foarte scump. Acum doi-trei ani cei de la IBM au venit sa ne ofere supercomputer, dar ne-am dat seama ca nu avem de unde sa scoatem acei bani. Poate doar colegii de la Constructii care fac,de exemplu, calcule de rezistenta la o cladire imensa. (...) Ne ofereau intreg sistemul la un pret mult mai mic, special pentru universitati (...) era vorba de cateva milioane de euro"
, spune Emil Precup.

"Pentru noi era greu chiar sa platim energia electrica. Am facut atunci un calcul pentru a vedea cat costa si ar fi trebuit sa construim o statie de transformare"
. Dupa ce statia era gata urmau cheltuielile cu energia electrica, dat fiind ca acel supercomputer consuma mult, si singura varianta era sa se ofere acces contra-cost si altor entitati la sistem pentru a mai fi recuperate cheltuielile.

Trebuie spus ca daca o universitate investeste in instalarea unui supercomputer trebuie apoi sa parafeze diverse colaborari, fiindca altfel uriasul sistem ajunge sa fie folosit la o mica parte din capacitate si sta degeaba, in loc sa fie util din punct de vedere financiar.

Asadar, costurile sunt mari si nu ne putem astepta  la salturi rapide ale tehnologiei in Romania daca nu exista bugete mari si daca nu exista colaborari extinse din care sa mai fie acoperite cheltuielile cu energia electrica.

Universitatea Politehnica are colaborari cu diverse companii, dar nu a ajuns inca atat de departe pentru a dezvolta solutii de la zero pe domeniul inteligenti articiale (AI) fiindca este destul de redus interesul companiilor din Timisoara pentru cercetarea locala pentru ca aceste companii realizeaza partea de cercetare in cadrul companiei.

Trebuie precizat ca in Romania exista un supercomputer in cadrul unei universitati, tot la Timisoara, insa la Universitatea de Vest, fiind vorba de un sistem IBM Blue Gene instalat in 2011. Despre cum este folosit puteti citi aici, iar despre capacitatea la care este folosit puteti citi aici.

Invatamantul, un domeniu afectat de inerrtia fata de schimbare

Dat fiind ca domeniul inteligentei artificiale este atat de promitator, fac studentii suficiente cursuri in acest domeniu? "Cam putin, una sau doua discipline, nu mai mult. Nu are inca importanta necesara"  Pot fi facute schimbari? Radu Precup spune ca foarte greu, mai ales ca agentia ARACIS impune disciplinele pe care trebuie sa le pui in diversi ani de studiu si restrictiile sunt mari.

Si ar mai fi ceva. "Mentalitatile se schimba extrem de greu la noi. Inertia la schimbare este mare in invatamant, cum vrei sa faci o modificare sunt oameni care considera ca imediat este importiva lor (...) Noi am facut mici modificari la planul de invatamant pentru a veni in ajutorul studientilor si inclusiv in departament am avut discutii foarte dure", spune decanul.  O parte dintre lucruri pot fi insa compensate prin cursuri facultative.

Precup spune ca ar trebui sa fie lansate programe nationale de cercetare si competitii de idei in domeniul inteligentei artificiale si aceasta sa devina o prioritate nationala la capitolul cercetare. Decanul Facultatii de Automatica si Calculatoare da si exemple precum pancreasul artificial romanesc sau automobilul electric romanesc, proiecte la care sa participee oamenii din diverse domenii si la care sa se lucreze cu consecventa, nu sa fie intrerupte de fiecare data cand se schimba ministrul Cercetarii.

Masinile autonome si sanatatea, domenii cheie pentru inteligenta artificiala

Din cand in cand apar stiri senzationaliste cu asa-zise computere care par sa dezvolte propriile limbaje si par sa "preia controlul". Nimic mai neadevarat, spun profesorii UPT care explica faptul ca noi oamenii programam computerele sa invete si le spunem ce sa invete si ce este bine si ce este rau. "Noi suntem cauza, cineva le-a programat sa faca asta." Si termenul de deep learning, adesea trambitat in comunicate, este o denumire comerciala pentru o tehnica de invatare.

Radu Precup spune ca nu se pune problema ca pe viitor computerele sa capete constiinta, ci ar fi doua directii in care AI va conta mult: vehiculele autonome si sanatatea.

Se vorbeste de utilizarea unor supercomputere in domeniul sanatatii pentru gasirea unor noi remedii pentru diverse boli. Practic, computerul face predictii pornind de la o multime de date din analizele pacientilor. Li se arata milioane de date si computerele elaboreaza predictii. "Este la fel ca la predictiile legate de preturile la bursa sau la prognozele meteo. Este un caz particular de modelare matematica, cu multe cauze, si vrei sa vezi efectul". Computerele pot ajuta doctorii, de exemplu, sa stie cand trebuie sa dea antibiotice si cat sa dea, sau sa-i determine sa nu dea, in cazuri in care ar fi fost inclinati sa le prescrie

Si aceasta avalansa de terminale pe care le putem controla cu comenzi vocale reprezinta o latura cat se poate de vizibila a viitorului inteligentei artificiale. Dar putem vorbi cu adevarat de AI daca aceste terminale invata din comenzile pe care le dam si se adapteaza in functie de ele. Marea incercare tine de aparitia unor situatii neprevazute si de cum actioneaza sistemele de AI sau robotii cand aceste situatii apar

La gala Scopus Awards, organizata de Elsevier, au fost premiate ambele universitati din Timisoara: Univeristatea de Vest si trei cercetatori de la Univeristatea Politehnica (Radu-Emil Precup, Mircea-Bogdan Radac si Stefan Preitl, pentru contributii aduse cercetarii globale.

Pentru a identifica nominalizatii pentru cele doua categorii, Elsevier a realizat o analiza cantitativa: selectia s-a bazat pe publicatiile si informatiile referitoare la citari indexate de Scopus, cea mai mare baza de date de abstracte si citari a literaturii academice peer-reviewed, analizate cu ajutorul SciVal. Scopus este cea mai mare baza de date de abstracte si citari a literaturii academice.


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

1131 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Metoda de ieftinire a supercomputerelor: (Marţi, 31 octombrie 2017, 14:34)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    1. Se concediaza toti judecatorii
    2. Se concediaza toti medicii de familite
    Treaba lor este lasata pe mana unui supercomputer. Cu banii economisiti se cumpara inca 10 supercomputere si sunt pusi tinerii sa lucreze pe ele cu scopul sa se concedieze si procurorii si avocatii si militienii si securistii.
    Castig? Platitorul de taxe!
    Ca scop final se seteaza si concedierea pahahalermentarilor.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă