Intalnire on-line: Unde se duc banii din publicitatea institutiilor publice romanesti? Ciprian Nicolae si Ioana Avadani / CJI au discutat online cu cititorii

de Redactia     HotNews.ro
Marţi, 14 februarie 2012, 16:08 Economie | Media & Publicitate

Ioana Avadani si Ciprian Nicolae
Foto: Colaj / Sursa: Arhiva personala
Un raport dat marti publicitatii de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) arata ca piata de publicitate publica din Romania este in continua crestere, intr-o perioada in care piata de publicitate in ansamblul ei scade de cativa ani. Raportul arata ca publicitatea publica ar putea depasi 35 de milioane euro in 2011, dar ca transparenta este limitata si controlul modului cum sunt cheltuiti banii lasa de dorit. Autorii studiului CJI, Ioana Avadani si Ciprian Nicolae au discutat online cu cititorii HotNews.ro despre proportiile si efectele "publicitatii care nu se vede".

Ce spune, intre altele, raportul "Piata de publicitate publica din Romania: Accelerati!":
  • In cadrul studiului au fost verificate procedurile de achizitii (licitatii si cereri de oferte) publicate pe e-licitatie.ro si a fost analizata respectarea regulilor de publicare a anunturilor/invitatiilor de participare pe publicitatepublica.ro
  • Creste numarul de proceduri de achizitii de servicii publicitare, dar pierd teren masurile prin care pot fi controlate eficienta si oportunitatea respectivelor achizitii
  • “Pretul cel mai mic” ramane cel mai des folosit criteriu de atribuire, in defavoarea criteriului “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”
  • doar 45-50% din totalul procedurilor au avut anunturi/invitatii de participare in sistemul publicitatepublica.ro
  • exista in continuare autoritati si institutii care nu numai ca nu publica anunturi/invitatii pe publicitatepublica.ro, dar nici nu sunt inregistrate ca autoritati contractante pe acest site
  • Ioana Avadani: "In 2010 au fost adoptate reglementari legale care, in opinia Guvernul aveau sa accelereze absorbtia fondurilor europene. De accelerat poate au accelerat-o, 115 din cele 137 milioane lei din procedurile analizate provin din proiecte europene, dar doar in detrimentul transparentei si raspunderii autoritatilor.

Vezi informatii detaliate despre rezultatele studiului "Piata de publicitate publica din Romania: Accelerati!"

Nota redactiei:
  • Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
  • Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.


Citeste mai multe despre   






















2009 vizualizari

  • comparatie (Marţi, 14 februarie 2012, 17:56)

    Anina Morosanu [anonim]

    acum e mai rau ca pe vremea publicitatii guvernului Nastase? sau e mai bine?
    • Achizitiile de publicitate publica "evolueaza" (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:13)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Anina Morosanu

      Un moment de cotitura in ceea ce priveste achizitiile publice in Romania a fost anul 2006, cand a fost adoptata actuala reglementare in domeniu - OUG 34/2006 - care transpune in legislatia romaneasca directivele europene in domeniu.

      Dupa cum stim, guvernarea Nastase era incheiata la nivelul anului 2006, motiv pentru care este dificil de comparat situatia achizitiilor inainte de 2006 cu cea de dupa 2006.

      Un lucru este cert: OUG 34/2006 a adus o serie de masuri de transparenta si acces la informatii, cu premise pentru o mai corecta si eficienta cheltuire a banului public.

      Centrul pentru Jurnalism Independent a incercat, inca din anul 2004, sa sprijine autoritatile legat de crearea cadrului legislativ in domeniu. Dovada este Ordinul 183 din anul 2006 (http://www.anrmap.ro/PDF/legislatie/Legislatie%20Nationala/Legislatie%20in%20lb%20Romana/HG_782_2006_CNSC.pdf) care, din pacate, a fost abrogat in 2010.

      Ceea ce am observat noi in perioada de monitorizare a procedurilor legate de publicitatea media este ca, desi reglementarea achizitiilor publice s-a imbunatatit, s-au imbunatatit si metodele de ocolire sau de "utilizare proprie" a reglementarilor.

      Spre exemplu, la nivelul unui oras, la o procedura de achizitie a fost solicitat, ca si criteriu de calificare, existenta unui certificat de audit emis de BRAT. Aceasta in conditiile in care singura publicatie din orasul respectiv, care avea un certificat BRAT, era "aproape" de primar.
  • evaluarea celorlalte achizitii (Marţi, 14 februarie 2012, 18:51)

    Calin Emanuel Predescu [anonim]

    La ce valoare estimati ca se ridica achizitiile de publicitate care nu intra pe e-licitatie.ro si pe publicitatepublica.ro?
    • Banii care nu se vad (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:39)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Calin Emanuel Predescu

      In www.e-licitatie.ro si www.publicitatepublica.ro nu apar, de obicei, sumele atribuite direct (pentru contracte de pana la 15.000 Euro), respectiv cele de la procedurile dde Negociere fara publicare.

      Nu avem informatii despre cat reprezinta aceste sume, dar este posibil ca ele sa ajunga, cumulat, la milioane de lei anual.

      Pe de alta parte, trebuie discutat si despre procedurile de achizitii organizate "in afara sistemului OUG 34/2006", adica in proiecte europene, de catre organizatii private (societati comerciale, ONG-uri) si in conformitate cu prevederi speciale privind achizitiile. Le regasim in cazul fondurilor structurale, la ministerele care se ocupa de POS DRU (Instructiunea 26 disponibila la http://www.fseromania.ro/index.php/implementeaza/instructiuni-si-alte-documente-pentru-implementare), POS CCE (instructiunile se gasesc incluse in Ghidul solicitantului de finantare) si POR (Instructiunile sunt anexate la Ghidul solictantului de finantare - vezi www.inforegio.ro).

      Asa cum am specificat in raportul "PIAȚA DE PUBLICITATE PUBLICĂ DIN ROMÂNIA: ACCELERAȚI!", lansat ieri, estimam ca sumele derulate prin procedurile speciale ale POS DRU, POS CCE si POR depasesc 1 milion de Euro anual.
  • de fapt, nu se stie nimic despre banii... (Marţi, 14 februarie 2012, 20:58)

    noname [anonim]

    ... din publicitate (niciun fel de publicitate - de stat sau oricare), cumparari, contracte, etc...astea nu-s, de fapt, metode de spalare a banilor prin diverse canale tv??? cum pot rezista canale tv de care nu a auzit nimeni, audienta 0, si care totusi emit?? mereu, se vorbeste despre publicitate ca desrpre ceva abstract, niciodata concret si la subiect.. nici in acest articol, sau ce vrea sa fie.. abureala.
  • mdrt (Marţi, 14 februarie 2012, 21:21)

    Jan [anonim]

    cat din publicitatea publica de care vorbiti in raport a trecut prin ministerul Elenei Udrea?

    care-i criteriul preferat de mdrt, pretul cel mai mic sau avantajul economic?
    • Publicitatea derulata in 2009 (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:20)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Jan

      In perioada iulie-decembrie 2009, Ministerul Turismului a organizat 3 proceduri de achizitie servicii de publicitate media, cu valori estimate de: 211.500 lei; 1.446.000 lei; respectiv 336.000 lei

      La toate cele 3 proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire "Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic ".

      Detalii gasiti in anexa 1 de la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
    • Publicitatea din 2010 (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:23)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Jan

      In perioada iulie-decembrie 2010, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a derulat 2 proceduri de achizitie de servicii de publicitate publica, de 430.000 lei, respectiv 6.935.484 lei.

      Pentru procedura cu valoare de 430.000 lei, a fost utilizat criteriul "pretul cel mai scazut", pentru cea de 6.935.484 lei, criteriul "Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic"

      Detalii gasiti in Anexa 2 de la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
    • Publicitatea din 2011 (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:29)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Jan

      In perioada ianuarie - octombrie 2011, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a organizat 9 proceduri de achizitie de servicii de publicitate media.

      Cele mai importante sume au fost 17.200.000 lei, 8.600.000 lei, respectiv 6.048.387,09 lei.

      Doar intr-una dintre cele 9 proceduri a fost utilizat criteriul "pretul cel mai scazut" - e vorba despre o procedura cu valoare estimata de 5.514.105 lei.

      Detalii puteti gasi in Anexa 3 si Anexa 4 la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
  • 2 intrebari (Marţi, 14 februarie 2012, 22:15)

    bipbip [anonim]

    exista vreo autoritate care sa verifice ce se petrece cu procedurile astea de licitatii? a pus cineva vreodata problema sa existe asa o autoritate - si daca da, ce raspunsuri sau reactii au fost?

    aveti vreo evaluare cati bani se dau prin atribuire directa, cum s-a intamplat de exemplu cu popularizarea recensamantului?
    • verificari (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:22)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui bipbip

      Da, exista o astfel de autoritate: Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Ea face "ex-ante" - face o verificare a anunturilor de contracte (toate, nu numai cele de publicitate) si verificadaca sunt indeplinite procedurile legale. La finalul procedurii, daca exista suspiciuni, se poate sesiza un alt for Consiliul national pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC). Se mai uita la ele si Curtea de Conturi, care verifica legalitatea achizitiei. In cazuri de suspiciune majora, se uita si DLAF - Departamentul de lupta anti-frauda. Si se mai uita, in cazul contractelor pe fonduri europene, Comisia Europeana. Daca va amintiti, in vara anului trecut a existat un document al Comisiei care declarase o multime de proceduri de achizitie ca fiind incomplete sau neconforme cu legea. Problema cu aceste verificari este ca dureaza mult si, uneori, proiecte intregi sunt suspendate pina la lamurirea procesului de achizitie.
  • balonul (Miercuri, 15 februarie 2012, 9:33)

    don4 [anonim]

    puteti numi o redactie care in momentul asta traieste multumita "balonului de oxigen" (ca sa va citez) al publicitatii de stat?

    daca e "pretul cel mai mic", nu e normal sa nu se prea aleaga nimeni - nici macar redactiile - cu cine stie ce?
    • redactii cu tratament preferential (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:27)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui don4

      Va dau un exemplu ilustrativ, cred eu. In ziua arestarii primarului de Craiova, Antonie Solomon, doua dintre ziarele locale au pus stirea - cum era si normal - pe prima pagina. Un al treilea a deschis cu un caz de nepotism la o "deconcentrata" (parca) iar subiectul arestarii era tratat prin publicarea unui comunicat la Primariei., undeva, pe pagina a treia. Acest ziar era - intimplator? - cel care beneficiase de doua ccontracte de publciitate de la Primarie (in speta, Cuvintul Libertatii).
      In ceeace priveste sumele, ele pot sa fie cit de mici. Chiar si de citeva sute de RON (nici macar Euro). "Platesc un salariu", este justificarea pe care am intilnit-o cel mai des.
  • mai multe intrebari (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:00)

    Cristoa [anonim]

    1. Aveti dovezi concrete ca preferintele care par suspecte, gen cea pentru cererile de oferte sau pentru incredintare directa, au produs mizerii, spagi sau alte nenorociri in relatia stat-presa, in ultimii trei ani?

    2. cum ati descrie activitatile PMB/primariilor de sector din Bucuresti si banii lor pentru publicitate, "din proiecte"?

    3. Sa luam cazul Ontanu. Dl. Ontanu isi face periodic publicitate colosala pe strazi, cu reclamele acelea la concertele pe care le organizeaza "cu sprijinul dlui primar Ontanu"? Banii dusi pe self-promotion de catre autoritati se vad pe undeva?
    • Publicitatea outdoor (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:46)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristoa

      Din pacate, ceea ce numim generic "publicitate outdoor" nu este prinsa in reglementarile privind publicitatea publica din OUG 34/2006. A se vedea art. 58, ali (2), care defineste contractul de publicitate media ca fiind "orice contract
      de servicii având ca obiect difuzarea de reclamă sau alte forme de promovare prin intermediul
      mijloacelor de informare în masă scrise, audiovizuale sau electronice".
    • dovezi concrete (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:52)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristoa

      Da, Cristoa, avem dovezi concrete - desi ele sunt greu de obtinut si de documentat.
      Exista contracte de publicitate alocate pe criteriul "pretului cel mai mic" unde pretul acela este sub costurile de productie (pe pietele locale, companiile de presa isi cam stiu costurile si tirajele, uneori tiparesc toti la aceeasi tipografie, sau chiar la tipografia "concurentei"). D
      Exista "contracte-cadru" de publicitate intre consilii locale si o anumita publicatei din care rezulta ca respectivul ziarar trebui sa publice, zilnic , pina l 8 pagini de publicitate ca sa ajunga la totalul sumei acordate.
      Aceste distorsiuni pot fi documentate doar daca faci, in acelasi timp, o analiza a contractelor de publicitate si a continutului editorial al publicatiei/postului respectiv.
  • de ce (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:15)

    GG [anonim]

    de ce eu, ca politician, as da publicitate ieftina unei institutii de presa pentru a-i castiga bunavointa, daca acea institutie de presa se preteaza la pretul cel mai mic si, deci, e saraca si cm probabil lipsita de influenta?

    m-am intrebat de altfel mereu de ce ziare ca ale lui andronic sau alexandrescu luau bani de stat pe vremea lui nastase...
    • publicitate ieftina? (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:56)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui GG

      Dau pentru ca publicatia aceea scrie frumos despre mine - si eu am ce sa pun pe masa sefilor mei, sa ma laude ca sunt bun. Este uimitor sa vezi cit de putin stiu politicienii (sau cit de putin le pasa) de elemente precum tiraj, audienta, numar de cititor pe copie, influenta in comunitate.
      Dau pentru ca patronul acelei publicatii imi este prieten sau coleg de partid.
      Dau, pentru ca o parte din banii aceia mi se intorc, sub alta forma.
      Motive exista... :)
  • ? (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:42)

    Traian [anonim]

    Care sint patternurile cele mai interesante pe care le-ati identificat in atriobuirea contrqactelor?
    • patternuri (Miercuri, 15 februarie 2012, 13:23)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Traian

      Cel mai relevant, in opinia noastra, este neaplicarea legii. Legea are niste cerinte clare, niste obligatii clar definite pentru cei care anunta contracte de publicitate: anunt pe doua site-uri (e-licitatie.ro si publicitatepublica.ro), referat de oprotunitate, evaluare a impactului dupa 6 luni. Aceste elemente nu se respecta.
      Pina in 2010 exista un ordin ANRMAP care obliga autoritatile publice sa utilizeze criterii profesionale in alocarea contractelor (pret/centimetru patrat/mia de cititori) - elemente care asigurau o minima garantie a faptului ca "banul urmeaza publicul", ca un numar cit mai mare de cetateni este 'atins" de o informatie emisa de o autoritate publica. Abrogarea acestui ordin a eliminat criteriile "tehnice" si a permis alocarea de contracte pe criteriile generale " cea mai buna oferta tehnico-economica" sau "pretul cel mai mic". Majoritatea contractelor sau dus pe acest ultim criteriu - care este si cel mai usor de trucat.
      O alta tendinta este dominatia fondurilor europene in piata de publicitate - ceea ce ar pyutea atrage o atentie sporita din partea Comsiei Europene asupra modului in care sunt utilizati acesti bani.
      O alta tendinta pe care a relevat-o cercetarea noastra - dar care urmeaza sa fie dezvoltata intr-o posibila cercetare ulterioara - este modul particular de formulare a criteriilor de calificare, care poate, in sine, sa se constituie in sursa de discriminare. De exemplu, am intilnit caiete de sracini care impuneau candidatilor sa fi avut un cunatum anume (detailat la leu) de contracte asemanatoare, derulate prin trei contracte in ultimii trei ani. Cuantumul si numarul de contracte erau identice cu contractele alocate in perioada data de autoritatea respectiva, catre o unica firma. In opinia noastra, aceasta este o "licitatie cu dedicatie". Dar, cum spuneam, ne dorim sa mergem mai adinc pe firul unor astfel de practici, pe care acum le putem identifica doar la nivel de exemplu.
  • Intrebari (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:54)

    Adrian M. [anonim]

    1. Care credeti ca sunt resorturile si implicatiile faptului ca piata de publicitate publica din Romania este in continua crestere, intr-o perioada in care piata de publicitate in ansamblul ei scade? Ce efecte sunt angrenate de aceasta concluzie, aparent seaca?

    2. De ce ati numit fenomenul: "publicitatea care nu se vede"?
    • Publicitatea care nu se vede (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:58)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Adrian M.

      Prin "publicitatea care nu se vede" ne-am referit la acele proceduri de achizitii de publicitate media care nu apar pe www.e-licitatie.ro sau pe www.publicitatepublica.ro.

      Este vorba despre procedurile organizate in cadrul proiectelor cu finantare europeana, de catre organizatii private, in baza instructiunilor speciale privind achizitiile - POS DRU, POS CCE si POR.

      Aceste instructiuni fac trimitere directa la publicarea in presa scrisa.

      "Nu putem vedea" aceasta publicitate DECAT DACA PLATIM ZIARELE IN CARE APARE.

      Altfel spus, este absurd ca, pentru a vedea ce se intampla cu banii europeni gestionati prin proiecte, cetateanul european sa plateasca ziare... ar trebui sa fie gratuit.

      Mai mult, daca veti citi capitolul 6 al raportului PIAȚA DE PUBLICITATE PUBLICĂ DIN ROMÂNIA: ACCELERAȚI! veti vedea cate raspunsuri am primit la solicitarea noastra adresata unor astfel de organizatii (4% au raspuns).

      Iar daca veti cauta pe internet informatii despre proiectele finantate din POS DRU, POS CCE si POR, veti descoperi ca multe nu au nici macar un site de prezentare, iar informatiile despre proiecte sunt disparate si uneori fara noima.
    • De ce creste piata de publicitate publica (Miercuri, 15 februarie 2012, 13:03)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui Adrian M.

      Raspunsul este simplu.

      Piata de publicitate publica este alimenata, in acesti ani, si din fonduri europene. Aceasta deoarece pentru fiecare proiect este obligatorie publicitatea/prezentarea a ceea ce se intampla in proiect.

      Ca un exemplu, numai in primele 10 luni ale anului 2011, din finantari europene, au fost finantate proceduri de achizitii de peste 68 milioane de lei (circa 15 milioane de Euro), in timp ce, de la bugetul de stat si bugetele locale, au fost finantate proceduri cu valori estimate de "doar" 17 milioane de lei (circa 4 milioane de Euro).
  • Banii se duc in mass-media (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:55)

    eugenrc [utilizator]

    Privind la evolutia calitatii mass-mediei din Romania constat cu tristete ca acesti bani s-au materializat in mare masura in promovarea mediocritatii .
    In opinia mea acesti bani nu urmaresc altceva decat sa mentina in viata o parte a mass-mediei.

    De ce sunt folositi banii in detrimentul transparentei si raspunderii autoritatilor ? Deontologia profesionala nu are nici un cuvant de spus ?
    • Legat de fondurile europene (Miercuri, 15 februarie 2012, 13:15)

      Ciprian Nicolae. [hotnews.ro] i-a raspuns lui eugenrc

      In cadrul Regulamentelor europene este prevazuta obligatia beneficiarilor de finantare de a promova (de a face publicitate) proiectului respectiv.

      Din pacate, unde se face publicitatea decid, cel mai adesea, autoritatile care gestioneaza aceste fonduri, adica ministerele.

      Am mentionat mai sus cazurile POS DRU, POS CCE si POR, unde se face trimitere la publicarea in presa scrisa.

      Asa ca, apare sursa de bani...

      Cine castiga contractele este o alta problema. Putem observa ca, sunt dese situatiile in care principiile din OUG 34/2006 nu sunt respectate in totalitate. Ma refer aici la:
      a) nediscriminarea;
      b) tratamentul egal;
      c) recunoasterea reciproca;
      d) transparenta;
      e) proportionalitatea;
      f) eficienta utilizarii fondurilor publice;
      g) asumarea raspunderii.
    • calitatea mass-media (Miercuri, 15 februarie 2012, 13:28)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui eugenrc

      Dupa cum ati intuit, problema nu este numai la autoritati, ci si la presa. Am intilnit oameni de presa care gasesc justificat sa isi "flexibilizeze" politicile editoriale pentru a obtine un contract de publicitate publica. pentru unii, este o sursa de venit - chiar daca mic, chiar daca temporar.
      Pentru altii este un semn de "recunoastere" - faptul ca "ai prins" un contract cu statul inseamna ca esti din cercul celor "valabili". Lucrurile sunt complicate de faptul ca majoritatea patronilor de presa locala au si alte interese economice in zona - si acelea sunt adevaratele lor surse de venit.
      In plus, ni s-a spus de multe ori ca "e criza", drept pentru care etica este un lux.
  • Intrebari (Miercuri, 15 februarie 2012, 11:56)

    Valerian [anonim]

    Cum se poate masura eficienta unei campanii de publicitate publica si cine o masoara?
    • evaluarea impactului (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:39)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Valerian

      Foarte buna intrebare, Valerian, multumim - pentru ca ea ne duce mai aproape de "radacina" problemei.
      Eficienta unei campanii publicitare - publica sua ciomerciala - se face in baza verificarii modului in care s-au atins "tintele". Asta inseamna ca trebuie sa iti stabiliesti aceste tinte realist, inca de la inceput. In zona privata, asa se intimpla: vreau sa vind mai mult, vreau sa vind in zone in care pina acum nu am fost prezent, vreau sa cistig mai multa notorietate, etc.
      In publciitatea publica, astfel de indicatori nu se stabilesc, nu se folosesc, nu se cunosc. Cind facem o campanie de genul "Explore Romanian Garden" - ar trebui sa imi fac publice si tintele: vreau sa am cu x% mai multi turisti, vreau ca incasarile sa imi creasca cu atit... etc. Apoi fac campania, cu aceste obiective in minte si, dupa 6 luni, fac un studiu (daca e vorba de notorietate sau awareness la public), imi verifica incasarile, etc... si vad daca am lucrat bine, daca respectiva campanie si-a atins scopul.
      In zona publica nu se stabilesc astfel de obiective masurabile - si, ca atare, nu se fac studiile de evaluare.
      Legea prvede obligativitatea publicarii unui "referat de oportunitate" la initierea contractului. Acolo ar trebui sa se regaseasca indicatorii de performanta ai oricarei campanii publicitare. In lipsa acestora, oricine poate sustine oprice: ca a fost un succes sau, dimpotriva, bani aruncati pe fereastra. De aceea insistam atit asupra respectarii legii - in spiritul ei, nu numai in litera ei.
      Cit despre "cine" - orice campanie care se respecta ar trebui sa aiba o linie de buget care sa prevada si o masurare a impactului (de preferinta independenta - deci sa nu tina nici de autoritatea care plateste campania, nici de beneficiarul contractului).
  • q (Miercuri, 15 februarie 2012, 12:22)

    Flavia Morea [anonim]

    Ce feed-back aveti de la institutiile europene in aceasta zona?
    • feed-back european (Miercuri, 15 februarie 2012, 13:06)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Flavia Morea

      Raportul nostru anterior (cel din 2010) a ajuns pe masa Comisarului european pentru taxe, uniune vamală, audit şi antifraudă, care l-a citit cu mult interes. La vremea respectiva, nu aveam date referitoare la ponderea proiectelor europene in publicitatea publica din Romania. Banuim ca prezentul raport o sa ii stirneasca un interes inca si mai mare. Este un aspect la care, se pare, Comisia Europeana nu s-a gindit. Pe fondul ingrijorarii crescinde legata de deteriorarea libertatii (si calitatii) presei in Europa, raportul va fi citit de inca si mai multi functionari/politicieni europeni.
      Ceea ce incercam noi sa impunem este un tratament echiibrat si transparent al fondurilor publice, o alocare care sa aiba in centru publicul, nu interese de grup sau individuale.
      Romania este in avantgarda unor astfel de studii - dar problema este relevanta si pentru alte tari (Italia este doar un exemplu).


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică