Compania TV Discovery a dat publicitatii un nou studiu din care reiese ca, cel putin in Europa Centrala si de Est, televiziunea traditionala nu se erodeaza sub presiunea continutului video pe Internet, ba dimpotriva, va creste in continuare. Televiziunea clasica incurajeaza interactiunea in medii sociale, iar aceasta interactiune este motor pentru video la cerere, a sintetizat Ada Roseti, sefa regionala la Discovery, o parte dintre concluziile studiului prezentat in cadrul Iceefest, eveniment dedicat industriei digitale ce se desfasoara zilele acestea la Bucuresti.

Ideea nu parea sa-i fi convins, insa, neaparat pe o parte dintre participantii la o discutie despre viitorul TV si al continutului video online, preocupati de conditiile de piata care-i forteaza sa-si extinda oferta de programe pe noile medii, fara a avea insa vreo certitudine ca vor putea sa sustina economic aceasta extindere.

• Studiul "Cresterea audientei televiziunii de pretutindeni" a fost realizat de Discovery Networks in parteneriat cu The Future Foundation. Studiul combina o cercetare online realizata in 10 tari din regiunea CEEMEA (Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa) cu interviuri realizate cu experti in domeniu. In cadrul cercetarii cantitative online, au fost intervievati cate 500 de participanti din opt tari europene, inclusiv Romania, la care se adauga Emiratele Arabe Unite si Africa de Sud. Sondajul a fost realizat in perioada mai-iunie 2012, dar rezultatele au fost date publicitatii abia acum.

Ce arata, intre altele, studiul Discovery:

- televizorul traditional isi va pastra locul in casele oamenilor, in versiuni imbunatatite continuu, dar consumul de consum TV pe mai multe ecrane devine comun in regiune, unde programele TV sunt urmarite si pe tablete, de exemplu

- transmisiunile in direct online sunt un lucru comun in opt dintre tarile analizate. Televiziunea on-demand este mai putin comuna, cu exceptia publicului tanar

- multi dintre respondenti doresc sa poata accesa continut TV oriunde si oricand, ceea ce inseamna ca, in raspuns, pe viitor ar putea fi dezvoltate noi tipuri de continut de scurta durata

- al doilea ecran (calculatorul, tableta, mobilul) ii va face pe furnizorii de continut sa ofere continut ce poate fi consumat pe platforme diferite

intrebati daca au urmarit televiziune in direct, pe Internet, in ultimele sase luni, 64% dintre respondentii din Romania au spus da - cel mai ridicat procent in randul tarilor analizate (62% Turcia, 61% Rusia, 58% Bulgaria si Ucraina, 52% media pe regiune)

- intrebati daca in ultimele sase luni au urmarit TV on demand, pe Internet, dupa ce emisiunea a fost difuzata pe TV, doar 34% dintre romani au raspuns pozitiv (fata de 52% in Rusia, 51% in Ucraina sau 48% in Turcia)

- 68% din totalul respondentilor spun ca uneori cauta pe Internet informatii despre programul pe care il urmaresc in acel moment la TV, iar 19% - ca discuta online despre acel program

- vasta majoritate a respondentilor spun ca cel mai des consuma continut TV la televizor. Se face simtita, insa, o cerere palpabila pentru televiziune non-lineara, care sa le permita oamenilor sa vada ce doresc cand doresc.

- in acelasi timp, multi respondenti spun ca le este greu sa aleaga ce sa urmareasca, fapt pentru care creste nevoia de servicii care sa recomande emisiuni TV pe baza preferintelor si istoricului de consum al telespectatorilor

- noile canale de distributie nu ameninta continutul TV de lunga durata, dar exista potential pentru forme de continut de scurta durata, pentru oamenii grabiti si pentru cei care consuma TV pe platforme mobile

- 80% dintre respondenti spun ca cel mai des urmaresc programele TV in momentul difuzarii lor, 7% spun ca cel mai des urmaresc emisiuni dupa difuzarea lor, 7% urmaresc cel mai des continut la cerere, 5% umaresc emisiuni inregistrate pentru vizionare ulterioara

- doar 18% dintre respondenti spun ca au urmarit pe mobil clipuri din programul TV favorit, iar alti 9% spun ca au urmarit astfel de clipuri, dar nu o mai fac. 33% spun ca nu au urmarit astfel de clipuri, dar au in vedere acest lucru pe viitor, iar 40% spun ca nu-i intereseaza asa ceva

- in pofida exploziei social media, sursele specializate pentru recomandari raman un factor important in luarea deciziilor de vizionare. Servicii de tipul "social scheduling" sau de recomandari ar acoperi o nevoie pentru numerosii oameni care spun ca le e greu sa decida ce sa urmareasca la TV

Studiul a fost prezentat, joi, de Ada Roseti, program director Discovery Networks pentru Europa de Sud si Est, in cadrul Iceefest, eveniment al industriei de digital ce se desfasoara zilele acestea la Bucuresti. Prezentarea a starnit lungi discutii, pe masura problemelor unei piete impartite intre furnizori de televiziune care incearca sa-si impuna produsul pe piata online si de video-on-demand, dar intampina in continuare greutati in gasirea unor surse sustenabile de venit pentru astfel de oferte.

Daca, in pofida comunitatii tot mai vocale care se face auzita pe net si care sustine ca nu se mai uita la TV, participantii la discutie au fost de acord ca exista un interes real al publicului pentru astfel de continut, aceiasi participanti au atras atentia asupra dificultatilor pe care le au, mai ales daca sunt entitati fara suportul unor mari grupuri media, atunci cand vine vorba sa castige bani de pe urma noilor platforme de distributie.

• In Romania, un mare grup media, Pro TV, opereaza de mai multa vreme platforma Voyo si s-a angajat deja intr-o campanie impotriva pirateriei si a site-urilor online gen Vplay. Zilele acestea, si Intact isi lanseaza propria platforma video, Antena Play. Pe piata exista si serviciul Seenow, agregator de programe TV distribuite pe diverse platforme, dar si servicii video-on-demand de tip HBO GO sau pachete oferite de operatorii de telecomunicatii.

O prima "buba" in felul cum au decurs discutiile de la Iceefest a fost gasita de un reprezentant al Google/Youtube pentru Europa Centrala si de Est, Tomasz Czudowski. Acesta s-a aratat contrariat de faptul ca cei prezenti vorbesc despre "TV" in loc de continut video, intr-o vreme in care televizorul propriu-zis a ajuns doar un aparat intre multe altele pe care se poate urmari astfel de continut. Mentiunea lui a fost trecuta, insa, cu vederea, iar participantii au continuat sa discute despre diversitatea "continutului TV" pe diverse platforme. Diversitatea, au spus ei, e benefica pentru utilizatori, dar ridica probleme economice pentru furnizorii din aceasta parte a lumii.

Ce au spus, intre altele, participantii la discutia de ieri:

• Ada Roseti, Discovery Networks: Nu se pune problema unei confruntari intre TV si online, ci despre cum este furnizat continutul catre telespectatori
• Ada Roseti: Social media este, acum, principalul agregator al intereselor pe care le avem in privinta TV-ului, social media contureaza interesul, modelul de urmarire a programelor TV si cererea de programe si canale TV.
• Ada Roseti: Social TV inseamna sa vorbesti cu cineva din lumea virtuala despre ce vezi la TV. Televiziunea Utilizarea televiziunii traditionale va creste deoarece acest tip de televiziune starneste subiecte de discutie, este un motor al interactiunii sociale care incurajeaza consumul de televiziune non-lineara prin video on demand
• Catalin Clemente, director de marketing SeeNow: Consumatorii vor cauta continut TV prin orice dispozitiv au la dispozitie in acel moment. Viitorul televiziunii se petrece acum, dar exista un dezechilibru in distributie
• Lucian Romascanu, director executiv Kanal D: Internetul este in continuare o promisiune foarte mare, dar nu ii sprijina in mod neaparat pe furnizorii de continut, care continua sa functioneze dupa modelul publicitatii. Aceasta este o mare problema pentru aceasta regiune, unde noi (producatorii de continut TV) trebuie sa identificam modele de business care pot sa aduca venituri. Aveti in vedere ca banii cheltuiti in Marea Britanie, doar de sectorul bunurilor de larg consum, doar pe publicitate online de tip display este egal cu intreaga piata de publicitate din Romania.
• Manolis Lekkas, CEO, Alpha TV Grecia: Din nefericire, in aceasta regiune nu exista un model economic castigator. Toata lumea din publicitate se lupta pentru TV, noi nu facem niciun ban din aplicatii sau site-uri, furnizorii continua sa faca bani pe caile clasice. (...) Publicitarii se duc la regii specializate, acestea vand publicitate online si nu vorbesc nimic despre aplicatiile noastre. Pentru ele, este mult mai usor sa vanda YouTube si alte lucruri de genul asta.
• Lucian Romascanu: Pentru noi (Kanal D), un canal care functioneaza pe cont propriu, nu exista o solutie dupa modelul Voyo (al grupului Pro TV).  Distributia in cazuri precum al nostru este foarte limitata.
• Janos Szilardi, digital media vice president, HBO GO: Modelul de atragere a veniturilor depinde de evolutia tehnologica. Noi, ca platforma video on demand, nu suntem dependenti de publicitate, pentru noi este mai usor. (...) [in incercarea de a preveni consumul de programe piratate prin intermediul torentilor, de exemplu] punem accentul pe distributia pe platforme mobile
• Tomasz Czudowski, Google/Youtube: Suntem intr-o perioada in care totul se schimba permanent, de la modul in care oameni consuma media la cum producem continut si la tehnologie. Principala mea problema este ca se foloseste in continuare cuvantul "TV", cand vorbim despre continut video. TV inseamna continut video atasat unui televizor - daca il luam de acolo, devine ceva ce poate fi vazut pe orice ecran. Revolutia este video, nu este TV
• Cine beneficiaza de pe urma tuturor acestor schimbari: Raspuns unanim: Consumatorii. Manolis Lekkas, Alpha TV Grecia: Si nou venitii, companiile de telecomunicatii.