Pe 7 si 8 februarie, a avut loc la Bruxelles congresul adeptilor aplicatiilor open-source pentru computer. Cu alte cuvinte, o gramada de programatori s-au adunat pentru a stabili cum vor convinge lumea ca e mai bine gratis decat cu plata, dar la fel de legal.

Daca nu ai auzit in viata ta de Debian, FreeBSD, Gnome si alte nume ciudate, atunci nu ai fi avut de ce sa te grabesti la FOSDEM. Daca iti suna familiar Linux si OpenOffice.org si folosesti Mozilla Firefox si Thunderbird, atunci poate nu te-ai fi plictisit la FOSDEM.

Intalnirea europeana a dezvoltatorilor de software gratuit si deschis de la Bruxelles a adunat pe cei mai tari programatori, pe cei mai inimosi voluntari, reprezentantii unor companii precum Sun Microsystems si Google. Dar inainte de toate, la FOSDEM au fost oameni care vor sa schimbe lumea, care vor sa-i convinga pe utilizatori ca software-ul gratuit este viitorul.

Multiculturalism digital si bere analogica

Pe culoarele Universitatii Libere din Bruxelles (ULB), locul unde s-a petrecut FOSDEM 2009 (Free and Open Source Software Developers' European Meeting), o multime de culori si sunete te faceau sa fii mai atent decat de obicei. Standuri ale companiilor si fundatiilor care sprijina aplicatiile deschise pentru calculator, o droaie de tineri cu laptopul sub brat, cateva sticle de bere in mainile unor vajnici programatori, mic-dejun ca la Bruxelles, cu sandvisuri bagheta si cartofi prajiti cu maioneza.

Putea parea un fel de intalnire secreta a barbatilor, cele cateva fete prezente ascunzandu-se in spatele tejghelelor cu carti si incercand sa raspunda intrebarilor vizitatorilor. Tanarul in fusta nu putea trece la categoria fetelor, deoarece avea un puternic accent scotian atunci cand povestea despre modul in care a creat o distributie de Linux adaptata la nevoile sale.

In speech-ul de deschidere, s-a facut referire la „serata” cu bere din ajunul FOSDEM-ului. In barul Delirium, s-au intalnit cei care, a doua zi, urmau sa vorbeasca in public, sa participe la sesiunile de hacking improvizat sau sa stabileasca unele colaborari.

„Beer Event e o traditie si reflecta spiritul liber si deschis al conferintei”, spune Mike, un tanar programator din Anglia, stabilit in Olanda. „Berea face parte din combustibilul hacker-ului, sticla sta pe masa langa laptop”, adauga zambind Peter, dezvoltator de Linux din Cehia.

Randuri de banci pline cu persoane ocupate cu butonatul laptop-urilor din poala, figuri incruntate din cauza concentrarii, ecrane dominate de interfete ciudate, linii de comanda numai de ei stiute, graba de a avansa in lucru profitand de pauzele dintre discutiile de la conferinta.

Hacker-ul ramane hacker: un tanar verifica pe Amazon preturile cartilor de la standul editurii O' Reilly, parca neincrezator in reducerile oferite la FOSDEM 2009.

Coada la cartofi cu maioneza, dar coada si la standurile unde-ti poti incarca stick-ul de memorie cu programe noi. Indicatoare peste indicatoare, care sa te indrume spre salile specializate pe anumite discutii, scrise cu pixul pe hartie, dar lipsa totala a carnetelor de notite in mainile participantilor, semn ca s-a renuntat la acest mod de a-ti nota ideile, in favoarea calculatorului portabil.

Open-source, alternativa la programele scumpe

FOSDEM este unul dintre locurile in care „hacker” inseamna ceea ce insemna la origine: o persoana pasionata de un domeniu atat de mult incat isi foloseste cunostintele pentru a descoperi lucruri noi in acel domeniu, pentru a inova. „Vrem sa cream o lume care sa fie mai usor hackuibila”, aceasta ar fi una dintre concluziile adunarii de la Bruxelles (scuzat sa-mi fie calcul lingvistic).

FOSDEM e locul unde te simti bine printre toti acei „tocilari” cu ochelari care apasa pe tastele calculatorului mai repede decat ar face-o cel mai bun dactilograf. Tot FOSDEM este intalnirea anuala a celor care ne ofera zilnic programe gratuite utile, optiuni suplimentare pentru aplicatiile pe care le folosim deja, solutii pe forumurile de discutii.

Conferinta de la Bruxelles are o traditie de noua ani si a reusit sa adune in 2009 cateva sute bune de specialisti in open source. Ineditul evenimentului consta in faptul ca toti cei care se ocupa de organizare sunt adepti ai aplicatiilor open-source, sunt programatori sau pur si simplu entuziasti voluntari. Totul se rezolva cu ajutorul unor sponsori, al comunitatii si al fondurilor locale ale orasului Bruxelles.

Aglomeratia din salile de discutii din acest an demonstreaza cateva lucruri: viitorul le apartine tinerilor inteligenti, celor deschisi la minte, care nu mai au de mult timp bariere lingvistice si culturale, care nu se tem de munca si care vor sa schimbe modul in care interactionam cu calculatoarele.

Dupa FOSDEM, cartofii prajiti cu maioneza si berea de 8 grade vor ramane doar traditii ale Belgiei. Dar aplicatiile create si imbunatatite permanent de cei care au participat la conferinta vor fi distribuite liber pe Internet si, gratie unei promovari informale, vor fi tot mai preferate de utilizatori. Este si acesta un mod de a contribui la crearea unei lumi digitale mai bune.