Robotii sunt priviti ca mecanisme rigide, fortoase si patratoase cu miscari telefonate, dar ferme. In viitor lucrurile ar putea arata surprinzator, robotii ar putea fi moi, pufosi, capabili sa se aplatizeze si sa intre in locuri greu de atins altfel. Cercetatorii de la Tufts University studiaza animalele fara oase si spun ca pot construi roboti, invatand de la aceste fiinte, scrie Computerworld.com.

Crearea unor roboti moi inseamna un mod diferit de a precepe robotica. Partile rigide vor fi inlocuite cu unele biologice si biodegradabile, spun cercetatorii. Inspiratia a venit de la animalele nevertebrate.

La robotii cu consistenta de burete ar trebui folosite materiale biologice precum proteine din matase, pentru a crea muschi si organe senzoriale, iar robotii ar putea fi folositi la detectarea minelor anti - personal sau in situatii periculoase de salvare. Robotii ar putea fi folositi in conflicte armate unde ar putea sa transporte roboti mai mici pe care sa-i elibereze pentru a accesa zone cu spatiu redus. Ei ar putea sa intre in cladiri printr-o crapatura in usa si apoi se pot descurca de minune printre daramaturi, unde robotii rigizi risca sa se dezmembreze.

Ideea ar fi sa fie creati roboti adaptabili, capabili sa-si schimbe rapid forma, sa se comprime si sa se lungeasca in functie de nevoi. "Nu stim inca cum vom face asta, insa cercetarile au ca misiune intelegerea tehnologiei de care e nevoie pentru a face asta", spune un profesor de la Tufts University.

Cercetatorii au studiat mult timp omizile, pentru ca fara oase si articulatii isi pot controla corpul cu un sistem nervos relativ simplu. Un lucru deosebit este ca omida se poate misca folosind numai cate doi muschi pentru fiecare picior. Concluzia la care au ajuns americanii este ca o structura usor deformabila nu trebuie controlata de un supercomputer, ci de chip-uri mici si flexibile.

Noii robotii ar putea folositi si in medicina, unde doctorii ar putea folosi acesti roboti moi in endoscopie, in locul unor instrumente chirurgicale semi-rigide ce ar putea rani tesuturile si crea dureri.

Deja s-au construit prototipuri, dar cele mai mici au doua grame, iar cele mai mari - 200.