Compania Uber este în centrul unei uriașe controverse, după ce o anchetă de proporții descrie metode ilegale folosite de ea pentru a-și crește prezența în lume, între 2013 și 2017. Fostul șef al Uber era pentru proteste violente ale șoferilor, iar compania a avut relații privilegiate chiar și cu Emmanuel Macron, când acesta era ministru al economiei în Franța.
Vasta ancheta a fost realizată în urma a 124.000 de documente din perioada 2013 - 2017, documente obținute de The Guardian, fiind vorba și de e-mail-uri, dar și de mesaje, facturi, diverse note și prezentări.
Trebuie spus că în 2013 Uber era la începuturile expansiunii sale în lume și era dispusă să folosească orice metode, fie ele ilegale sau care să implice și un anumit grad de violență. La conducere era Travis Kalanick, un om dispus să facă orice pentru ca Uber să crească rapid în lume.
Uber s-a lansat în 2014 în Franța, iar protestele taximetriștilor au fost puternice. Travis Kalanick, în mesajele în care era avertizat că s-ar putea ajunge la violență, a spus că violența ar garanta succesul și a încurajat șoferii de la Uber să participe la manifestații în număr cât mai mare. Mai mult, șeful Uber a avut o relație privilegiată cu Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei, care a promis susținere pentru Uber, considerând că intrarea aplicației ar crea locuri de muncă.
Kalanick și Macron erau „la per tu” și își dădeau direct mesaje, iar Franța ar fi relaxat o lege de licențiere care era în favoarea Uber.
Cei de la Uber spun acum că nu și-au dorit niciodată să existe violențe împotriva șoferilor companiei și că multe dintre cele spuse acum 8-9 ani de șeful companiei nu ar mai fi acceptate în prezent.
Ancheta mai arată și că Uber era în relații bune cu un fost comisar european, Neelie Kroes care a deținut mandate la Bruxelles între 2004 și 2014. Documentele spun că ea ar fi intervenit pentru Uber la oameni sus-puși în Olanda și că, înainte ca mandatul ei să se încheie, ar fi purtat discuții ca imediat după încheierea mandatului de comisar să intre în consiliul consultativ al Uber.
Nu trebuie uitat că erau ani în care Uber încerca, în mod agresiv să intre în cât mai multe țări europene, iar protestele taximetriștilor au fost puternice și Uber a fost interzisă prin decizii ale justiției, în mai multe țări.
Ancheta mai arată că Uber ar fi instalat un „kill switch”, practic un mecanism de oprire de urgență, astfel încât computerele companiei să nu poată fi investigate de poliție, în cazul unei percheziții. Așa a fost cazul după o percheziție în aprilie 2015, la birourile din Amsterdam. Toate computerele au încetat să mai funcționeze după ce „butonul” special a fost apăsat și computerele angajaților Uber din Amsterdam au fost decuplate de la rețeaua globală a companiei.
Șefii Uber știau că încalcă legea și uneori glumeau despre asta, fiind prezentate și mesaje în care aceștia glumeau între ei că sunt „pirați”.
Uber a plătit și foști consilieri ai președintelui american Obama pentru a avea acces ușor la oameni importanți, cum ar fi premierii din Italia și Spania, sau la șeicul din Dubai. Uneori conexiunile au reușit, alteori nu. Compania a investit mult în campanii de lobby și rezultatele au fost catalogate uneori ca fiind extraordinare, cum a fost cazul pentru Emiratele Arabe Unite.
Travis Kalanick a fost forțat de acționari să demisioneze în 2017, iar la conducere a venit Dara Khosrowshahi care a avut misiunea de a repara o parte dintre greșelile trecutului și de a dezvolta compania fără a mai stârni atât de multe controverse. Lucrurile s-au schimbat mult, iar în unele țări Uber include în aplicația și taxi-urile, care pe vremuri erau inamicul numărul 1.
4
6
