Internetul are nevoie de "auto-reglementare", fie ea aplicata individual, la nivel de comunitate sau asumata de majoritatea membrilor unor "bresle" online, precum jurnalistii, publicitarii sau comerciantii. Altfel, creste riscul unor interventii si tentative de reglementare din partea unor foruri care nu au priceperea sa faca acest lucru, cum ar fi autoritatile statale, iar bunele practici intarzie sa fie asumate la scara larga. Asa suna concluziile unei dezbateri gazduite joi de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu participarea multor figuri reprezentative ale mediului online.

Daca in trecut alte incercari similare de a discuta despre bune practici, reglementare si aplicarea legii pe internet au esuat in mare parte, discutiile de joi au dus la un relativ acord intre participanti. Poate si datorita faptului ca fiecare dintre vorbitori a preferat sa vorbeasca despre bunul simt in diversele categorii ale comunicarii pe Internet, evitand discutiile despre interdictii si reguli impuse - discutii care, potrivit participantilor, nu ar duce nicaieri.

Dezbaterea a marcat incheierea unui proiect intitulat "Lege si ordine pe Internet", coordonat de CJI. Proiectul a pornit de la ideea ca "auto-reglementarea" este preferata reglementarii cand este vorba despre un spatiu transnational si este sprijinita de forurile europene si internationale pentru a solutiona diversele probleme ce se ivesc in comunicarea online.

Discutia a pornit de la fapte si constatari ce tin nu doar de legislatie, ci si de experienta utilizatorilor si chiar a autoritatilor, cand vine vorba despre spatiul online:

• Directiva Europeana privind Audiovizualul reglementeaza anumite programe audio-vizuale transmise pe Internet si trebuie asumata si in legislatia din Romania pana la finele lui 2009. Autoritatile prefera sa nu se amestece, existand si fiind de preferat, in schimb, posibilitatea auto-reglementarii
• Bogdan Manolea, director executiv al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (APTI): In randul unor categorii masive de utilizatori, precum elevii, cunostintele despre folosirea unor instrumente online sunt enorme (90% dintre elevi folosesc messenger-ul, de exemplu), insa aceste cunostinte scad cand vine vorba despre bunele practici in livrarea si folosirea de continut pe Internet.
• Exista o lipsa acuta de educatie privind bunele practici in utilizarea Internetului; cand apar probleme, autoritatile de reglementare tind sa ia pozitie imediat, ceea ce nu e bine

Catalin Tolontan, Gazeta Sporturilor:

• Incep sa reapara presiuni majore asupra meseriei de jurnalist. Unii patroni sunt nemultumiti ca discutia despre deontologie se desfasoara in afara diverselor spatii de influenta
• "Suntem in plin proces de dereglementare"
• Internetul - "domeniul unde vagul se simte cel mai bine", unde linia intre profesionalism si amatorism este cea mai tulbure, unde apar tot felul de voci care incearca sa indrepte discutiile intr-o anumita directie in mod abuziv
• Pentru a preveni mesajele antidemocratice, cei care le raspandesc, intr-o comunitate anume, nu trebuie blocati sau cenzurati, ci adunati intr-o comunitate identificata, cu care sa intri in dialog personalizat
• Adesea, inclusiv in newsletterele GSP, apar mesaje publicitare care nu sunt marcate ca atare si nu sunt nici anuntate. Asemenea practici contravin legii, insa nu exista o "politie" care sa intervina pe Internet
• Pozitia GSP: Daca esti platit sa scrii pe blog despre o masina, chiar si in cazul unui drive-test, trebuie sa mentionezi ca este vorba despre publicitate. In asemenea cazuri nu ar avea nicio relevanta ca postul pe blog este unul obiectiv

Ionut Oprea, IAB Romania:

• IAB Romania a stabilit deja o serie de standarde privind publicitatea online, precum si un centru care sa urmareasca aplicarea acestor standarde in randul membrilor care si le-au asumat
• IAB Romania a stabilit si o serie de standarde de e-mail marketing
• Exista foarte putine reclamatii in cazul e-mail marketing, spre deosebire de reclamatiile ce vizeaza publicitatea online in Romania

Andrei Radu - Asociatia Nationala de Ecommerce, despre bune practici in e-commerce:

• Magazinele online din Romania continua, in multe cazuri, sa evite bunele practici cerute de consumatori
• Magazinele online trebuie sa ofere descrieri extinse si accesibile de produs, sa interactioneze cu consumatorii si sa incerce sa limiteze neajunsurile propriului sistem de operare oferind mai multa transparenta si interactionand pe propriul site cu consumatorii
• Este bine sa afisezi pe propriul site orice "trust seal" disponibil (orice atesta aptitudinile/atuurile serviciului pe care il oferi)
• Mesajele de tip spam si clauzele abuzive incluse in contractele de garantie trebuie abandonate deoarece sunt extrem de daunatoare pe termen mediu si lung si iti alunga potentialii clienti

Bobby Voicu - Community Manager Yahoo.com pentru Romania:

• Regulile de comunicare online (e-mail, messenger, comunitati) tin de bunul simt: le identifici gandindu-te ce te deranjeaza cand comunici cu cineva cu asemenea instrumente
• Recomandari pentru o comunicare de bun simt pe e-mail: fara "friend spam" (poze, glume), fara "attachments" decat daca destinatarii au fost intrebati in prealabil daca doresc asa ceva; mesaje cat mai succinte; subiectul mesajului scris cat mai clar; fara litere mari; fara abrevieri; fara formatari; cat mai multe detalii in semnatura; "gramatica nu e facultativa"; scrierea fara diacritice e considerata de unii lipsa de bune maniere, dar e de preferat pentru cei care au clienti de e-mail ce nu recunosc diacritice; nu raspundeti la nervi
• Recomandari suplimentare pentru messenger: mass-ul si buzz-ul sunt forme de spam; folositi "ignore" pentru spammeri si persoane intruzive, chiar daca va sunt prieteni
• Recomandari suplimentare pentru comunitati (forumuri, grupuri de discutie etc): cititi in prealabil regulile comunitatii; daca sunteti noi intr-o comunitate, asteptati pana intrati prima data in discutie, observand intre timp cum merg lucrurile acolo; acceptati opiniile diferite; nu dati "reply to all"
• Autoreglementarea pe Internet depinde de fiecare
• In cazul blogurilor, la o eventuala formula de autoreglementare ar adera tot cei care dau dovada de bun simt

Iulian Comanescu despre bune practici in blogging:

• Ideea unui cod de buna purtare pe bloguri a fost vehiculata initial pe blogurile comanescu.hotnews.ro si cristealizari in noiembrie 2006, insa la dezbaterile dintre bloggeri pe aceasta tema opinia generala a fost mai curand negativa; ideea unui cod a fost interpretata ca o incercare de a controla netul
• Trei erori comune in aceste dezbateri: bloggerii au libertate absoluta; un cod de bune practici e o incercare de cenzura; cine propune codul vrea sa preia controlul
• Invataminte dupa discutiile de acum un an si jumatate: blogosfera e eterogena, fapt pentru care un cod de bune practici asertiv, care sa mearga pe ideea "asa ar fi bine", are mai multe sanse sa fie adoptat; auto-reglementarea previne reglementarea
• Intre altele, ar fi nevoie de un cod asumat de mai multi pentru a preveni derapajele de tip rasism/violenta/extremism, ce intra sub incidenta legii si pot determina interventii externe, ale autoritatilor