Uber este o aplicatie de transport, si nu una digitala, a spus CJUE in decizia de miercuri care loveste in uriasa companie americana evaluata la peste 60 miliarde dolari. Care vor fi consecintele? Este clar ca Uber nu va disparea din Europa si, pe termen scurt, clientii nu vor simti vreo diferenta. Insa pe termen mediu si lung, dupa ce statele UE vor decide cum sa legifereze aplicatii precum Uber, pretul curselor ar putea creste si numarul de masini ar putea sa scada. In plus, intregul domeniu al economiei colaborative, care include companii precum Airbnb, ar putea suferi schimbari importante.
O lovitura care va avea urmari in timp
Uber a sutinut mereu ca este companie de tehnologie si nu de transport, insa Curtea de la Luxemburg nu a fost de acord cu o astfel de pozitie, argumentand ca Uber nu este un simplu intermediar, ci are influenta decisiva asupra modului in care soferii furnizeaza serviciile. Consecinta este ca Uber va trebui sa se supuna in UE unor reguli mai stricte legate de autorizatii si licente.
Acum, autoritatile din tarile UE au primit unda verde de a reglementa Uber si cu siguranta legile vor fi diferite de la tara la tara si acest lucru va depinde si de opinia politicienilor aflati acum la guvernare, dar si de lobby-ul facut de Uber, respectiv de organizatiile taximetristilor.
Companiile de taxi reproseaza Uber ca face concurenta neloiala si ca soferii care conduc in cadrul aplicatiei nu sunt supusi acelorasi reguli ca in taximetrie si nu au licentele necesare. In cateva tari din Europa de Vest, Uber este in completa legalitate si soferii au licenta de transport, iar acolo decizia nu va schimba nimic. In alte zone insa, si aici intra si Europa de Est, companiile asa-numite de ride-sharing nu sunt legiferate si statutul lor nu este prea clar.
Reguli mai stricte care vor creste costurile
Decizia CJUE va insemna ca in mai multe tari autoritatile vor actiona pentru a reglementa Uber, iar asta va insemna, printre altele, ca soferii vor fi obligati sa obtina licenta de transport persoane si sa faca ITP mai des. Sunt doar doua exemple dar, unele tari vor decide ca Uber este o companie de taxi si soferii trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si taximetristii, iar in altele astfel de aplicatii ar putea fi reglementate diferit fata de taxi, cu conditii si costuri mai reduse.
Pe termen scurt probabil ca nu se va schimba nimic pentru clientii Uber, dar pe termen mediu si lung vor aparea modificari. De exemplu, daca un sofer de Uber va fi obligat sa plateasca 1.500-2.000 de lei pe licente si autorizatii, atunci mult mai putini se vor apuca, fiindca nu vor fi siguri in cat timp isi scot banii. Daca tarifele vor creste, numarul de clienti ar putea scadea. la fel, daca numarul de masini va scadea, timpii de asteptare cresc si in unele zone va fi aproape imposibil sa gasesti o masina. Si acum, la orele de varf, tarifele dinamice (surge price) pot creste de trei ori pretul cursei.
Strict pentru Bucuresti, in contextul celor anuntate de primarul Gabriela Firea, ar fi posibil ca efectul psihologic sa fie negativ in randul celor care ar fi vrut sa intre ca soferi la Uber. Vor fi oameni care-si vor spune ca nu merita sa riste cu o aplicatie atat de controversata care se afla la granita dintre legal si ilegal.
Aici trebuie insa mentionat un aspect. In Romania, atat de multi oameni au avut experiente neplacute cu taxi-urile, incat Uber si Taxify sunt aplicatii care, per total, au servicii net superioare si sunt apreciate. In plus, dat fiind modul defectuos in care statul isi gestioneaza resursele financiare, multor romani nu le pasa ce taxe plateste Uber in tara.
Ce spune Uber
Uber a spus mereu ca a intrat pe piata romaneasca cu gandul de a ramane mult timp aici. Compania este prezenta in Bucuresti, Brasov, Cluj si Timisoara si spune ca 450.000 de oameni i-au folosit cel putin o data serviciile. Uber spune ca vrea un dialog cu autoritatile, vrea sa existe o reglementare si da exemple din state precum Estonia, Lituania, Finlanda care au ales sa reglementeze serviciile de ride sharing si sa implementeze un sistem de licentiere, atat pentru platforma, cat si pentru soferii-parteneri.
Despre cadrul legal in care lucreaza soferii Uber, Nicoleta Schroeder, director general Uber Romania, explica in martie ca fiecare trebuie sa aiba o entitate juridica pentru a exista transparenta in legatura cu taxele si cu facturile fiscale. Soferii nu au nicio licenta de transport fiindca nu sunt nici taximetristi, unde este nevoie de licenta, insa nici nu fac parte din transportul public. "Este o aplicatie inchisa, nu poti chema o masina facandu-i cu mana pe strada".
Intrebata despre statutul legal al Uber, Schroeder spunea atunci ca Uber este un serviciu "nedefinit", iar compania vrea o clarificare dupa modelul tarilor europene care au reglementat aceste aplicatii ce formeaza asa-numita economie colaborativa. UE a dat recomandari clare statelor europene pentru a-si adapta legile pentru a incuraja astfel de servicii, exemple pozitive fiind Portugalia, tarile baltice sau Finlanda, mai spunea ea.
Ce spun criticii Uber
Asociatiile taximetristilor sunt cei mai mari critici Uber si cazul analizat de CJUE a pornit de la o plangere facuta de taximetristii din Barcelona. Criticii Uber spun ca aceasta companie face practic servicii de taximetrie, insa fara licenta si soferii-parteneri ai Uber au avantaj neloial fata de taximetristii profesionisti pentru ca au mult mai putine cheltuieli.
Opozantii aplicatiilor din economia colaborativa (shared economy) spun ca decizia CJUE arata cat se poate de clar ca acest concept de "platforma digitala" care sa faca legatura dintre cerere si oferta este un mit creat de companiile de tehnolgie pentru a induce in eroare. Bloomberg are un amplu articol pe tema "daramarii" mitului platformei, facandu-se o comparatie cu Airbnb care face concurenta neloiala industriei hoteliere, dar si cu Youtube sau Facebook care nu vor sa fie numite companii media, dar profita de pe urma conitnutul creat de mass media traditionale.
Ofensiva ant-americana?
Decizia CJUE a fost perceputa de unii ca fiind continuarea ofensivei UE contra companiilor americane de tehnologie care devin tot mai puternice in Europa, dar sunt criticate pentru ca platesc impozite mult mai mici decat ar fi normal si ca nesocotesc legile privind protectia datelor. Decizia Curtii de la Luxemburg da "apa la moara" vocilor radicale din cateva state care spun ca marile companii occidentale induc publicul in eroare si fac tot ce pot pentru a plati tot mai putine taxe.
Foarte posibil ca intreg segmentul economiei colaborative va fi supus unor incercari de reglementare, aici incluzand nu doar transportul, dar si aplicatii de cazare, precum Airbnb, dar si cele de livrare mancare.
Un lucru care se va schimba tine de relatia dintre aceste companii din economia colaborativa si cei care presteaza servicii. Un exemplu interesant esye cel din Marea Britanie unde in instanta doi soferi au castigat dreptul de a fi tratati ca angajati, si nu ca liberi profesionisti. Asta inseamna ca pe viitor cei care presteaza servicii in mod constant pentru astfel de companii ar puta avea dreptul la concediu platit si la salariu minim garantat. Pana acolo mai este mult, dar precedentul a fost stabilit.
1
4
