Interviu HotNews.ro

Attila Gasparik: Nu cred ca mai e loc pentru o noua oferta pe piata TV

de Camelia Moga     HotNews.ro
Marţi, 18 martie 2008, 20:24 Economie | Media & Publicitate

Attila Gasparik
Foto: Rompres
Posturile de televiziune nu mai pot fi folosite pentru a aduce un partid in Parlament, dar numai daca isi intaresc independenta financiara vor deveni mai responsabile si independente editorial fata de politic si-si vor pastra astfel un public ce migreaza, treptat, spre Internet. Asa spune intr-un interviu acordat HotNews.ro, scapat in mare parte de stresul "functiei", Attila Gasparik, vicepresedintele Consiliului National al Audiovizualului, care va parasi acest post dupa ce, vineri, a fost numit rector al Universitatii de Arta Teatrala din Targu Mures.

Pe scurt:
  • Ce audienta are AXN? Ei au declansat bomba asta ca sa aiba audienta mai mare. AXN nu apare nici cu o audienta de 0,1%. Dar cu acest scandal cu veveritele sinucigase, toata lumea a reactionat: "aaa, acolo se intampla ceva!"
  • Toate studiile noastre arata ca posturile de radio, ziarele si chiar televiziunile au inceput sa-si piarda publicul, care migreaza, usor, catre internet, unde chiar isi gaseste forma prin care el vrea sa vada lumea.
  • Nu vreau sa intru si eu in discursul mogulilor, dar o mai mare independenta editoriala in cadrul aceluiasi trust ar aduce mult mai multa credibilitate a presei.
  • Si CNA-ul a incercat de foarte multe ori, din pacate, sa fie un fel de bulibasa a audiovizualului si sa creada ca el misca totul. Nu este adevarat.
  • S-a maturizat si sfera politica. Si-a dat seama ca marea prezenta in audiovizual nu inseamna, automat, si o accepatare din partea alegatorilor.
  • Eu nu am vazut publicitate la Loto de vreo sase luni, cu toate ca au castiguri impresionante. Nu e mai bine sa intre acesti bani, oficial, in trusturile de presa, din care acestea sa-si permita sa fie indepedente?
  • TVR Cultural fost creat nu stiu pentru ce interese, dar n-a crescut consumul productiilor culturale cu nimic

Rep.: Veti parasi pozitia de vicepresedinte al CNA pentru cea de rector la Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures. De ce plecati si cand?

Attila Gasparik: Motivul principal este unul pur personal. In Romania, la ora actuala (nu stiu cum e in alte tari) sa ai o cariera profesionala si sa armonizezi acest lucru cu viata privata nu prea se poate. Ori cariera, ori viata privata. Eu am incercat ambele, si n-a mers. Acum ma intorc un pic la familie, la viata mea privata, pe care n-am abandonat-o niciodata, dar faceam naveta. Am obosit. Un alt motiv: acum simt in mine o forta prin care pot sa incarc cu continut aceasta noua functie. E o institutie unde am terminat si eu facultatea si unde sunt profesor de 18 ani. In plus, am si o motivare  foarte sentimentala. Cred ca pe la 50 de ani omul trebuie sa se odihneasca un pic, cel putin asa vad lucrurile acum.

Bineninteles, si disparitia lui Ralu Filip a contat foarte mult in viata mea din CNA. Ar fi o minciuna daca as spune ca nu m-a influentat in decizia pe care am luat-o. Intr-o viata publica nu poti sa asculti doar de impresiile tale emotionale. Nu inseamna ca nu am relatii foarte bune cu colegii mei actuali, dar Ralu imi lipseste, n-am ce sa spun...

Acum astept numirea de la Ministerul Educatiei si cred ca, in maximum o luna, pot sa dau locul noului coleg, Szasz Attila, care este consilier de stat la Guvernul Romaniei. Sper ca va exista o continuitate si sunt sigur ca o forta noua va vedea unele lucruri pe care eu, deja, am inceput sa le scap si sa nu le mai vad chiar asa de clar cum le vad altii.

Abia avem capacitatea sa monitorizam canalele noastre, ca sa le monitorizam si pe cele din UE

Rep.: Vorbind de perspective. In foarte multe comentarii ale publicului se regasesc acuze de genul: CNA nu-si prea face treaba, si cand o face, de multe ori o face cu intarziere. Sa luam exemple recente - situatia clipurilor cu veveritele sinucigase si extraterestrul care se masturbeaza, difuzate pe AXN, sau scenele de sex explicit din documentarul Bordelul de pe HBO, difuzate inainte de miezul noptii. E drept, unii cetateni spun ca se face prea mult caz pentru aceste situatii, cand un copil ar putea foarte bine sa descarce doua filme porno in jumatate de ora pe DC++.

A.G.: Stimati parinti, daca veti crede ca eu o sa am grija de copii dumneavoastra cand stau in fata televizorului, cu telecomanda in mana, sa va bucurati ca ati scapat 10-25 de minute, va inselati. Doi, noi suntem singura autoritate care s-a pronuntat in acest caz. Cand am trimis scrisori in Cehia sau Marea Britanie de unde emit posturile in cauza, am fost intrebati: "De ce va bagati cand nu se emite de pe teritoriul vostru? Noi nu ne ocupam de canale care nu emit de pe teritoriul nostru". Daca fac o comparatie, bine ca ne-am sesizat. Ca ne-am sesizat tarziu, abia avem capacitatea sa monitorizam canalele noastre, ca sa monitorizam si canalele care emit din UE.

Noi pornim de la ideea ca acei oameni verifica ce ne transmit noua, asa cum si noi verificam ce trimitem in afara tarii. Dar, in primul rand, parintii sunt responsabili de ce fac copii lor, nu CNA. Daca ne sesizau mai repede faceam demersuri mai rapide.

Iar acum sa fim seriosi. Ce audienta are AXN? Ei au declansat bomba asta ca sa aiba audienta mai mare. AXN nu apare nici cu o audienta de 0,1%. Dar cu acest scandal cu veveritele sinucigase, toata lumea a reactionat: "aaa, acolo se intampla ceva!".  

In concluzie, parintii ar trebui sa fie mult mai responsabili si sa nu creada ca daca sta copilul in fata televizorului la Animal Planet invata si zoologia si biologia si alte lucruri pana ajunge la facultate. Sunt si acestea programe de distractie, ca si emisunile Andreei Marin sau Dan Negru, nu au nicio legatura cu biologia.

Rep.: Cum ar putea CNA sa remedieze aceasta atitudine acuzatoare, chiar injurioasa in unele cazuri?

A.G.: Ar trebui sa existe o legatura mult mai stransa intre cetatean si autoritate. Deocamdata vad, cunosc in jurul meu oameni care au probleme foarte mari cu audiovizualul. Nu le place ceva, sunt suparati pentru o emisiune sau alta, insa nu ni se adreseaza noua. Trebuie sa invatam, dupa 18 ani de schimbare, ca noi suntem in slujba cetateanului. Dar pentru a exercita aceasta menire si cetateanul ar trebui sa aiba o legatura mult mai stransa cu noi. Am fi mult mai rapizi daca cetateanul ar fi mai aproape de noi.

Dispute cu romanii la iarba verde

Rep.: Dar ce face CNA-ul pentru asta?

A.G.: Ar trebui neaparat sa avem un dialog mult mai strans cu radiodifuzorii, fiindca eu personal, dupa opt ani, pot sa spun: nu cred in amenzi! Amenzile nu schimba perceptia oamenilor si pregatirea lor profesionala. De foarte multe ori am ajuns la rezultate foarte bune in audiovizual cand ne-am asezat si am discutat despre o problema, indiferent daca era vorba despre OTV sau posturi "mai spalate", in gluma fie spus. Bineinteles foarte multi dintre ziaristi ne-au  replicat: "dom'le, da sanctiunea, nu discuta! Nu esti tu la balci sau altele asemenea..." Orice interventie a noastra era privita ca cenzura, si, mai mult, ni se reprosa: "dom'le,  faceti ceva odata sa nu se mai intample cutare lucru"...Si atunci, de cate ori te ridici mai sus din aceste doua pozitii primesti critici, adesea simultan.

De aceea cred ca, in primul rand, trebuie sa ridicam nivelul responsabilitatii radiodifuzorilor. Sunt situatii cand ce spun ei poate fi un banc bun, dar afecteaza multi copii, tineri sau paturi sociale minoritate. Va dau un exemplu pe care foarte multi dintre noi nu-l inteleg. Chiar zilele astea, romanii, pentru ca era vreme buna, au iesit la iarba verde. E o stire pe care o auzi de mii de ori in programele audiovizuale din Romania. Foarte multi ne-au scris, si ei cetatenii care platesc taxele radio-TV: "doar romanii au iesit, noi nu am iesit?" fie ei tigani, unguri sau evrei. Sau acum am intrat in saptamana mare a Pastelui la greco-catolici si protestanti. Un post de radio a vorbit doar despre greco-catolici si bineninteles ca am primit telefoane de genul: "noi protestantii care suntem peste un milion in Romania nu am intrat...?" Sunt niste probleme de nuante, de comunicare. Sigur ca prima mea intrebare a fost: "Bine dom'le, dar tu ai facut un comunicat prin care ai dat infomatia asta sau trebuie sa ghicim noi ca faceti si voi ceva?"

Desi avem pretentia unei comunicari eficiente, de foarte multe ori se pierde informatia intre difuzor si cel direct interesat. Si atunci, foarte multe dintre institutiile noastre, prin aceasta comunicare ineficienta, isi creaza conflicte si apoi ne striga pe noi: "hai CNA-ule, rezolva!" Nu cred ca CNA-ul poate rezolva singur toate problemele media romanesti. Aici trebuie sa contribuie de la jurnalisti, investitori si pana la ONG-uri, birouri de presa, etc. Doar asa vom ajunge la o comunicare in care fiecare cetatean isi gaseste canalul de comunicare unde se simte in siguranta. Altii se simt foarte bine daca se uita la Antena 1, altii la Pro TV, samd, si asta e normal.

Deocamdata toata piata asta este in miscare. Evident, si eu as vrea niste puncte sigure dupa opt ani, dar deocamdata nu e cazul. Dar toate eforturile trebuie facute mai ales din partea autoritatilor. Si CNA-ul a incercat de foarte multe ori, din pacate, sa fie un fel de bulibasa a audiovizualului si sa creada ca el misca totul. Nu este adevarat.

Rep.: Dati-mi cateva exemple. Ce ar putea sa faca autoritatile si inca nu fac?

A.G.: In cazul CNA-ului, o deschidere si o transparenta maxima. Cred ca trebuie sa extindem mai mult actiunile noastre de dialog cu radiodifuzorii din afara Bucurestiului. Vede toata lumea deja ce se intampla la Constanta, la Brasov si la Iasi ( n.r. - problema pluralismului politic si a conflictelor de interese intre diversi actori de pe scena politica care sunt si actionari ai posturilor).

In plus, ar trebui sa avem legaturi mult mai stranse cu facultatile unde se pregatesc ziaristii. Ma uit in programul acestora si nu studiaza reglementarea. Si atunci ajung pe piata niste jurnalisti, foarte buni de altfel, care habar nu au cum se da drepul la replica, cum se da un sondaj sau cum se apara drepturile minorilor. Sunt niste greseli pe care foarte usor le-ar putea evita, daca ar fi pusi in tema. Noi am dat semne ca suntem deschisi pentru o colaborare. Sa luam studenti care sa faca practica la CNA si sa facem impreuna monitorizarea. Sa inteleaga si ei care este rostul nostru si sa inteleaga ce vrem si ce asteptam de la ziaristi.

Poate ca am imbatranit, dar eu mai cred in personalitati media

Rep.: Si ce asteapta CNA-ul de la jurnalisti?

A.G.: Responsabilitate maxima. Credibilitatea se castiga prin responsabilitate. Fie ca este vorba de un post de radio, o televiziune sau un ziarist, isi pierd foarte usor credibilitatea, pe care foarte greu o construiesc. De aceea, ar trebui sa se lucreze un pic pe independenta editoriala a ziaristului. Nu vreau sa intru si eu in discursul mogulilor, dar o mai mare independenta editoriala in cadrul aceluiasi trust ar aduce mult mai multa credibilitate a presei.

Toate studiile noastre arata ca posturile de radio, ziarele si chiar televiziunile au inceput sa-si piarda publicul, care migreaza, usor, catre internet, unde chiar isi gaseste forma prin care el vrea sa vada lumea.  

Poate ca am imbatranit, dar eu mai cred in personalitati media, care prin internet nu pot avea acelasi impact, indiferent de forma grafica pe care o are, ca atunci cand vezi un analist sau comentator la TV. Personalitatea si profesionalismul lui iti dau o alta dimensiune. Or, asta a inceput sa nu mai  existe. Goana dupa news alert, ultima ora, etc au influentat stirile in asa fel ca nici nu mai poti sa faci diferenta intre un atac terorist si o schimbare din mersul trenurilor. Toate sunt prezentate la fel. De aceea, cred ca ar trebui sa se investeasca in personalitati. Traim inca din vedetele care au fost formate acum 10-15 ani.  

Rep.: Cum ati perceput, pana acum, influenta politicului in audiovizual, inclusiv in activitatea CNA-aului? Care credeti ca este solutia pentru situatia actuala: aceleasi figuri invitate in toate talk-show-urile, la toate posturile?

A.G.: Printr-o stabilitate financiara a radiodifuzorilor s-ar putea face minuni. Cand vom avea o economie stabila si in crestere se vor stabiliza si actorii din audiovizual. Si asta inseamna o independenta financiara. Nu mai esti pe mana politicienilor, a factorilor de decizie. Nu mai conteaza in cazul unui proprietar de media ce lege va iesi cu nu stiu ce privatizare. Stim foarte bine ca de multe ori prin audiovizual s-au facut unele manipulari "finute, frumoase". De exemplu, unii au avut interese foarte mari pentru a crea panica asta asta pentru bilete la Loto. Eu nu am vazut publicitate la Loto de vreo sase luni, cu toate ca au castiguri impresionante. Nu e mai bine sa intre acesti bani, oficial, in trusturile de presa, din care acestea sa-si permita sa fie indepedente? Pana cand nu esti pe o baza finanaciara solida in media, exista riscul sa nu fii independent.

Acest lucru se intampla si cu autoritatea noastra. Eu daca tremur cu raportul sub presiunea Parlamentului ca-mi taie inca doua masini sau nu-mi da sedii nu stiu unde, cum pot sa-mi exercit eu misiunea mea ca independent? Foarte greu! Asta era mai ales inainte de legea 504, cu legea veche a audiovizualului, cand Parlamentul putea sa demita membrii CNA-ului. Chiar si in conditiile astea cred ca am fost mai mult independenti, decat invers.

Azi un politician moare sa ajunga 5 minute pe sticla. Unii dintre ei si-au permis acum ceva ani sa ne intrebe "de ce nu aparem la unele programe, ca si noi stim sa vorbim despre una-alta. Noi putem sa va ajutam cu un buget bun, daca si noi, ceva..." N-am raspuns la ele, dar eram totusi sub presiune.

Rep.: Cum credeti, totusi, ca ar putea rezista pe piata asemenea televiziuni care se vor independente? Cum vor rezista ele intre posturile detinute acum de Voiculescu, Vantu...?

A.G.: Nici domnul Voiculescu nu-si permite sa nu fie independent. Ca pe Antena 3 vedem mai multe conferinte de presa de la PC, e adevarat, dar si-a dat seama managementul postului ca asta nu conduce neaparat la cresterea increderii populatiei in acel post. Se vede foarte bine ca de cate ori un partid apare la un post care are, poate, o legatura patronala cu partidul, acesta nu a crescut.

Si de asta pot sa spun ca s-a maturizat si sfera politica. Si-a dat seama ca marea prezenta in audiovizual nu inseamna, automat, si o accepatare din partea alegatorilor. Trebuie sa faci mult mai mult. Trebuie sa se simta si in magazine, in scoli, in spitale...

In afara de Tele 7 ABC si mai nou Senso TV, nimeni n-a dat faliment

Rep.: Credeti ca este suficienta doar rezolvarea problemei financiare?

A.G.: Daca piata este functionala, esti independent si ai o audienta mare, atunci n-o sa te poata ocoli nimeni.. Pe termen lung, aceste trocuri economice nu functioneaza. Daca piata functioneaza, functioneaza si posturile. La noi se pare ca acest lucru inca nu se aplica. In afara de Tele 7 ABC si mai nou Senso TV, nimeni n-a dat faliment. Nu stiu din  ce traiesc aceste posturi. Bine, nu e problema, mea, ci a fiscului. Dar mi se ridica parul cand vine cineva in fata noastra si spune: "stiu ca nu voi castiga nimic din audiovizual si voi pierde 40.000 de euro, lunar, dar eu vreau sa fac programe frumoase". Eu nu cred in asa ceva. Or, toata lumea care vine are un scop de a castiga ceva.

Daca vrei sa finantezi o emisiune buna, sunt destule posturi. Poti sa te duci acolo. Cu mai putin de 40 de mii de euro poti sa finanatezi emisiuni, sa  investesti in studiouri, etc.

Fara sa incerc sa deresponsabilizez CNA-ul, trebuie sa avem sprijinul fiscului, al Consiliului Concurentei, al Autoritatii pentru Minori, samd. Daca tara functioneaza, audiovizualul functioneaza.

Rep.: Daca vrea cineva sa faca un post nou, independent si toate cele...cum il vedeti, ce il sfatuiti sa faca?

A.G.: In primul rand, l-as trimite la sociologi si antropolgi, care cunosc foarte bine obiceiurile de consum media. Si ei i-ar da raspunsul: "domne, nu mai exista loc pentru tine. Poti sa vii cu cei mai multi bani care exista". Oferta mai buna la ora actuala nu cred ca se poate da acestei tari. Ce nu vezi in momentul  de fata la TV? Ai tot, de la sport si pana la divertisement, filme, stiri. Nu cred ca mai e loc pentru o noua oferta.

A venit Pax TV acum 5 ani. Ei au crezut ca daca 70% din populatia Romaniei se considera ortodocsi, le va fi foarte usor sa adune public. N-au reusit.

Cel mult, se poate cumpara si perfectiona oferta actuala. Ar fi bine sa investeasca - dar nu scoate profit - intr-un canal pentru copii dedicat Romaniei. Acum avem 3  programe, toate de import, care nu sunt facute pe realitatile noastre, iar copiii nostri nu se regasesc in emisiuni. Nu stiu cum poti sa scoti bani de aici fara sa faci niste compromisuri in publicitate. Avem un post de radio dedicat doar copiilor, care nu acepta publicitatea la fast-food-uri sau bauturi racoritoare, ceea ce este o pierdere financiara consistenta pentru ei. Dar isi permit sa nu faca compromisuri deoarece au bani din alte afaceri. Insa exemple de acest gen sunt putine.

Vremea infiintarii posturilor de nisa a trecut, acum toti vor stabilitate. Vor pica cateva posturi care mai exista si vor castiga in viitor, sper, posturile regionale care acum au inceput sa prinda avant. A inceput sa fie o provocare sa faci media in afara Bucurestiului. Au prins si ei cheag financiar si acum "hai sa cante si ei ceva".

In rest, ce provocare ar mai putea aparea? Avem aceleasi evenimente, plus aproape doua luni de pauza in vara, si o gramada de canale de stiri care se chinuie sa dea o stire cu "o broasca care s-a sinucis" (rade).

Nu se mai investeste nimic pentru emisiuni de cultura

Rep.: In noua pozitie, de rector al unei Universitati de Arta Teatrala, cum vedeti o revigorare a emisiunilor culturale in audiovizual, intr-un context in care abunda show-urile nu intotdeauna de buna calitate?

A.G.: Aici postul public ar trebui sa aiba o responsabilitate mult mai mare. TVR Cultural fost creat nu stiu pentru ce interese, dar n-a crescut consumul productiilor culturale cu nimic. Chiar dimpotriva. Stirile culturale au fost abandonate de catre postul public pe TVR 1 si chiar pe TVR2. Au ramas cate o premiera anuntata ici -colo, un premiu in strainatate al unui film romanesc, ca aia e stirea.  

Nu se mai investeste nimic pentru emisiuni de cultura. Ar trebui sa avem niste fonduri comune pentru emisiuni culturale televizate, alocate ori de catre guvern sau de catre fundatii publice, fiindca nu te poti baza pe profit la valorile culturale. N-au pret Masa Tacerii, o regie a lui Victor Ioan Frunza sau o carte a lui Valentin Nicolau.

De aceea, chiar vrem sa introducem managementul cultural la Universitatea de Teatru. Nu avem manageri culturali care sa stie sa comunice cu posturile de radio si TV si nu-si cunosc drepturile prin care pot face publicitate, chiar cu precizarea numelui sponsorilor, care poate fi o publicitate gratuita.

Eu mostenesc o situatie foarte buna de la fostul rector. Vrem sa tranformam numele institutiei, pe care il poarta de 55 de ani, din Universitatea de Arta Teatrala in Univeriatea de Arta. Pornind de la teatru  vrem sa deschidem aria liniilor culturale. Din septembrie vrem sa pornim artele plastice, pe langa sectiile de regie, teatrologie si papusari care au fost deschise de curand.

Rep.: Intentionati sa pastrati legatura cu breasla jurnalistilor, cu media, in general, din pozitia de rector la Targu Mures?

A.G.: Mi-am facut atatia prieteni incat nu cred c-o sa ma pot desparti de ei. Apoi, cred ca jurnalismul local si regional este in devenire si sper ca voi putea fructifica experienta mea din CNA in planuri pe care le am cu lansarea unor noi specializari in Universitate pe partea de media, care m-a interesat permanent si ca studiu de cercetare, nu doar ca practica. Deci, nici vorba sa abadonez media si viata mediatica.

Tot ce am dobandit la CNA vreau sa folosesc si in alte scopuri. Desi suna cam increzut, cred ca ce am acumulat aici (la CNA n.r.) trebuie sa depaseasca limita amenzilor si somatiilor publice, si sa incerc sa influentez mai mult si mai eficient factorii de decizie si pe cei care creaza opinii publice.

Media locala s-a extins extraordinar. Acum Targu Mures are in jur de 7 televiziuni. Cand am plecat eu in Bucuresti erau numai doua, ceea ce arata ca e o necesitate pentru oamenii pregatiti.

Rep.: Va ganditi la posibile colaborari cu TV-urile locale, moderarea unor emisiuni...?

A.G.: Nu ma gandesc la asa ceva, deocamdata. Vreau sa inchid frumos cariera din audiovizual, sa deschid capitolul nou, si cand acolo voi simti ca sunt stabil si lucrurile merg bine, atunci mai mult ca sigur ma voi intoarce undeva. Nu pot nici eu sa nu simt ochiul si urechea publicului pe langa mine.





















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

952 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari si succes in continuare (Miercuri, 19 martie 2008, 11:42)

    Pink Panther [anonim]

    !


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version