Pe piata media din Romania anului 2015 este pur si simplu o performanta ca un ziar sa reziste si in forma tiparita. Cel mai important cotidian local din Romania, Gazeta de Sud, nu doar ca rezista dar are de gand sa ramana cat mai mult timp in preajma craiovenilor. Cotidianul din Oltenia a implinit in aceasta luna 20 de ani de la primul numar.
Gazeta de Sud este condusa de un director tanar, Stefan Voinea, care crede in presa non-profit si isi asuma riscul de a-i critica pe puternicii orasului. Si pentru asta plateste un pret incomod. Tocmai de aceea are nevoie de acei cititori „care sa inteleaga ca jurnalismul de calitate are niste costuri”.
În ultimii ani multe ziare naţionale importante s-au închis. Gazeta de Sud continuă să apară pe hârtie, deşi este un cotidian local. Cum rezistaţi?
Stefan Voinea: Nu ne-am tabloidizat, suntem preocupaţi de problemele reale ale comunităţii. Oamenii văd asta, au încredere în noi şi ştiu că se pot baza pe Gazetă când au probleme. Pe de altă parte, avem o echipă de vânzări foarte bună, care ne asigură independenţa financiară. Înainte de începutul crizei din 2009, am vizitat un ziar din Ucraina care avea 50 de agenţi de publicitate. Noi aveam doi agenţi care lucrau part-time. În acel moment am realizat că trebuie să mergem în întâmpinarea clienţilor şi am înfiinţat echipa de vânzări. Echipa are acum şapte colegi care ştiu că scopul lor nu este să vândă publicitate, ci să găsească soluţii pentru ca partenerii noştri să vândă mai bine.
Aţi criticat des autorităţile locale, şi pe actualul primar al Craiovei dar şi pe cei din trecut. A stricat asta afacerii Gazeta de Sud?
Stefan Voinea: La Gazeta de Sud este sfântă separarea dintre publicitate şi conţinutul editorial. Am pierdut de-a lungul timpului multe contracte de publicitate pentru ce s-a scris în ziar, dar acesta este un lucru pe care ni-l asumăm. Este preţul pe care îl plăteşti în România pentru a avea o redacţie de jurnalişti care să se poată exprima liber.
Care a fost cel mai dificil moment pentru ziar?
Stefan Voinea: Criza ne-a obligat la mai multe valuri de restructurări. În 2010, am avut o întâlnire cu colegii şi i-am întrebat dacă preferă să dăm afară 15 oameni sau să scădem salariile. S-a votat scăderea salariilor, dar estimările s-au dovedit prea optimiste şi a trebuit să facem şi reduceri de personal. Nu e nimic mai greu decât să trimiţi acasă oameni cu care ai lucrat şi lângă care ai crescut. Dar criza nu ne-a oprit din dezvoltare. În trustul Media Sud, alături de Radio Sud şi Craiova.ro există acum şi televiziunea Alege TV.
Sunteţi printre primele ziare româneşti care au introdus o formă de paywall pentru ediţia online. Cum a funcţionat?
Stefan Voinea: Am introdus un sistem de plată prin care ne adresam doar cititorilor fideli, care citeau peste 20 de articole pe lună. Am ajuns la 500 de abonaţi şi ne-am plafonat aici. Am făcut tot soiul de experimente şi nu am reuşit să depăşim acest număr, aşa că am renunţat la paywall după mai bine de un an. Trăim într-o perioadă în care oamenii sunt din ce în ce mai puţin dispuşi să plătească pentru informaţie. Sunt convins că dacă am fi făcut această mişcare la nivel de industrie, rezultatele ar fi fost altele.
Cum a schimbat apariţia internetului modelul de funcţionare al redacţiei?
Stefan Voinea: Ziarul tipărit nu mai poate să ofere ştiri de ultimă oră. La Gazeta de Sud, ne concentrăm pe exclusivităţi, analize şi investigaţii. Pe de altă parte, trebuie să producem conţinut şi pentru online, radio şi TV. Aşa că un redactor de azi face treaba a zece oameni din epoca precursoare internetului.
Cine, când şi de ce a înfiinţat Gazeta de Sud?
Stefan Voinea: În 1995, Craiova nu avea un ziar local independent. Pe piaţă domina Cuvântul Libertăţii, fostul oficios comunist care îşi schimbase numele, dar năravul ba. Adrian Voinea, tatăl meu, este inginer. El a vrut să se facă poet sau pilot de avion, dar bunicii mei au fost de altă părere. După revoluţie, probabil ca o răzvrătire generaţională, s-a apucat de scris. Înjura comuniştii în săptămânalul Conflict, a fost şi corespondent la Ziua de Dolj. Ziarele apăreau şi dispăreau meteoric, aşa că atunci când colaborările au încetat, a început să caute o soluţie pentru a înfiinţa un nou ziar. Împreună cu doi colegi de breaslă, Dragoş Vasilescu şi Gabriela Bora, a început să bată din poartă în poartă în căutarea unui investitor. Au ajuns la Eugen Arnăutu, reprezentantul lui George Constantin Păunescu în Oltenia. Acesta a acceptat să investească în noul ziar. Tatăl meu a recrutat echipa de corespondenţi de la Ziua şi aşa a pornit Gazeta.
Cât de implicată mai este familia Păunescu în ziar?
Stefan Voinea: Suntem norocoşi că acţionarii noştri nu văd Gazeta ca pe o afacere. Nu se implică în politica editorială a ziarului şi au fost de acord ca orice profit generăm să fie reinvestit. Presa din România ar fi mult mai curată dacă toţi proprietarii de media ar avea atitudinea familiei Păunescu.
Şi dacă nu scot niciun profit, atunci de ce mai rămân acţionari?
Stefan Voinea: Nu pot răspunde în numele lor. Gazeta este un brand, a rămas cel mai citit ziar regional din România din 2001, de când a început să se realizeze Studiul Naţional de Audienţă. Ziarul nostru are mai mulţi cititori în Oltenia decât are Ziarul Financiar în toată ţara. Cred că este o mândrie să fii proprietarul Gazetei de Sud. Chiar dacă asta nu îţi aduce bani.
Care e cea mai memorabila anchetă/articol publicată de Gazeta de Sud?
Stefan Voinea: Gazeta a publicat o serie de anchete care s-au finalizat cu arestarea lui Genică Boerică şi a lui Dinel Staicu. Recent, un articol din ziarul nostru a dus la demisia lui Daniel Barbu din funcţia de ministru al Culturii. Un impact la fel de important este al sutelor de articole despre cazurile sociale pe care Gazeta le-a sprijinit. Suntem foarte mândri de acţiunile sociale ale Fundaţiei Gazeta de Sud care a reuşit să schimbe multe lucruri în comunitatea din Craiova.
Veţi fi în preajmă şi peste un deceniu?
Stefan Voinea: Cred că meseria de jurnalist nu are durată de valabilitate. Şi cei mai buni jurnalişti din Oltenia lucrează la Gazeta de Sud. Vom rămâne pe piaţă atât timp cât oferim conţinut interesant şi de calitate cititorilor noştri. Provocarea va fi să ne adaptăm la nevoile cititorilor într-un fel care să aibă sens financiar.
Ce trebuie să se schimbe în prezent pentru ca presa cotidiană să continue să existe într-o formă independentă?
Stefan Voinea: Cred în presa non-profit, pentru care trebuie găsite nişte surse stabile de finanţare. Instituţii ca RISE Project în România, Propublica în SUA sau De Correspondent în Olanda sunt nişte modele care merită susţinute, adaptate şi dezvoltate. Independenţa poate veni din două direcţii. Pe de o parte, de la cititori, care să înţeleagă că jurnalismul de calitate are nişte costuri şi să fie dispuşi să plătească aceste costuri. Pe de altă parte, de la mari finanţatori precum Pierre Omidyar, care cred în jurnalismul de interes public şi nu se aşteaptă la profituri.
5
0
