Articol scris pentru revista Marketwatch ca urmare a proiectului cu interbarile puse in campania electorala candidatilor la Parlamentul European. Desi l-am scris in decembrie, articolul a aparut in numarul din Ian/Feb, ceea ce face ca unele informatii (de ex. cele privind AVMS) sa fie desuete.

Alegerile pentru Parlamentul European s-au desfasurat intr-un semi-dezinteres explicat in primul rand de lipsa de informatii relevante la nivelul cetatenilor obisnuiti cu privire la importanta si influenta acestei institutii europene asupra reglementarilor si politicilor la nivelul Uniunii European, si deci implicit si a Romaniei.

Despre Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singura institutie din cadrul Uniunii Europene in care membri sunt alesi direct de catre cetateni. El are un rol extrem de important in adoptarea legislatiei care este obligatorie pentru statele membre ale Uniunii. Nu o sa intram in detaliile explicarii procedurilor (destul de complicate si birocratice pe alocuri), insa pentru cei interesati putem indica site-ul Parlamentului European (disponibil si in limba romana) - http://www.europarl.europa.eu – care le explica in detaliu.

[More:]

Acesta are insa si o importanta competenta (impreuna cu Consiliul European) in stabilirea cheltuielilor si veniturilor Uniunii Europene. Procedura de examinare si apoi de adoptare a bugetului are loc pe parcursul a 6 luni in fiecare an (iunie-decembrie).

Parlamentul mai are insa si o competenta mai putin cunoscuta – aceea de control a activitatilor Europene. Aceasta se exprima in practica prin posibilitatea de a numi comisii de ancheta care sa investigheze cazurile de incalcare sau aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de catre statele membre, prin cererea de anulare unui act normativ in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene sau prin controlul in domeniul economic si monetar.

Tot in competenta de control intra si alte 2 atributii concrete care pot avea un efect direct. In primul rand orice cetatean european are dreptul de a adresa o petitie Parlamentului si de a solicita remedierea unor probleme care tin de domenii din sfera de activitate a Uniunii Europene. Parlamentul numeste un Ombudsman, care incearca sa gaseasca o solutie amiabila pentru plangerile persoanelor impotriva institutiilor sau organelor comunitare. In al doilea rand parlamentarii europeni au posibilitatea de a adresa intrebari scrise sau orale adresate Consiliului sau Comisiei, la care acestia sunt obligati sa raspunda.

Romania si Parlamentul European

Pana in momentul aderarii la Uniunea Europene, relatia romanilor cu Parlamentul European a fost una practic inexistenta. Doar actele normative adoptate de PE au trebuit sa fie implementate in dreptul intern. Motivatia noilor acte normative interne a fost de cele mai multe ori de “asa ne cere UE”, fara explicatii sau divagatii de la textele publicate in Jurnalul Oficial al Comuntatilor Europene.

Acum, mai ales din momentul alegerii directe a parlamentarilor europeni, atitudinea noastra, dar si a oficialitatilor trebuie sa se schimbe. Nu ne putem plange de un act normativ, la care am avut puterea sa contribuim, sa negociem, sa dezbatem. Dar pentru aceasta trebuie sa invatam sa folosim parlamentarii alesi pentru a reprezenta interesele Romaniei in aceste dezbateri.

Romania are dreptul de a trimite 35 de europarlamentari in cadrul PE. De obicei, mandatul unui parlamentar europarlamentar este de cinci ani, dar cei alesi pe data de 25 Noiembrie 2007 vor avea un mandat mai scurt – de doar de 2 ani, urmind ca in 2009 sa aiba loc urmatoarele alegeri europarlamentare, in acelasi timp cu celelalte state europene.

Politica IT&C si Parlamentul European

PE are un rol legislativ important, fiind implicat in stabilirea politicilor IT&C, dar mai ales in implementarea lor prin actele normative europene. Din pacate, in campania recent incheiata nu am intalnit prea mult dezbateri efective pe ceea ce se pot influenta europarlamentarii si cu atat mai putin in domeniul IT&C.

Cu cateva saptamani inainte de inchiderea campaniei, vazand numarul mare de politicieni care si-au deschis bloguri pentru a incerca sa castige increderea electoratului internaut, insa folosind cam aceleasi clisee sau slogane, am adresat prin intermediului blogului propriu o serie de 5 intrebari referitoare la actiuni ale PE & domeniul IT&C – actuale sau viitoare, despre care europarlamentarii ar fi putut sa stie.

Desi am lansat intrebarile1 destul de tarziu - la inceputul ultimei saptamani de campanie electorala – am beneficiat si de sustinerea altor bloggeri care au preluat mesajul si am primit pana la termenul limita al campaniei electorale 3 raspunsuri destul de bine argumentate. Nu au fost intrebari care sa testeze cat de mult stiu candidatii despre PE, ci mai degraba sa aflam opiniile lor (pentru o pozitie sau alta) pentru niste subiecte din domeniul IT&C care sunt in competenta PE.

Trebuie sa recunosc ca mi-am pus intrebarea daca un europarlamentar ar trebui sa stie toate aceste detalii. Cred insa ca, chiar daca personal nu ar cunoaste domeniul sau problematica respectiva, acesta ar trebui fie sa se bazeze pe opinia unui consilier care sa ii explice care sunt problemele discutate si consecintele acestora sau sa trimita intrebarile unui alt candidat – coleg de partid care sa aiba competenta pe domeniul respectiv.

Parlamentul European si Politici IT&C

Pentru a avea insa o opinie concreta asupra domeniilor in care Parlamentul European va avea (sau avut un cuvant de spus), sa enumeram cateva dintre acestea (partial cuprinse si in intrebarile mele):

Comisia Europeana a inceput inca din anul 2006 o revizuire a directivei Televiziunii Fara Frontiere. Noul proiect - denumit acum Audiovisual Media Services Directive – a introdus importante modificari nu numai in domeniul televiziunii clasice, cat si in transmisiile video prin Internet. PE a avut doua randuri de dezbateri pe aceasta tema. Noua directiva a fost adopata de PE in 4 Decembrie 2007.

Exista o larga discutie in Europa cu privire la necesitatea sau nu a brevetelor pentru programele de calculator (cunoscute si ca patente software). Parlamentul European a respins in 2005 o asemenea propunere. O alta propunere pornita de la Oficiul European de Brevete - numita European Patent Litigation Agreement (EPLA) si sustinuta de Comisia Europeana este vazuta de unii ca o noua incercare de a permite acceptarea de brevete si pentru programele de calculator. Parlamentul European va dezbate din nou aceasta propunere.

Comisia Europeana a inceput consultarile cu privire la modificarea actualului cadru de reglementare in domeniul comunicatiilor electronice, inclusiv prin propunerea de creeare a unei autoritati de reglemenatare in acest domeniu la nivel european. PE va trebui sa dezbata si sa adopte propunerile rezultate in urma acestor consultari.

Comisarul pentru Justitie Franco Frattini a declarat recent ca intentioneaza sa propuna noi reglementari care sa nu permita cautarile pe Internet care ar duce la instructiuni referitoare la cum sa produci o bomba, iar ulteror si la blocarea site-urilor care ar publica ceva legat de acest subiect. De altfel Comisarul si-a prezentat noul pachet de reglementari pentru acest domeniu, care ar avea drept scop combaterea si prevenirea terorismului. PE va lua in considerare noul pachet de reglementari in cursul anului urmator.

Parlamentul European a adoptat in 2007 un proiect de directiva referitor la criminalizarea incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala. Proiectul inca nu a fost adoptat de Consiliul European si este posibil ca sa revina in fata Parlamentului pentru o a doua citire. Una din principalele critici a fost criminalizarea consumatorilor pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala. Am intrebat candidatii la un post de europarlamentar daca trebuie sa fie pedepsit penal un utilizator care a incalcat legea drepturilor de autor prin utilizarea sistemelor de tip peer-to-peer, chiar daca nu a avut un scop comercial.

Comisia Europeana a facut publica initiativa de a modifica directiva privind contractele la distanta (Directiva 97/7/EC). Aceasta modificare va fi in mod cert discutata in PE si ar putea include si noi reglementari pentru site-urile de licitatii.

Concluzie

Cele prezentate mai sus reprezinta doar o parte a actelor normative care pot fi adoptate de PE in domeniul IT&C. Daca acestea vor exprima si pozitia Romaniei, va depinde de si de europalmentarii alesi de noi si de modul cum invatam sa ii tragem de maneca. Dupa ce ele sunt adoptate de PE, Romaniei nu ii ramane decat sa le implementeze, deci cu spatiu extrem de limitat de a divaga de la textul adoptat.

Comenteaza subiectul aici.