Momentan sunt de nisa si putina lume stie de ele la noi, insa in viitor, e-reader-ele, cititoarele de carti electronice, ar putea deveni raspandite, daca se vor ieftini, vor capata ecran color si tot mai multe edituri vor fi de acord sa puna la vanzare carti in format digital. E-readere exista de mai mult de un deceniu, insa au avut relativ putini clienti, dar intrarea Amazon cu al sau Kindle pe piata europeana invioreaza acest segment si inteteste concurenta. Intra in articol pentru a citit despre istoria cititoatelor electronice, prezentul interesant si despre viitorul care pare plin de diversitate.

Istorie - Zece ani in care lucrurile au evoluat destul de incet

Primele cititoare de carti electronice au aparut in comert acum un deceniu, aveau un kilogram, ecranele nu erau prea clare si nici numarul de carti disponibile nu era prea mae. Sony, cu al sau Reader lansat in 2006 a fost primul mare producator care a facut pasul spre mari volume, cu un dispozitiv cu sub 300 g greutate si ecran foarte clar ce foloseste tehnologia e-ink (cerneala electronica), ce imita practic formatul scrisului pe hartie.

In 2007 s-a lansat Amazon Kindle, dispozitivul care avea sa devina etalonul pentru e-readere in SUA datorita display-ului foarte clar, a bateriei care dureaza mult si datorita librariei digitale Amazon care a ajuns sa depaseasca 350.000 de titluri. In prezent sunt peste zece e-readere la vanzare, cele mai cunoscute fiind de la Sony, Amazon, Cool-er, Elonex si Samsung.

Amazon Kindle - Un etalon apreciat si mult asteptat

Piata e-reader-elor parea extrem de indepartata de noi, ele fiind foarte la moda in SUA, nu pe bartanul continent. Insa o stire recenta a schimbat totul. Amazon.com a anuntat ca din 19 octombrie cititorul de carti electronice (electronic book reader) Kindle va fi disponibil si in afara SUA, putand fi comandat in 100 de tari la un pret de 279 dolari. Romania e si ea pe lista, astfel ca dispozitivul de 280 g si ecran de sase inchi va putea fi comandat si la noi.

Kindle se incarca in patru ore si poate stoca 1.500 de carti. Amazon spune ca utilizatorul are o experienta asemanatoare cititului cartilor clasice, iar printre avantaje se numara posibilitatea de a mari dimensiunea scrisului si de a putea cauta rapid cuvinte in volume de sute de pagini. In plus, datorita display-ului neiluminat pe fundal se poate citi in conditii bune si la lumina soarelui. Cartile electronice trebuie cumparate de la magazinul online Amazon, iar pentru asta terminalul trebuie sa se conecteze wireless la internet prin reteaua 3G a unui operator telecom din tara respectiva.

In SUA o carte costa cam 10 dolari, primele informatii arata ca in Europa cartile digitale pentru Kindle vor fi mai scumpe, in jurul a 14 dolari. In prezent biblioteca are doar carti in engleza. Kindle are peste jumatate din piata cititoarelor e carti electronice in SUA, vanzarile trecand de 1,7 milioane de unitati.

Concurentii - variante mai ieftine, insa cu diverse minusuri - Nici cei cu bani nu au fost uitati

Totusi, Amazon nu e singur pe piata, iar in Marea Britanie, spre exemplu, cumparatorii au de ceva timp si alte variante. The Times scrie ca un model foarte apreciat este Reader Touch Edition PRS-600 de la Sony, care costa cam 270 euro si are un ecran de pe care se poate citi foarte usor. In plus, dispozitivul cu carcasa metalica poate sa redea si fisiere MP3. Un minus important este insa faptul ca reader-ul nu se poate conecta wireless la internet, ci cartile pot fi descarcate numai conectandu-l la PC.

Exista insa si readere ceva mai ieftine, apartiand unor marci mult mai putin cunoscute. Spre exemplu terminalul Cool-Er costa cam 200 de euro, insa e desfiintat de analiza din The Times care noteaza ca asa ar arata aparatul daca "Apple ar decide sa faca un e-reader cu un sfert din bugetul sau obisnuit". Englezii spun despre Cool-Er ca are butoane prea mici, ecran caruia ii lipseste contrastul, calitatea redarii MP3-urilor e slaba iar carcasa e din plastic ieftin.

Pareri ceva mai favorabile sunt cand e vorba de descrierea unui model si mai ieftin, Elonex Reader care costa cam 180 de euro in Marea Britanmie. Un plus este ca din start sunt instalate 100 de carti cunoscute, deci practic dispozitivul porneste cu o mica biblioteca. E usor si subtire, iar display-ul e de calitate, usor de citit in mijloacele de transport. Totusi are minusuri importanteL nu poate reda fisiere MP3, porneste greu si nu are functia de cautare in continutul cartilor.

Insa in afara de aceste modele exista si unele care se adreseaza celor cu multi bani. Astfel, spre exemplu Fujitsu vinde in Japonia modelul FLEPia care are ecran color (60.000 de culori), diagonala 8 inchi (fata de sase la Kindle). Un alt model cu ecran mare este iRex Iliad, cu ecran de 8,1 inchi si un pret de circa 600 de dolari. Si Samsung a lansat un e-book reader numit Papyrus, in timp ce chinezii de la Jinke produc mai multe e-readere suib numele Hanlin, unele putand fi cumparate si in Romania pentru circa 1.200 - 1.300 lei.

Avantajele cititoarelor de carti electronice

Segmentul e-reader creste puternic si sunt cateva lucruri care sustin avansul. Carti care in varianta tiparita ar fi voluminoase, pot fi citite "electronic" mult mai usor, fonturile pot fi marite dupa dorinta, pot fi cautate in text cuvinte cheie, pot fi integrate la unele aparate si filme sau animatii care pe tipar nu pot fi inserate.

In plus, unele readere permit sa faci notite pe marginea textului, dar ele pot fi apoi sterse fara a lasa urme, iar la alte aparate textele pot fi citite si daca nu e deloc lumina. Un alt avantaj tine de faptul ca poti cumpara online carti mai rare ce nu au sansa sa ajunga in librariile din tara de resedinta a utilizatorului. O alta parte buna tine si de faptul ca in prezent pe internet exista peste 1,5 milioane de carti digitizate gratuite, astfel ca si cei care nu-s dispusi ca dea bani pe carti pot citi dintr-o oferta larga.

Dezavantajele cititoarelor de carti electronice

Cel mai mare dezavantaj tine de pret, multi renuntand la idee din start stiind ca trebuie sa dea peste 200 de euro pentru aparat si apoi sa continuie sa dea bani pe carti. In plus, fiind un aparat scump, ii va tenta pe hoti, daca e scapat pe jos se poate strica, iar virusii informatici pot si ei sa afecteze continutul "bibliotecii" digitale.

E-reader-ul este mai greu decat o carte clasica in format mic, in plus de multe ori cartile digitale pot fi mai scumpe decat variante pe hartie. Un minus important tine si de faptul ca multe edituri nu scot si versiuni digitale ale cartilor, astfel ca si daca doresti sa o cumperi in format electronic, nu ai de unde

O problema tine si de faptul ca cei care cumpara modele mai ieftine cu rezolutie mai slaba se pot trezi ca au dificultati la citit, mai ales la lumina puternica. Si nu in cele din urma, foarte multi nu ar da niciodata placerea citirii unei carti clasice pe experienta cu totul straina lor, oferita de un dispozitiv cu "cerneala electronica".

Ce ne rezerva viitorul - Preturi mai mici, ecrane color, tot mai multe modele

Segmentul e-reader e inca putin ezvoltat, deci are mult loc de crestere. Vor aparea tot mai multe modele cu ecran color, vor fi inserate si capabilitati video ce pot fi integrate in lectura si, per total numarul de modele va creste, mai ales ca tot mai multe companii anunta ca vor intra pe piata.

Efectul va fi pozitiv asupra preturilor care vor tot scadea. In plus, e de asteptata ca o parte din cei care in prezent citesc pe smartphone-uri carti, sa treaca pe ecranele mai mari oferite de reader-ele specializate. Si durata bateriei va creste. Daca acum un deceniu la primele dispozitive puteai citi cateva ore pana la o noua incarcare, acum e vorba de zeci de ore si sunt testate noi mijloace de imbunatatire a autonomiei, cum ar fi atasarea unor panouri solare.

In viitor piata va fi influentata si de asa numitele "tablet PC-uri" pe care e foarte posibil ca Apple si Microsoft sa le lanseze. Pentru moment sunt doar zvonuri, insa aceste terminale ce ar trebui sa aiba ecrane generoase, vor putea fi folosite si pentru a citi carti "electronice" insa fata de reader-ele clasice au mult mai multe functii.

Surse folosite pentru acest articol; The Guardian, The Times, Tume Magazine, The Telegraph, PC World, C NET, diverse site-uri ale producatorilor si magazine online.