Parlamentul European este pe cale sa decida ca adresele IP sa fie considerate date personale, subiect extrem de sensibil, mai ales in Europa, unde toata infrastructura internet se bazeaza pe adrese de IP fixe (vs. America de Nord unde adresele de IP sunt mobile si se schimba la intervale cuprinse intre cateva zeci de minute si cateva zile), scrie Alex Visa pe blogul sau Webservator.ro. O astfel de decizie va crea o multitudine de probleme legale companiilor cu activitate pe piata de internet. Din pacate, acest lucru ar putea duce la o scadere a utilizarii si/sau functionalitatilor disponibile pe internet.
Decizia UE asupra cazului Google/DoubleClick urmeaza sa fie anuntata in curand de comisia europeana anti-trust. Pana se va ajunge insa la acel moment, diverse organizatii non-guvernamentale incearca sa „puna bete-n roate” acestui deal.
Este si cazul EPIC – Electronic Privacy Information Center, o organizatie non-guvernamentala cu sediul in Washington, DC.
In data de 21 ianuarie 2008, Marc Rotenberg presedinte al EPIC a fost audiat de parlamentul European in legatura cu afacerea Google/DoubeClick. Studiul de caz prezentat de acesta vorbeste despre protectia informatiilor si motoarele de cautare.
Una din caracteristicile principale ale internetului este aceea ca orice activitate a oricarui utilizator este inregistrata si stocata de mai multi intervenanti cum ar fi providerii de internet sau site-urile pe care utilizatorii le viziteaza.
In momentul in care ne conectam la internet, calculatorului nostru i se atribuie o adresa de IP unica, cu ajutorul careia calculatorul este identificat in mod unic pe internet, indiferent de site-ul pe care navigam. Aceasta adresa de IP precum si toate actiunile pe care le intreprindem in cadrul unei sesiuni pe web sunt stocate in log-urile providerului nostru de internet si in diversele loguri ale site-urilor pe care le vizitam. IP-ul nu ne identifica individual ca persoana, ci identifica in mod precis doar calculatorul pe care il folosim pentru a naviga.
Materialul lui Rotenberg, sustine ca practicile motoarelor de cautare de retentie a informatiilor despre utilizatori (cum ar fi de exemplu adresele de IP) nu sunt transparente. Utilizatorul nu actioneaza in cunostinta de cauza in ceea ce priveste informatiile care sunt colectate (politica de opt-out vs. opt-in).
In acelasi material, Rotenberg sustine ca functionalitatea motoarelor de cautare nu este influentata de colectarea si utilizarea datelor precum adresele de IP.
Intr-adevar, colectarea adresei IP nu afecteaza functionalitatea propriu-zisa a motorului de cautare, dar in mod cert afecteaza programele precum adWords, adSense si toate aplicatiile de distributie de publicitate pe internet.
Subiectul este extrem de sensibil, mai ales in Europa, unde toata infrastructura internet se bazeaza pe adrese de IP fixe (vs. America de Nord unde adresele de IP sunt mobile, si se schimba la intervale cuprinse intre cateva zeci de minute si cateva zile).
Chiar daca parlamentul european va decide sa considere adresele de IP ca fiind date personale, functionarea internetului ca un tot global nu este posibila fara o colectare si utilizare a adreselor IP. Prin urmare o decizie din partea Uniunii Europeene de a incadra adresele IP in categoria informatiilor cu natura personala nu ar face decat sa creeze o multitudine de probleme legale si batai de cap companiilor cu activitate pe piata de internet. Din pacate, acest lucru ar putea dce la o scadere a utilizarii si/sau functionalitatilor disponibile pe internet.
Unul dintre sustinatorii acestei teorii, conform careia adresele de IP trebuie sa fie considerate informatii personale, si prin urmare supuse unui regim special de stocare, utilizare si manipulare este Peter Schaar, director al Federal Commissioner for Data Protection and Freedom of Information. Faptul ca Schaar sustine acest proiect indica posibilitatea demararii unor dezbaterii aprinse pe aceasta tema.
Din aceasta perspectiva, Google/DoubleClick devine o poveste care capata noi valente.
In raspuns la cele prezentate de Rotenberg, Peter Fleischer, Consilierul Global al Google pe teme de Privacy a sustinut printr-un material prezentat parlamentului european ca „Nu exista un raspuns direct la intrebarea legata de natura personala a adresele de IP. Cateodata o adresa de IP poate fi considerata ca si informatie de natura personala, cateodata nu. Depinde de context si mai ales de nivelul de informatii pe care le dezvaluie despre utilizator”
Google si-a modificat din proprie initiativa politica de colectare si stocare a datelor, reducand substantial perioada de retentie a adreselor IP - de la 30 ani la 24 luni.
