"Rachete cu uraniu detonate in Calarasi", relata joi la pranz postul Romania TV, intr-un reportaj cu informatii-bomba . Reportajul, bazat pe "acuzatii" atribuite unui cadru militar si neverificate de jurnalisti pana in momentul publicarii, ii blameaza pe "americani" pentru presupusa folosire a unor rachete cu "uraniu saracit", in timpul unor manevre desfasurate in Romania. Acelasi material imbogateste povestea cu relatari despre "ciudatenii" aparute in zona, inclusiv miei cu trei picioare si doua capete. Imaginile, insa, sunt de fapt din 2011, de la o operatiune de detonare controlata a munitiei in excess din dotarea armatei la care au participat cativa specialisti americani. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Apararii Nationale a dezmintit informatiile si a confirmat ca imaginile sunt de la manevra din 2011.

Explozia prezentata de RTV drept una a unei rachete cu uraniu saracitFoto: captura foto

Redactorul-sef Romania TV, Eugen Chelemen, nu a raspuns la apelurile reporterului HotNews.ro.

Reportajul a fost dat rapid uitarii pe post, dar a ramas pe site-ul Romania TV. El a fost preluat de numeroase site-uri. VIDEO-ul original realizat de Romania TV poate fi vazut aici.

Subiectul a fost tratat, cu putin timp inainte de Romania TV, si pe pagina MarinBadea.ro din Calarasi, ce prezinta, in plus, mai multe fotografii cu militari si munitie din timpul unor manevre militare. Aceeasi sursa plaseaza, temporal, evenimentele la care face referire reportajul Romania TV in luna mai a acestui an.

Aceleasi imagini, insa, au fost publicate pe site-ul US Army in data de 7 iulie 2011 dupa o operatiune in care specialisti americani au ajutat Armata Romana sa detoneze o parte de munitia veche in exces.

Inregistrari video de la operatiunile de atunci, inregistrari datate tot iunie 2011, sunt disponibile aici si aici.

Dupa ce a fost contactat de HotNews.ro, articolul de pe site-ul din Calarasi a disparut.

La randul lor, inainte ca MApN sa transmita pozitia oficiala, surse din domeniul militar consultate de HotNews.ro au aratat ca in imagini se vede mai degraba o operatiune de distrugere controlata a unor munitii, caz in care aparitia unui nor in forma de ciuperca nu e ceva iesit din comun. Aceleasi surse au explicat si situatiile in care se foloseste uraniul saracit in proiectile - vezi la finalul articolului.

Ce "informatii" a prezentat Romania TV in materialul respectiv, care vorbeste despre implicarea americana in presupuse activitati militare cu "uraniu saracit" pe teritoriul Romaniei, activitati ce ar fi produs un dezastru ecologic:

- Materialul Romania TV citeaza "un ofiter de armata, martor la mai multe manevre militare care au avut loc in sudul Romaniei", sustine ca la Jegalia ar fi fost detonate rachete ce ar contine "uraniu scazut". Sunt difuzate imagini cu o explozie pe un camp, pe fundal auzindu-se numaratoarea inversa si o injuratura, rostite in limba romana de o persoana neidentificata.

- "Reportajul" continua cu detalii despre manevra militara, in care este citat un "mail de la un ofiter care a participat la detonari". Acesta sustine ca la manevre ar fi participat americani sositi de la baza Kogalniceanu, care ar fi adus rachetele ce trebuiau detonate. Aceeasi sursa mai afirma ca "astfel de detonari au loc pe intreg teritoriul tarii, iar rachetele cu uraniu scazut sunt extrem de periculoase mediului". Autorul aceluiasi "mail" mai apreciaza ca "va fi scandal mare in MAPN, CSAT (...)".

- Vocea din off citeaza, ulterior, localnici din Jegalia, judetul Calarasi, care vorbesc de "tot felul de ciudatenii aparute in urma detonarii". Reporterul pune unui om simplu prezentat drept cioban intrebari care sugereaza raspunsul, care dau drept sigura informatiile referitoare la explozie si care atribuie vina "americanilor". Reportajul precizeaza ca "toti localnicii au auzit exploziile, nu au insa curajul sa vorbeasca despre asta". Si sunt citati in continuare, cu identitate ascunsa, un "localnic" si un comisar al Garzii de Mediu Calarasi.

- Materialul se incheie cu precizarea ca Romania TV a cerut un punct de vedere de la Ministerul Apararii, dar "deocamdata nu a primit niciun raspuns". Ultimele imagini prezinta din nou o explozie pe un camp, o persoana auzindu-se pe fundal: "Ati privit-o" - intarind ideea de autenticitate a informatiei.

"Reportajul", ce contine "informatii" extrem de grave, are insa numeroase probleme de natura jurnalistica si elemente ce il pot incadra ca material propagandistic.

In cazul imaginilor inregistrate cu explozia/exploziile:

1. Sunt preluate afirmatii primite, din cate se intelege, prin e-mail de la un cadru militar, cu identitate neasumata. In conditiile in care ceea ce sustine acesta este exploziv in sine, Romania TV nu verifica in niciun fel informatiile din alte surse, iar acuzatiile sunt prezentate drept fapte.

2. Sunt aratate imagini cu una sau doua explozii intr-un camp. In material nu este limpede daca este vorba despre aceeasi explozie la inceputul si finalul materialului, fiind folosite cadre diferite, iar pe fundal auzindu-se persoane care spun lucruri diferite. [inregistrarile din 2011 mentionate mai sus, pe care Romania TV nu le prezinta complet, ofera raspunsuri in acest sens]

3. Singurul element de localizare a exploziei este afirmatia facuta de sursa, cum ca ar fi vorba de Calarasi. Nu reiese in niciun fel ca acolo au avut loc, intr-adevar, exploziile inregistrate si nici momentul cand au avut loc acestea. [Din nou, informatii exacte in acest sens reies din inregistrarile si relatarile din 2011, care nu sunt mentionate in materialul Romania TV] Localnicii citati, cu identitate ascunsa, sustin ca in zona a avut loc cel putin o explozie, dar nu exista nicio confirmare ca este vorba despre aceleasi detonari ca in imaginile transmise in reportaj.

4. Din imagini nu reiese in niciun fel ca in exploziile prezentate a fost folosit uraniu. Existenta uraniului este sustinuta exclusiv de sursa anonima si neverificata, aparent in niciun fel, de echipa Romania TV.

5. Niciuna dintre afirmatiile facute de autorul mailului citat, referitoare la prezenta americanilor, la desfasurarea unor manevre similare "pe intreg teritoriul tarii" sau la prezenta "multor soldati" in momentul detonarii nu este verificata in vreun fel, sau cel putin nu este mentionata aceasta verificare in materialul final.

In cazul discutiilor cu localnicii:

1. Materialul afirma ca "localnicii din Jagalia vorbesc de tot felul de ciudatenii aparute dupa momentul detonarilor". Dar despre "ciudatenii" vorbeste doar primul dintre cei intervievati - "ciobanul" de la inceputul secventei.

2. Primul raspuns al ciobanului incepe in absenta intrebarii. Imediat dupa ce vocea din off face referire la "ciudatenii", persoana intervievata raspunde direct: "De toate! Vine noaptea, trage pe sus...". Nu e clar la ce intrebare a raspuns el astfel.

3. Urmatoarele intrebari, adresate unui om simplu, care vorbeste incorect gramatical si are dificultati de exprimare, sugereaza raspunsul. Prima: "Tipa lumea ca le-a stricat culturile, ca nu se mai face nimic?" A doua intrebare, care atribuie americanilor vina pentru cele presupus intamplate: "Lumea nu comenteaza ca vin americanii sa strice cu uraniul lor?" A treia intrebare directioneaza, de asemenea, raspunsul: "Si din cauza uraniului cum se nasc mieii tai? Anul asta cum s-au nascut?" A patra intrebare, la fel: "Dar nu v-ati gandit ca mai bine le-ar detona in alta parte?"

4. "Valoarea" informativa reiese in special din intrebari, raspunsurile fiind pe alocuri incoerente, pe directia impusa, prin intrebari, de reporter: "[despre culturile stricate:] S-a stricat multe culturi! (...) S-a stricat din cauza la poluare, din cauza la timpul climatic... Este multe si facute" / "[Despre modul cum comenteaza lumea stricaciunile facute de americani:] A venit! A comentat de toate! A tacut toti! Nici primarul, nici nimeni, nimeni" / "[Despre cum se nasc mieii:] Rau! Fataciune, de nu poate sa urineze, cu... trei picioare, dar e cu doua capete... eu n-am vazut de cand..."

5. Raspunsul sumar si aparent ironic al altui localnic ("Cine a tras, ma, acolo, au venit extraterestrii?") vine la intrebarea "va e frica de cineva?". Intrebarea induce sugestia ca oamenilor le e teama si este precedata de afirmatia vocii din off ca toti localnicii ar fi auzit exploziile, dar le-ar fi teama sa vorbeasca. Acest al doilea localnic este singurul care mai raspunde, inainte sa fie intervievat un comisar al Garzii de mediu Calarasi.

6. Comisarul citat spune ca nu are ce spune, ca este un subiect "pe aparare nationala, la nivel de sus". Reportajul intelege din acest raspuns ca pe reprezentantii Garzii de mediu "nu ii intereseaza". Vocea din off pune accent pe faptul ca "oricum nu au cu ce sa masoare nivelul radiatiilor".

7. Reporterul face propriile comentarii in intrebarile adresate comisarului Garzii de mediu, dand drept sigure informatii pentru care nu aduce nicio dovada: "Nu mai creste nimic, sunt culturi care nu se mai fac..."

Avand in vedere natura grava a "faptelor" prezentate, in astfel de materiale e vitala prezentarea unor puncte de vedere oficiale. Or, Romania TV a prezentat materialul inainte sa primeasca raspunsuri la intrebarile solicitate MApN, dupa cum se arata spre finalul "reportajului". Materialul nu mentioneaza daca au fost intrebate si alte institutii/oficialitati in legatura cu ceea ce este prezentat. Dar "reportajul" se incheie cu un indemn la incredere ca ceea ce e prezentat e real: "Ati privit-o", se aude o voce din fundal, cand, la final, este prezentata din nou o explozie.

Acelasi subiect cu operatiunea "nucleara" - expandat pe un site al unui jurnalist din Calarasi

Pe site-ul marinbadea.ro subiectul operatiunii "nucleare" a fost detaliat cu fotografii, detalii si marturii atribuite unor surse nespecificate din Armata.

Articolul a ajuns intre timp la circa 30.000 de vizualizari pe site, iar potrivit SharedCount.com a fost distribuit pe reteaua de socializare de mai bine de 440 de ori.

De altfel, jurnalistul a distribuit pe pagina sa de Facebook clipul video de la Romania TV, postarea fiind distribuita la randul ei de peste 340 de ori. Printre cei care au distribuit postarea este si o pagina care pare a fi a Primariei Calarasi.

Imaginile folosite - de la o operatiune din 2011 despre care insasi armata SUA a scris

La o cautare pe Google privind operatiuni care tin de detonari in poligonul de la Jegalia la care sa fi participat militari americani dam pesteun comunicat al Armatei SUA din iunie 2011.

In comunicat se detaliaza ca un grup de specialisti in EOD (Explosive Ordnance Disposal) al armatei SUA au asistat militari romani sa detoneze munitie veche aflata in exces.

Comunicatul vine si cu o serie de fotografii de la operatiune, dar si specifica numele militarilor americani care au participat la acea manevra in 2011. Printre ei, un anume "Specialist Christopher Porth".

De altfel, intr-una din pozele publicate pe site-ul din Calarasi se vede cum intre cei patru militari americani unul are pe piept trecut numele "PORTH".

FOTO: Imagine publicata pe site-ul marinbadea.ro

Intr-o alta poza publicata de Armata SUA apare un militar american care sta pe malul uneia dintre gropile sapate pentru munitie intr-o pozitie perfect identica cu o alta poza publicata pe site-ul din Calarasi.

Colaj Foto: Stanga - Fotografie publicata de US Army in 2011 / Dreapta - Fotografie publicata pe marinbadea.ro despre care se spune ca a fost facuta in luna mai 2017

De altfel, tot setul de fotografii publicat in comunicatul Armatei SUA infatiseaza instante de la exercitiul prezentat de site-ul din Calarasi si de Romania TV ca fiind din acest an.

In plus, la o cautare pe YouTube a informatiilor din comunicatul Armatei SUA gasim si doua clipuri video din iunie 2011 cu detonarile ce au avut loc la Jegalia, unul realizat chiar de catre armata Americana:

Contactat de HotNews.ro, jurnalistul Marin Badea din Calarasi sustine ca materialele foto/video provin de la "un post de televiziune central".

"Au fost folosite de postul de televiziune respectiv si au ajuns si in posesia mea. Stirea initiala a fost pe Romania tv", a explicat Badea.

La putin timp dupa ce a fost contactat de HotNews.ro si intrebat de fotografiile publicate care de fapt sunt de la operatiunea din 2011, pagina articolului de pe site-ul din Calarasi a fost inchisa.

MApN: O astfel de activitate cu uraniu nu a fost executata in 2017 si nici in trecut. Imaginile sunt din 2011

La solicitarea HotNews.ro Ministerul Apararii Nationale a confirmat ca imaginile sunt de la operatiunea din 2011 si a precizat ca munitia detonata nu contine elemente radioactive.

Pozitia oficiala a Ministerului Apararii, transmisa HotNews.ro:

"Armata Romaniei nu a distrus in poligoanele proprii rachete care sa contina uraniu. In consecinta, o astfel de activitate de distrugere nu a fost executata in cursul anului 2017 si nici in trecut.

Imaginile aparute in mass-media sunt din timpul unei activitati de distrugere a munitiilor din dotarea Ministerului Apararii Nationale, executata in anul 2011, in comun cu specialisti ai armatei SUA. Munitiile care se distrug in poligoanele aflate in administrarea armatei sunt coventionale si nu contin elemente sau substante radioactive.

In urma executarii activitatilor de distrugere a munitiilor nu sunt afectate populatia, flora si fauna din zona poligoanelor si a imprejurimilor acestora."

FOTO: Militari americani si romani pregatind sa detoneze munitia in exces (2011) / Sursa: US Army

Cand si cum este folosit uraniul saracit in proiectile

Totodata, surse din domeniul militar consultate de HotNews.ro au aratat, inainte ca MApN sa transmita pozitia oficiala, ca in imagini se vede mai degraba o operatiune de distrugere controlata a unor munitii, caz in care aparitia unui nor in forma de ciuperca nu e ceva iesit din comun.

Tot surse cu expertiza in domeniul militar au explicat ca uraniul saracit [n.r. nu "scazut" cum se tot repeta in materialul RTV] este folosit doar in diverse proiectile folosite impotriva tancurilor sau vehiculelor blindate, nicidecum in bombe sau rachete.

Ce spun sursele citate:

- Astfel de proiectile folosesc o tija ascutita in varf, dintr-un metal foarte dur precum uraniul saracit sau tungsten. Armata Romana, spre exemplu, foloseste proiectile anti-tanc cu tija de tungsten, potrivit surselor citate.

- Proiectilele cu uraniu saracit sunt extrem de scumpe de produs, iar tijele din metal dur se refolosesc, nu se distrug in explozii controlate.