Intalnirile Media HotNews.ro

VIDEO AUDIO Grig Davidovitz, profesor de jurnalism din Israel: „Daca publicul are nevoie de jurnalism de calitate, acesta va continua sa existe"

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 11 februarie 2009, 14:00 Economie | Media & Publicitate

Grig Davidovitz
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
Grig Davidovitz, jurnalist si profesor de jurnalism, omul care a starnit scandalul legat de declaratiile referitoare la Holocaust ale lui Ion Iliescu, din 2003, s-a aflat in redactia HotNews.ro pentru o discutie online cu cititorii in calitate de specialist in new media. Dupa intalnirea online, Davidovitz a acordat un interviu in studioul HotNews.ro.
  • Intalnirea s-a incheiat.
Biografie pe MediaPedia.ro

Asculta interviul cu Grig Davidovitz





Iulian Comanescu: Grig Davidovitz, prof de jurnalism la Colegiul Sapir din Israel si pana de curand editor/redactor-sef al site-urilor Haaretz. S-a nascut in Romania si a plecat la 12 ani de aici, acum are 34. Prima mea intrebare este cum gasesti Budapesta, draga Grig.

Grig Davidovitz: (Rade.) De fiecare data cand ajung in Bucuresti, vad ca se schimba si am impresia ca se schimba in bine. Nu cunosc foarte bine realitatea, fiindca vin destul de rar, dar am impresia ca oamenii se simt mai bine, petrec si in general sunt mai optimisti decat erau pe vremuri. In anii '90 era o senzatie de pesimism total, astazi este diferit, sper ca lucrurile sa continue in ritmul asta si sa se imbunatateasca tot mai mult. Imi este clar ca in societatea romaneasca exista inca mari probleme, dar sper ca lucrurile sa continue pe drumul bun.

Iulian Comanescu: Cum vezi Romania de pe internet? Site-urile de stiri, blogurile, ceea ce ai apucat sa vezi. Stiu ca ti-ai declinat calitatea de cunoscator profund al presei romanesti, dar as vrea totusi o impresie.

Greg Davidovitz: Ceea ce mi se pare interesant este ca site-urile romanesti sunt foarte multe. E vorba de o descentralizare a site-urilor si mi se pare curios, fiindca toate aceste site-uri au putini proprietari. Dupa parerea mea, e curios faptul ca niciun mare grup de media nu creeaza un mega-site, care poate avea cel mai bun continut de la ziare, televiziuni, radiouri, conform specialitatii fiecaruia. De la plecare, acest site ar avea un trafic destul de mare, al mai multor site-uri legate impreuna. In Israel, situatia este diferita, avem niste site-uri mari, care controleaza piata, iar cand se decid campaniile publicitare, se fac in functie de aceste site-uri. Cine are aceste site-uri mari are un avantaj foarte mare asupra celor mici.

Iulian Comanescu: Spuneai in discutia cu cititorii ca banii se duc la primii doi clasati. Am sa te rog sa ne spui cate doua vorbe despre acestia.

Grig Davidovitz: In Israel, pe primul loc se afla desigur Google, dar pe al doilea loc este un site israelian, care se numeste Walla, realizat dupa model Yahoo, adica un megaportal care are tot felul de lumi, care atrag populatie diferita, si pe al treilea loc se afla un site de stiri, numit Ynet, o redactie independenta de stiri, apartinand proprietarului celui mai raspandit ziar din Israel, Yediot Aharonot. Echipa este complet independenta, un fel de HotNews, daca vreti, si are un mare succes. Atunci cand se fac campaniile publicitare, se fac in functie de Walla si Ynet, iar restul site-urilor primesc un procent mult mai mic din aceste bugete. Cand se pot forma, site-urile mari au avantaje foarte mari pe piata.

Iulian Comanescu: De ce crezi ca Yediot Aharaonot si Ynet functioneaza cu redactii total diferite? Modelul contemporan e mai curand de integrare a redactiei de internet cu cea a ziarului. Dar, iata, avem un exemplu de succes de sens contrar.

Grig Davidovitz: Acest model este foarte rar in lume, exista in Israel, exista in Romania, prin HotNews, si in Germania. Spiegel On-Line are o redactie complet independenta de redactia saptamanalului Spiegel, desi acum, din cauza crizei financiare, incep sa faca modificari. Parerea mea este ca in viitor, acest model nu va avea succes. In primul pas a fost un model foarte bun, fiindca internetul nu era luat in serios, iar daca formezi o redactie profesionista de internet oferi avantaje mult mai multe decat atunci cand ai un ziar care, din cand in cand, este de acord sa publice „ceva” pe internet. Dar, acum, ziarele inteleg ca viitorul nu se afla in tipar, bugetele de publicitate cad la capitolul presa scrisa, si in aceasta schimbare intelegem ca viitorul unui ziar nu este ziarul, ci informatia. Trebuie folosite toate platformele posibile pentru a difuza aceasta informatie si pentru a o monetiza. Trebuie folosita, desigur, platforma tiparului, dar si platforma de internet si platforma mobila. Asta, in primul rand, creeaza nevoia unei restructurari a organizatiei. Daca seful departamentului de stiri este responsabil numai cu printul, internetul nu va fi luat niciodata in serios. Seful departamentului de stiri, dupa parerea mea, trebuie sa ia in serios informatia. E motivul pentru care ziarele sunt mai avansate au inceput printr-o schimbare de organigrama. In 2006, Daily Telegraph a creat un integrated newsroom foarte bine dotat, la Londra, la fel s-a intamplat si cu New York Times. Ziarele sunt cele care au cele mai mari resurse in raport cu redarea realitatii, fiindca au mult mai multi reporteri si corespondenti decat televiziunea sau radioul. De aceea, ele pot face mai mult decat o redactie mica. Si in viitor, cele mai bune site-uri de stiri vor aparea la organizatii mari care vor sti sa foloseasca internetul.

Iulian Comanescu: In Romania, din pacate, integrarea se rezuma la a muta cateva birouri si a angaja cativa oameni foarte tineri, la inceput de meserie, care preiau cu copy si paste din editia tiparita. Suntem intr-o faza cantitativa a productiei de informatie, dar intrebarea este ce se intampla legat de criza economica. Eu am senzatia ca va disparea foarte mult gunoi din mass media. Gunoi nu in sens de infamii, ci in sens de informatie fara valoare, patrate de ziar umplute cu Dumnezeu stie ce, fara ca cititorul sa fie interesat si altele.

Grig Davidovitz: Totul depinde de nevoile pe care le are publicul. Daca publicul are nevoie de jurnalism de calitate, acesta va continua sa existe. Nu conteaza daca va fi difuzat prin intermediul tiparului, on-line sau pe telefon mobil. Iar nevoie nu se schimba. La fel cum in trecut aveam diferite ziare, iar o parte se ocupau cu „stiri mai de sus” si altele cu „stiri mai de jos”, cu cititori din diferite segmente de populatie, aceste pozitionari vor continua sa existe. 

Iulian Comanescu: Ce zici despre productia colectiva, de bloguri si de alte fenomene de tip Web 2.0? Aveai o teorie interesanta cu privire la cele trei tipuri de continut.

Grig Davidovitz: Pana acum am avut doua tipuri de continut, cel jurnalistic si publicitatea. Acum, de cativa ani, a aparut un al treilea tip, ceea ce este numit blog. Cuvantul „blog” este problematic dupa parerea mea, fiindca 50 la suta din ceea ce e pe internet se numeste blog, dar cand spun blog, ma refer la ceva care este scris de catre un autor necunoscut. Un tip de continut care nu este nici jurnalism, nici publicitate. Ceea ce este important e ca acest continut sa fie marcat ca atare. [Daca preiei acest continut pe un site mare,] cititorii trebuie sa stie ca e vorba de un autor necunoscut, nu stim care sunt interesele lui, nu stim ce metoda a folosit ca sa scrie textul respectiv, nu stim nimic. La ce poate fi bun acest continut? La doua lucruri. Primul e opiniile, si cred ca este foarte important ca site-ul sa permita oamenilor sa-si spuna parerile, nu numai in zona de reactii la articol, ci si sa poata crea un articol, care sa fie luat din zona respectiva si sa fie adus pe homepage. Al doilea este punctul de pornire al unui material jurnalistic. Desigur, cu cat avem mai multe mijloace de a inregistra realitatea la public, e mai posibil de a primi mai multa informatie relevanta de la public, dar este necesar ca aceasta informatie sa fie verificata.



Din editiile trecute ale Intalnirilor Media HotNews.ro
Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.


Citeste mai multe despre   


















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 eu

    cum vezi presa israeliana si cea romana?
    cum este viata unui jurnalist in zonele de conflict?

    • Grig Davidovitz

      Presa israeliană este mult mai centralizată decât cea română, în Israel avem patru ziare cotidiene principale şi numai trei staţii principale de televiziune (în afară de cablu). Concentrarea se vede în special şi pe internet, pentru că în România fiecare ziar sau televiziune are un site-oglindă şi asta duce la zeci de site-uri pe internet, în timp ce în Israel sunt mai puţine site-uri, dar au un trafic mult mai mare.

      Referitor la a doua întrebare, viaţa unui jurnalist în zone de conflict este complicată, pentru că publicul are o părere foarte clară despre ce se întâmplă şi nu întotdeauna vrea să audă realităţile de dincolo de graniţă. Motiv pentru care ziariştii şi ziarele, în general, trebuie să îşi găsească moduri de a redea realitatea care să nu facă publicul să se simtă neconfortabil.

  • Întrebarea nr. 2 metanoia

    1. Crezi ca blogerii pot fi surse de incredere?
    2. Ce parere ai despre zoso si blogul lui?

    • Grig Davidovitz

      1. Cred că este o problemă cu numele de blogger. Întrebarea este: ce e un blogger sau ce e un blog? Dacă un blogger e un jurnalist cunoscut, cu reputaţie, nu există nicio diferenţă între textele pe care le poate publica pe un blog şi cele pe care le poate publica pe un ziar sau o emisiune de televiziune. Eu cred că termenul de blog trebuie să se refere la un fel de conţinut care este creat de către anonimi/necunoscuţi. Adică se formează un al treilea fel de conţinut. Până acum, aveam conţinut jurnalistic şi conţinut de publicitate. Bloggerii-anonimi formează o a treia zonă de conţinut diferit de primele două. Cee ce este important este ca acest conţinut să fie categorisit ca blog, la fel cum cel jurnalistic şi publicitar sunt categorisite ca atare.

      La ce este bun acest gen de conţinut? Pentru ca opiniile publicului să fie auzite. Acest conţinut poate fi transformat în conţinut jurnalistic, prin metoda jurnalistică, inclusiv fact checking masiv. Trebuie să ţinem minte că jurnalismul este în primul rând o metodă şi nu se poate şti ce interese au bloggerii şi ce ştiinţă au ei despre metoda jurnalistică, cea care formează conţinutul jurnalistic.

      Referitor la Zoso - îmi pare rău, nu cunosc blogul lui.

  • Întrebarea nr. 3 observator

    1. De ce era considerata Ha'Aretz ("Tzata") o gazeta de stanga cu ceva ani in urma?

    2. Cum se pozitioneaza Haaretz astazi, sa zicem vis-a-vis de JPost, care este clar de dreapta.

    3. Exista si in in Israel o ordonanta/decret/lege similara cu "Ordonanta de urgenta 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii" care prevede ca: "Art. 6. - Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi."?

    4. Exista o statistica cu tarile care NU AU stipulat in sistemul legislativ intern astfel de pedepse absurde? Daca da, sunt ele, tarile respective, catalogate a priori drept "antisemite"?

    5. Este Gideon Levy angajat permanent la Haaretz sau doar colaborator ocazional? I se publica toate materialele?

    6. A protestat Haaretz in vreun fel fata de interdictia impusa jurnalistilor de catre Tzahal de a intra in Fasia Gaza pe durata confruntarilor armate recente pentru a-si face meseria (jurnalism) "la fata locului"?

    • Grig Davidovitz

      1. Haaretz are de-a lungul anilor o politică clară de a separa articolele de ştiri de articolele de opinie. Însă este într-adevăr considerat un ziar de stânga din două motive. Primul motiv este că de-a lungul timpului, majoritatea editorialiştilor erau apropiaţi de stânga (adică erau în favoarea concesiilor teritoriale faţă de ţările arabe şi palestinieni). Desigur, întotdeauna au fost şi comentatori de dreapta.

      Al doilea motiv este că de-a lungul timpului, Haaretz a crezut că este important să redea şi realitatea din teritoriile ocupate, şi viaţa palestinienilor, ca de exemplu ceea ce a făcut cunoscutul ziarist Gideon Levi: un serial săptămânal despre viaţa şi despre problemele palestinienilor din teritorii. Sunt mijloace de comunicaţie în Israel care preferă să nu enerveze publicul şi să redea numai subiecte care pot fi citite uşor de public, cu toate că în general, presa din Israel este considerată relativ de stânga.

    • Grig Davidovitz

      Aş spune că şi astăzi, Haaretz este mai de stânga faţă de Jerusalem Post, care este privit ca un ziar oarecum de dreapta. În paralel, competiţia masivă care există pe piaţa de presă din Israel, datorită apariţiei site-urilor, ar putea crea un climat în care redarea unor astfel de realităţi ar fi mai dificilă. Trebuie să vedem cum va influenţa acest climat presa în general şi Haaretz în special, în viitorul apropiat.

    • Grig Davidovitz

      Există o lege în Israel care interzice negarea Holocaustului şi pedepseşte acest fapt cu închisoare, nu mai ştiu exact cât.

      Eu nu cred că aceste pedepse sunt "absurde" şi pe de altă parte nu cred că ţările care nu au o astfel de legislaţie sunt "antisemite". Cred însă că orice ţară trebuie să combată rasismul şi să apere drepturile minorităţilor care trăiesc în teritoriul respectiv.

    • Grig Davidovitz

      Gideon Levy este angajat permanent la Haaretz de zeci de ani. Scrie reportajele despre Palestina pe care le-am menţionat înainte şi publică şi comentarii în pagina de opinii a ziarului. Din ce ştiu eu, toate materialele lui sunt publicate, nu am auzit de cazuri în care nu i-a fost permis să publice ceva.

    • Grig Davidovitz

      Eu nu ţin minte exact ce a făcut Haaretz în cazul Tzahal-Gaza, dar cunoscând câţiva jurnalişti străini care lucrează în Israel, pot să spun că au fost frustraţi de felul în care jurnaliştii israelieni s-au raportat la această interdicţie. Ei s-ar fi aşteptat ca aceştia să lupte mai mult împotriva interdicţiei care nu a permis intrarea în timpul acţiunilor militare de luna trecută.

      Sunt comentatori în Israel care spun că totul se leagă de dorinţa jurnaliştilor israelieni de a nu enerva publicul, care în mare parte favoriza aceste acţiuni militare (după ce Israelul a avut de suferit ani de zile de pe urma rachetelor lansate din Gaza) - vezi şi ce spuneam mai sus.

  • Întrebarea nr. 4 Ani

    Presa de limba romana si rusa din Israel au sustinere financiara din partea statului Israel?

    Cum sunt caracterizati in mass-media israeliana romanii veniti la lucru?

    Multumesc.

    • Grig Davidovitz

      Din păcate, presa din Israel, în toate limbile, nu are susţinere financiară din partea Statului. Numai în ultimul timp, din cauza crizei în care se află presa mondială, se pot vedea acţiuni în care statele încearcă să apere financiar presa. De exemplu, Sarkozy a luat o decizie prin care fiecare francez în vârstă de cel puţin 18 ani va primi de la stat un abonament la un ziar, pentru un an.

      Românii veniţi la lucru în Israel sunt din ce în ce mai puţini şi nu se mai scrie despre asta în ultimul timp. Ceea ce a apărut în presa israeliană, pe acest subiect, a fost legat de cazuri în care companiile au profitat de muncitori, lucru care a dus şi la anchete penale.

  • Întrebarea nr. 5 alex

    1.Care sunt tool-urile cele mai folositoare unui jurnalist intr-o zona de conflict si de ce?(tooluri= si partea hard -ap.foto,telefon,gps etc si cele online -google etc)
    2.Ce parere aveti despre programele gen Ushahidi ( folosit recent in Gaza de Al Jazeera ) bazate pe Twitter ?

    • Grig Davidovitz

      Nu cred că există nişte tool-uri specifice unei zone de conflict, faţă de jurnaliştii care lucrează în alte locuri. Peste tot, în funcţie de mijlocul de comunicaţie, trebuie folosite camere de luat vederi, aparate de fotografiat, reportofoane. În general, situaţia din Israel nu este o situaţie de război, ci o realitate care majoritatea timpului este relativ obişnuită. Desigur, sunt perioade diferite ca intensitate, ca acţiunea din Gaza, de luna trecută.

    • Grig Davidovitz

      Din nou, aici vă trimit la răspunsul meu în legătură cu user generated content. Materialele care ajung de la public trebuie filtrate printr-o grilă jurnalistică pentru a deveni jurnalism, desigur - se pot folosi unelte ca Twitter în special dacă informaţia este una greu de falisificat, ca de exemplu pozele sau filmele.

  • Întrebarea nr. 6 Vlad I

    De ce nu exista in limba romana o pagina unde sa se enumere personalitatile pe care evreii le-au dat umanitatii? eu cred ca ar ajuta pe multi tineri romani sa-si schimbe parerea in bine, fata de evrei.

    • Grig Davidovitz

      Eu, personal, nu acord mare credit opiniilor bazate pe rasă şi nu pe caracterul propriu. Nu cred că în medie evreii sunt mai buni sau mai răi decât alte naţionalităţi.

  • Întrebarea nr. 7 cornel mitut

    Jurnalistii incorporati sunt de parere ca fac rau, prezinta conflictul din punctul de vedere al fortelor puternice/invadatoare in schimbul unei "exclusivitati". Care este punctul Dvs de vedere?

    • Grig Davidovitz

      Este aproape imposibil să-ţi faci munca de jurnalist în timp de război pe câmpul de război. În ultimele conflicte, jurnaliştii nu au putut pur şi simplu să se învârtă liberi în zonele de atac şi au nevoie de o umbrelă de protejare. De obicei, intră cu una din părţi. Pe de o parte, asta permite obţinerea de informaţii de la teatrul evenimentelor, însă această informaţie este de multe ori parţială şi influenţată artificial de către gazde. Părerea mea este că acest tip de jurnalism trebuie folosit, dar balansat prin informaţii care ajung de la alte surse, inclusiv surse din partea cealaltă. Încă un lucru important este ca restricţiile impuse jurnalistului încorporat să fie publicate în cadrul reportajului.

  • Întrebarea nr. 8 Levi Atan

    1.Ultimul sondaj publicat pe 11 februarie 2009, in urma unei anchete de opinie in 7 tari europene (3.500 subiecti), sondaj facut de First International Resources intre 1 decembrie 2008 si 12 ianuarie 2009, arata clar ca un numar impresionant de europeni considera ca "evreii au o vina pentru criza economica mondiala" (Ungaria 46%, Austria 43%, etc.), ca "evreii au prea multa influenta in lumea afacerilor" (40% din total), ca evreii vorbesc prea mult de Shoah (44% din total).

    Cum a fost prezentata de jurnalisti in Israel "afacerea Madoff"? Dar faptul ca falimentul lui "Lehman Brothers" a fost declansatorul crizei?

    2."Mana dreapta" a lui Obama la Casa Alba e un evreu care a facut serviciu militar in Israel, domnul Rahm. Ministrul de finante numit de Obama e alt evreu, domnul Geithner.
    Bloggeri si jurnalistii din Israel vad in asta influenta lobby-ului evreilor americani sau considera ca "doar competenta" i-a adus in functiile respective pe cei doi?

    3. "Lumea araba" a inceput sa contracareze prezenta mediatica proisraeliana din USA (si partial din Europa) prin posturile Al Jazeera, Al Arabya, etc.
    Exista forme de colaborare intre ziaristii evrei si arabi? Au impresia ziaristii din Israel ca jurnalistii arabi respecta deontologia profesionala si sunt obiectivi cand au subiecte legate de Israel?

    • Grig Davidovitz

      1. Principala mea concluzie din sondajul menţionat este că rasismul continuă să existe în lume, în general, şi în Europa, în special. Nu văd nicio legătură între "evreii din lume" şi criza mondială în care ne aflăm. Şi nici nu cred că Lehman Brothers pot fi priviţi ca declanşator al crizei. A fost pur şi simplu unul din primele semne ale declanşării crizei. Nimeni nu spune astăzi că dacă Lehman Brothers nu ar fi dat faliment, criza nu ar fi existat.

      Afacerea Madoff a fost prezentată pe larg în presa din Israel, în special pentru că o bună parte din cei care au pierdut bani au fost organizaţii israeliene, care au investit bani în fondurile respective. Asta a afectat în special ONG-urile non-profit din Israel.

      2. Îmi pare rău, dar sunt convins că nu partea evreiască a CV-ului lui Rahn Gethmer l-a adus la Casa Albă. Cum am spus şi mai sus, ca în orice naţiune sunt evrei deştepţi, sunt evrei mediocri şi există şi evrei proşti.

      3. Situaţia din Orientul Apropiat este foarte complexă şi poate arăta diferit din diferite puncte de vedere. De multe ori, asta se poate vedea clar când se urmăreşte presa israeliană în paralel, de exemplu, cu Al-Jazeera. Din nou, nu aş spune că una din cele două părţi are dreptate cu totul şi cu totul. Nici pe plan politic, şi nici pe plan jurnalistic.

      Cui vrea să aibă o informaţie completă despre ce se întâmplă i-aş recomanda să folosească trei tipuri de surse jurnalistice: internaţionale, israeliene şi arabe.

  • Mihail Sebastian

    La un moment dat se vehicula cifra de 400.000 de evrei din Israel originari din Romania (inclusiv Basarabia si Bucovina). Nu stiu daca e adevarat, dar o astfel de prezenta ar putea fi concretizata si in peisajul politic si mediatic israelian, asa cum au reusit sa faca evreii veniti din fosta URSS. De altfel, domnul Avigdor Lieberman e evreu din Basarabia, nascut la Chisinau!

    Exista in Israel ziare sau mici posturi de radio-tv in limba romana? Aveti bloggeri sau jurnalisti evrei care scriu si in limba romana? Exista vreun interes pentru postul tv "Romania International"? Ce credeti ca ar putea face concret guvernul roman pentru a intari legaturile cu evreii legati macar sentimental de Romania?

    Multumesc pentru raspunsuri.

  • Întrebarea nr. 10 Embeded

    Credeti ca un ziarist evreu care e cu Tsahal in linia intai, care simte ostilitatea islamistilor din Hamas, poate relata cu detasare si spirit critic actiunile armatei care il apara pe el, statul sau si familia sa?

    Credeti ca un blogger arab din Gaza survolata de avioane israeliene poate relata cu echitate si nepartinire actiunile celor din Hamas sau din Tsahal?

    Aveti colegi ziaristi "arabi israelieni" care au relatat liber in ziare israeliene despre interventia in Gaza?

    • Grig Davidovitz

      Nu cred că un ziarist care descrie un război în care este legată ţara sa poate fi sută la sută obiectiv. Pe de o parte, cred că trebuie să încerce să ajungă la obiectivitate maximă, dar pe de alta, ziarele sunt publicate în contextul ţării lor. Un ziar scris de către elveţieni în româneşte nu ar reuşi în România, iar un ziar scris de către aceiaşi elveţieni în Israel nu ar merge nici acolo. Ziaristul se află între două puncte, pe de o parte are nevoie de obiectivitate, pe de alta, trebuie să înţeleagă ce nevoi jurnalistice au cititorii săi.

      Câteva mass media din Israel au reporteri arabi şi o parte din ei sunt responsabili cu realitatea din teritoriile ocupate. Desigur, ei au trimis relatări de acolo. Un caz foarte important în ultimul conflict, din ianuarie, a fost legat de un corespondent evreu al Canal 10, care se afla în studio şi a primit un telefon de la un prieten, doctor arab care locuia în Gaza, a cărui casă era bombardată, ceea ce a dus la moartea a trei membri ai familiei. Toată tragedia a fost redată live, prin telefonul respectiv. Există deci cazuri în care realitatea din cealaltă parte reuşeşte să ajungă cu mare claritate în presa israeliană. La câteva zile după, a reieşit că a fost o greşeală gravă făcută de armata israeliană.

  • Întrebarea nr. 11 neanonim

    Unde e problema? scoala jurnalistica e de slaba calitate, sau se adreseaza doar unui public cu un nivel scazut de cultura?

    presa inseamna putere sau puterea de a manipula? Credeti ca ar mai fi intrat PC-ul in Parlament daca Voiculescu n-ar fi detinut trustul intact?

    au jurnalistii romani verticalitate?

    • Grig Davidovitz

      Îmi pare rău, nu cunosc presa românească într-o măsură suficientă pentru ca să îi dau note. Cu această precauţie, pot spune că ceea ce m-a surprins în presa de internet este faptul că mass media e controlată de câteva grupuri, pe de o parte, şi pe de alta, există atâtea site-uri. Nu reuşesc să înţeleg de ce unul din aceste trusturi nu formează un mega-site care, pe de o parte, va avea cel mai bun conţinut (texte de la ziar, video de la TV, audio de la radio şi TV), şi pe de alta, va avea un trafic foarte mare de la început, rezultat din traficul comun al site-urilor care sunt legate împreună. Pentru România, asta mi s-ar părea o strategie new media de tip win-win. Câştigă şi conţinutul cel mai bun, şi cititorii.

  • Întrebarea nr. 12 adi

    1. Care sunt sansele ca doamna Livni sa devina "a doua Golda Meir"? Va putea ea sa guverneze fara ajutorul celor de la Likud?

    2. As vrea sa explicati ascensiunea pe care o au in ultima perioada in Israel partidele cu un discurs agresiv (gen Beyteynu)? Vi se pare ca retorica anti-araba a crescut dupa razboiul din Fasia Gaza?

    3. Vor fi in stare, fie Livni, fie Netanyahu sa incheie mult-doritul acord de pace cu palestinienii?

    • Grig Davidovitz

      1. Principala problemă politică a Israelului este că în Parlament sunt foarte multe partide. Rezultatele alegerilor de ieri, publicate azi, arată că în viitorul Parlament vom avea nu mai puţin de 12 partide.

      Asta creează o situaţie foarte complicată. Se pare că partidul lui Tzipi Livni, Kadima, este cel mai mare partid, cu 28 de mandate din 120, cât are Knessethul. Likudul lui Benjamin Netanyahu are 27 de mandate. Însă Likudul, împreună cu toate partidele de dreapta, formează un bloc de 65 de mandate, aşa că lui Tzipi Livni îi va fi greu să formeze o coaliţie.

      Nu este clar care va fi rezultatul final, dar majoritatea analiştilor apreciază că Netanyahu are şanse mai bune de a forma un guvern decât Tizpi Livni.

    • Grig Davidovitz

      Israelienii, în general, sunt foarte dezamăgiţi de palestinieni. Din punctul lor de vedere, ei văd că în 2005 Israelul s-a retras din Gaza, unilateral, iar rezultatul a fost rachetele care sunt lansate din Gaza asupra oraşelor israeliene din zonă. În această situaţie, publicul a devenit mult mai receptiv la idei legate de o politică mai agresivă faţă de palestinieni şi mai puţin receptivi la soluţiile paşnice. Care, cel puţin în cazul din Gaza, nu au dat rezultatele sperate. Totuşi, există o schimbare clară, în publicul israelian, în ultimul deceniu pot spune că majoritatea ar fi de acord cu concesii teritoriale importante în schimbul păcii. Problema este că nu există încredere în palestinieni, în sensul că aceste concesii vor aduce o pace stabilă.

    • Grig Davidovitz

      Nimeni nu ştie răspunsul la această întrebare. Dar se pare că, pe măsură ce timpul trece, situaţia devine din ce în ce mai complicată. Legat şi de întrebarea despre Barack Obama şi Israel (ora 10.39), sunt analişti care spun că singura soluţie pentru zonă este una impusă (diplomatic ;-) ) de către Statele Unite ambelor părţi implicate.

  • Întrebarea nr. 13 cosmin

    Cum se evalueaza relevanta/importanta unui site de presa in Israel? Cum aleg clientii de publicitate site-ulX sau site-ul Y?
    Dupa numarul de vizitatori unici pe luna? Dupa notorietate? Exista vreun organism care certifica astfel de date in Israel?

    • Grig Davidovitz

      Importanţa site-urilor din Israel se apreciază, ca peste tot în lume, în funcţie de trafic. În Israel există două site-uri israeliene foarte importante. Primul, ca trafic (care se află pe locul doi în topul general, după Google), se numeşte Walla.co.il şi este un portal asemănător cu Yahoo. Al doilea este un portal de ştiri, Ynet.co.il - o redacţie de internet complet independentă, ca şi HotNews.ro, dar formată de către ziarul cel mai puternic din Israel. Aceste două site-uri au o influenţă enormă asupra pieţei de publicitate în Israel. Majoritatea campaniilor sunt proiectate în funcţie de ele.

      Restul site-urilor se hrănesc din ceea ce rămâne, după ce aceste site-uri îşi primesc partea. Şi aici putem vedea avantajul clar pe care l-ar avea, pe piaţa românească, un mega-site care ar lega informaţia şi traficul mai multor site-uri mici ale aceluiaşi trust.

  • Întrebarea nr. 14 MV

    Dupa aceste alegeri sunt sanse mai bune pentru o calmare a situatiei din Gaza? Va functiona intr-adevar solutia bi-statala?

    • Grig Davidovitz

      Aşa cum am zis deja, rezultatul alegerilor nu este deocamdată clar. Multe depind de coaliţia care va fi formată în această conjunctură politică destul de complicată.

      Strategic, este clar că Israelul trebuie să găsească o soluţie pentru problema cu palestinienii şi pentru cea cu Siria. Sunt analişti de politică externă care apreciază că Israelul va încerca să ajung în primul rând la o pace cu Siria, pentru situaţia e mai puţin complexă în această privinţă. Israelul controlează Înălţimile Golan, care sunt cerute de către Siria, dar populaţia arabă din Golan este foarte redusă (câteva zeci de mii de persoane). În teritoriile ocupate, inclusiv Gaza, de exemplu, trăiesc trei milioane de palestinieni.

      După părerea acestor analişti, în momentul în care problema siriană va fi rezolvată, asta va aduce pace şi la graniţa cu Libanul (cu care Israelul nu are dispute teritoriale), după care se va putea forma o coaliţie interregională, care va facilita găsirea unei soluţii pentru problema palestiniană.

  • Întrebarea nr. 15 dinumarincu

    Ce strategie de criza au ziarele din Israel? Trec pe online?

    • Grig Davidovitz

      Schimbările profunde din lumea jurnalistică, datorate apariţiei new media, împreună cu criza mondială actuală, creează şi în Israel o realitate foarte volatilă. Acum un an şi jumătate, a apărut în Israel primul ziar gratuit, care a avut succes. El este astăzi al doilea ca audienţă. Ei încă nu au un site semnificativ pe internet.

      Cel mai important ziar, Yediot Ahronot, este încă foarte puternic, dar în cădere. Site-ul lui, Ynet, este foarte puternic, cum am spus şi mai sus, şi nu se prevăd schimbări strategice în viitorul apropiat acolo (de exemplu integrarea redacţiilor).

      Mai sunt două ziare, primul este Maariv, care are probleme financiare enorme şi e în pericol de a fi închis. Încearcă să creeze în aceste zile o redacţie integrată. Şi Haaretz, care merge în aceeaşi direcţie.

  • Întrebarea nr. 16 banea

    Care este volumul de publicitate si in ce procente se imparte el (TV, radio, print, outdoor, online()?
    multumesc

    • Grig Davidovitz

      2008 a fost primul an în care televiziunea a întrecut presa scrisă cu un procent. Fiecare are cam o treime din total. În ultimii ani, am avut de fiecare dată o cădere a volumului pe ziare, dar ea este încă puternică. În paralel, publicitatea pe internet creşte foarte mult, dar nu este încă semnificativă în ansamblu. Internetul, radioul, outdoor-ul au mai puţin de o treime.

      Procentele se referă desigur la venituri nete şi vi le spun din memorie.

  • Întrebarea nr. 17 cora

    cum e viata unui jurnalist intr-o zona de conflict? cum iti alegi sursele si cum stii ca acestea sunt intr-adevar de incredere?

    care sunt strategiile de manipulare pe care le-ati identificat in relatia autoritatilor cu jurnalistii?

    • Grig Davidovitz

      Din nou trebuie să înţelegem realitatea din Israel. Aceasta nu este una legată de un război de zi cu zi. Nimeni nu trage pe străzi şi oraşele israeliene, în general, arată ca orice oraş din Europa. Deci ziariştii care ies din casă nu trebuie să se îmbrace cu veste anti-glonţ şi căşti, ci pur şi simplu pot pleca în jeanşi, în maşina proprie. Desigur, ca în orice subiect, diferite surse au diferite interese, iar ziaristul trebuie să fie în stare să reia toată informaţia primită şi să ajungă la un articol foarte apropiat de adevăr. Asta se leagă de relaţia cu armata şi ministerul de externe, la fel cum se procedează şi în cazul subiectelor politice, economice sau de educaţie. Nu cred că sunt diferenţe în felul în care un ziarist de armată îşi alege sursele, faţă de un ziarist de politic. Ceea ce este important e să îşi păstreze tot timpul surse în cadrul armatei, şi nu numai pe perimetrul purtătorului de cuvânt, e clar de ce.

      Desigur, armata are multe strategii de media pentru a-şi apăra interesele, de multe ori sunt oferite redacţiilor tot felul de story-uri despre subiecte pe care doresc să le aducă în prim-plan. Uneori, se folosesc şi tactici pe care eu nu le prea simpatizez, ca de pildă interdicţia care a fost pusă în acţiunile din ianuarie legat de accesul corespondenţilor străini în Gaza.

  • Întrebarea nr. 18 razboinic

    nu va e frica de moarte cand sunteti, ca jurnalist, intr-o zona cu razboi?

    ati avut vreo intamplare in care sa fiti in pericol de moarte? daca da, ne-o povestiti si noua?

    • Grig Davidovitz

      Cea mai mare parte a carierei mele, am fost editor şi am lucrat la Tel Aviv. Principalul pericol, acolo, e să te calce o maşină, iar asta am reuşit să evit până acum. Desigur, jurnaliştii care sunt responsabili cu reportajele despre teritorii, sau cei care de exemplu au relatat despre oraşele din Gaza atacate în ianuarie se află în pericol de moarte. Rachetele trase din Gaza nu fac nicio diferenţă între soldaţi, cetăţeni şi jurnalişti, iar pericolul este clar.

      În vara lui 2006, în timpul celui de-al doilea război cu Libanul, un corespondent Haaretz a fost rănit serios de o rachetă Hezbollah, venită din Liban. A fost o experienţă dificilă pentru el, dar şi pentru redacţie. Nu a putut lucra un an şi a trebuit să înveţe să îşi folosească o mână din nou.

  • Întrebarea nr. 19 jurnalist

    1. ce sfaturi i-ati da unui jurnalist roman care s-ar duce pentru prima data in zona de conflict in care ati fost dumneavoastra? de ce trebuie sa se fereasca si ce ar trebui sa caute?

    2. in cazul relatarii din zonele de conflict e mai bine sa se asculte comunicarile autoritatilor sau comunicarile venite de la sursele aflate in prima linie a conflictului?

    • Grig Davidovitz

      Cel mai important sfat pe care aş putea să îl dau este că de obicei realitatea este văzută în forme complet diferite, în funcţie de punctul de vedere. Deci i-aş recomanda să ia legătura cu oameni inteligenţi de ambele părţi ale conflictului şi să încerce să sintetizeze informaţia, ca să înţeleagă tabloul larg. Acesta este foarte complex. Nevoia intuitivă a oamenilor este să împartă lumea în buni şi răi, alb şi negru. De obicei, conflictele îndelungate sunt mult prea complexe ca să le turnăm într-un astfel de tipar.

      Ca de obicei, un jurnalist trebuie să se ferească de a lua de bună informaţia care vine de la purtătorii de cuvânt oficiali şi interesaţi de ambe părţi.

      Unui jurnalist român care se deplasează în Orientul Apropiat i-aş recomanda să înceapă să studieze realitatea de acolo cu câteva zile sau chiar săptămâni înainte de a ajunge în regiune - este mult de învăţat.

    • Grig Davidovitz

      Întotdeauna, eu prefer sursele aflate în prima linie a conflictului, dacă sunt convins că redau într-un mod decent informaţia pe care o văd cu propriii lor ochi.

  • Întrebarea nr. 20 Io

    In Romania se intampla multe, dar putine ajung in presa internationala. In Israel, cum se intampla ceva, agentiile internationale de stiri dau 1k de depese pe minut. N-am fost in Israel niciodata si sunt curios cum merge consumul de presa cand se intampla ceva major. Scenariul pe care mi-l inchipui suna cam asa: informatiile apar imediat pe agentii/siteuri/tv, apoi sunt intoarse pe toate fetele pe agentii/siteuri/tv - israeliene si internationale. Presupun ca toti incearca sa afle toate informatiile ascunse in spatele evenimentului si, daca afla, dau informatia, care e preluata de toti. In aceste conditii, cu ce mai poate iesi un ziar cap de prima pagina, a doua zi (socotind ca evenimentul respectiv e chiar major)?

    • Grig Davidovitz

      În Israel există câteva pieţe de ştiri care lucrează în paralel. Una israeliană, pentru publicul israelian, care şi ea este scindată în nişte subgrupuri (presă arabă, presă rusă etc.), şi în paralel, a presei internaţionale. Pot spune cu siguranţă că majoritatea israelienilor nu consumă presă internaţională şi primesc informaţia jurnalistică de la mass media internă.

      Într-adevăr, peste tot în lume ziarele au acum o mare problemă: majoritatea ştirilor sunt difuzate în cursul zilei de internet, radio şi televiziune. Realizarea primei pagini a ziarului a devenit foarte complicată. În general, soluţiile din Israel, care sunt şi soluţiile mondiale, sunt de două feluri:

      1. în cazul unor ştiri foarte mari, relatarea pe larg, inclusiv analiză, poze şi reportaje extinse, a conţinutului.

      2. în cazul în care nu sunt ştiri foarte mari, crearea unei agende alternative. Pericolul cel mai mare al ziarului este să fie văzut ca ultimul element din lanţ, care dă ştirile de ieri. Miza principală este să fii văzut ca primul element din lanţ, care transmite ştirile de azi.

      Cum se face asta? Scoop-uri (exclusivităţi), reportaje pe larg despre subiecte importante, cum a făcut azi România liberă cu pedofilii din Bucureşti, şi, uneori, plasarea unor opinii originale pe larg.

  • Întrebarea nr. 21 Tarzan

    Buna ziua,
    Cata publicitate (in limba) araba e in media din Israel? Cum este ea influentata, ca volum sau ca abordare creativa, in functie de actualitatea politica, militara etc din regiune?

    • Grig Davidovitz

      Cum am spus deja, presa, în Israel, este foarte segmentată: arabii citesc presă arabă. Din acest motiv, reclame arabe nu se văd aproape deloc în presa israeliană, de limbă ebraică.








Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

2505 vizualizari

  • despre jurnalism in general (Marţi, 10 februarie 2009, 16:06)

    eu [anonim]

    cum vezi presa israeliana si cea romana?
    cum este viata unui jurnalist in zonele de conflict?
    • Jurnalism şi conflicte (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:09)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui eu

      Presa israeliană este mult mai centralizată decât cea română, în Israel avem patru ziare cotidiene principale şi numai trei staţii principale de televiziune (în afară de cablu). Concentrarea se vede în special şi pe internet, pentru că în România fiecare ziar sau televiziune are un site-oglindă şi asta duce la zeci de site-uri pe internet, în timp ce în Israel sunt mai puţine site-uri, dar au un trafic mult mai mare.

      Referitor la a doua întrebare, viaţa unui jurnalist în zone de conflict este complicată, pentru că publicul are o părere foarte clară despre ce se întâmplă şi nu întotdeauna vrea să audă realităţile de dincolo de graniţă. Motiv pentru care ziariştii şi ziarele, în general, trebuie să îşi găsească moduri de a redea realitatea care să nu facă publicul să se simtă neconfortabil.
  • blogeri vs jurnalisti (Marţi, 10 februarie 2009, 17:41)

    metanoia [anonim]

    1. Crezi ca blogerii pot fi surse de incredere?
    2. Ce parere ai despre zoso si blogul lui?
    • Bloggeri (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:13)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui metanoia

      1. Cred că este o problemă cu numele de blogger. Întrebarea este: ce e un blogger sau ce e un blog? Dacă un blogger e un jurnalist cunoscut, cu reputaţie, nu există nicio diferenţă între textele pe care le poate publica pe un blog şi cele pe care le poate publica pe un ziar sau o emisiune de televiziune. Eu cred că termenul de blog trebuie să se refere la un fel de conţinut care este creat de către anonimi/necunoscuţi. Adică se formează un al treilea fel de conţinut. Până acum, aveam conţinut jurnalistic şi conţinut de publicitate. Bloggerii-anonimi formează o a treia zonă de conţinut diferit de primele două. Cee ce este important este ca acest conţinut să fie categorisit ca blog, la fel cum cel jurnalistic şi publicitar sunt categorisite ca atare.

      La ce este bun acest gen de conţinut? Pentru ca opiniile publicului să fie auzite. Acest conţinut poate fi transformat în conţinut jurnalistic, prin metoda jurnalistică, inclusiv fact checking masiv. Trebuie să ţinem minte că jurnalismul este în primul rând o metodă şi nu se poate şti ce interese au bloggerii şi ce ştiinţă au ei despre metoda jurnalistică, cea care formează conţinutul jurnalistic.

      Referitor la Zoso - îmi pare rău, nu cunosc blogul lui.
  • left or right? (Marţi, 10 februarie 2009, 17:45)

    observator [anonim]

    1. De ce era considerata Ha'Aretz ("Tzata") o gazeta de stanga cu ceva ani in urma?

    2. Cum se pozitioneaza Haaretz astazi, sa zicem vis-a-vis de JPost, care este clar de dreapta.

    3. Exista si in in Israel o ordonanta/decret/lege similara cu "Ordonanta de urgenta 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii" care prevede ca: "Art. 6. - Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi."?

    4. Exista o statistica cu tarile care NU AU stipulat in sistemul legislativ intern astfel de pedepse absurde? Daca da, sunt ele, tarile respective, catalogate a priori drept "antisemite"?

    5. Este Gideon Levy angajat permanent la Haaretz sau doar colaborator ocazional? I se publica toate materialele?

    6. A protestat Haaretz in vreun fel fata de interdictia impusa jurnalistilor de catre Tzahal de a intra in Fasia Gaza pe durata confruntarilor armate recente pentru a-si face meseria (jurnalism) "la fata locului"?
    • Haaretz şi stânga (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:18)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui observator

      1. Haaretz are de-a lungul anilor o politică clară de a separa articolele de ştiri de articolele de opinie. Însă este într-adevăr considerat un ziar de stânga din două motive. Primul motiv este că de-a lungul timpului, majoritatea editorialiştilor erau apropiaţi de stânga (adică erau în favoarea concesiilor teritoriale faţă de ţările arabe şi palestinieni). Desigur, întotdeauna au fost şi comentatori de dreapta.

      Al doilea motiv este că de-a lungul timpului, Haaretz a crezut că este important să redea şi realitatea din teritoriile ocupate, şi viaţa palestinienilor, ca de exemplu ceea ce a făcut cunoscutul ziarist Gideon Levi: un serial săptămânal despre viaţa şi despre problemele palestinienilor din teritorii. Sunt mijloace de comunicaţie în Israel care preferă să nu enerveze publicul şi să redea numai subiecte care pot fi citite uşor de public, cu toate că în general, presa din Israel este considerată relativ de stânga.
    • Haaretz versus Jerusalem Post (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:20)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui observator

      Aş spune că şi astăzi, Haaretz este mai de stânga faţă de Jerusalem Post, care este privit ca un ziar oarecum de dreapta. În paralel, competiţia masivă care există pe piaţa de presă din Israel, datorită apariţiei site-urilor, ar putea crea un climat în care redarea unor astfel de realităţi ar fi mai dificilă. Trebuie să vedem cum va influenţa acest climat presa în general şi Haaretz în special, în viitorul apropiat.
    • Lege similară cu ordonanţa de urgenţă (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:24)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui observator

      Există o lege în Israel care interzice negarea Holocaustului şi pedepseşte acest fapt cu închisoare, nu mai ştiu exact cât.

      Eu nu cred că aceste pedepse sunt "absurde" şi pe de altă parte nu cred că ţările care nu au o astfel de legislaţie sunt "antisemite". Cred însă că orice ţară trebuie să combată rasismul şi să apere drepturile minorităţilor care trăiesc în teritoriul respectiv.
    • Levy (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:27)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui observator

      Gideon Levy este angajat permanent la Haaretz de zeci de ani. Scrie reportajele despre Palestina pe care le-am menţionat înainte şi publică şi comentarii în pagina de opinii a ziarului. Din ce ştiu eu, toate materialele lui sunt publicate, nu am auzit de cazuri în care nu i-a fost permis să publice ceva.
    • Proteste Haaretz (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:30)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui observator

      Eu nu ţin minte exact ce a făcut Haaretz în cazul Tzahal-Gaza, dar cunoscând câţiva jurnalişti străini care lucrează în Israel, pot să spun că au fost frustraţi de felul în care jurnaliştii israelieni s-au raportat la această interdicţie. Ei s-ar fi aşteptat ca aceştia să lupte mai mult împotriva interdicţiei care nu a permis intrarea în timpul acţiunilor militare de luna trecută.

      Sunt comentatori în Israel care spun că totul se leagă de dorinţa jurnaliştilor israelieni de a nu enerva publicul, care în mare parte favoriza aceste acţiuni militare (după ce Israelul a avut de suferit ani de zile de pe urma rachetelor lansate din Gaza) - vezi şi ce spuneam mai sus.
  • evrei de origine romana (Marţi, 10 februarie 2009, 17:49)

    Ani [anonim]

    Presa de limba romana si rusa din Israel au sustinere financiara din partea statului Israel?

    Cum sunt caracterizati in mass-media israeliana romanii veniti la lucru?

    Multumesc.
    • Români şi finanţare (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:33)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ani

      Din păcate, presa din Israel, în toate limbile, nu are susţinere financiară din partea Statului. Numai în ultimul timp, din cauza crizei în care se află presa mondială, se pot vedea acţiuni în care statele încearcă să apere financiar presa. De exemplu, Sarkozy a luat o decizie prin care fiecare francez în vârstă de cel puţin 18 ani va primi de la stat un abonament la un ziar, pentru un an.

      Românii veniţi la lucru în Israel sunt din ce în ce mai puţini şi nu se mai scrie despre asta în ultimul timp. Ceea ce a apărut în presa israeliană, pe acest subiect, a fost legat de cazuri în care companiile au profitat de muncitori, lucru care a dus şi la anchete penale.
  • Tool-uri (Marţi, 10 februarie 2009, 22:42)

    alex [anonim]

    1.Care sunt tool-urile cele mai folositoare unui jurnalist intr-o zona de conflict si de ce?(tooluri= si partea hard -ap.foto,telefon,gps etc si cele online -google etc)
    2.Ce parere aveti despre programele gen Ushahidi ( folosit recent in Gaza de Al Jazeera ) bazate pe Twitter ?
    • Tool-uri (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:35)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Nu cred că există nişte tool-uri specifice unei zone de conflict, faţă de jurnaliştii care lucrează în alte locuri. Peste tot, în funcţie de mijlocul de comunicaţie, trebuie folosite camere de luat vederi, aparate de fotografiat, reportofoane. În general, situaţia din Israel nu este o situaţie de război, ci o realitate care majoritatea timpului este relativ obişnuită. Desigur, sunt perioade diferite ca intensitate, ca acţiunea din Gaza, de luna trecută.
    • Ushahidi (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:37)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Din nou, aici vă trimit la răspunsul meu în legătură cu user generated content. Materialele care ajung de la public trebuie filtrate printr-o grilă jurnalistică pentru a deveni jurnalism, desigur - se pot folosi unelte ca Twitter în special dacă informaţia este una greu de falisificat, ca de exemplu pozele sau filmele.
  • Mediatizarea pozitiva (Marţi, 10 februarie 2009, 22:45)

    Vlad I [anonim]

    De ce nu exista in limba romana o pagina unde sa se enumere personalitatile pe care evreii le-au dat umanitatii? eu cred ca ar ajuta pe multi tineri romani sa-si schimbe parerea in bine, fata de evrei.
    • Personalităţi (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:39)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Vlad I

      Eu, personal, nu acord mare credit opiniilor bazate pe rasă şi nu pe caracterul propriu. Nu cred că în medie evreii sunt mai buni sau mai răi decât alte naţionalităţi.
  • jurnalistii incorporati (Miercuri, 11 februarie 2009, 9:17)

    cornel mitut [anonim]

    Jurnalistii incorporati sunt de parere ca fac rau, prezinta conflictul din punctul de vedere al fortelor puternice/invadatoare in schimbul unei "exclusivitati". Care este punctul Dvs de vedere?
    • Jurnalişti embedded (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:42)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui cornel mitut

      Este aproape imposibil să-ţi faci munca de jurnalist în timp de război pe câmpul de război. În ultimele conflicte, jurnaliştii nu au putut pur şi simplu să se învârtă liberi în zonele de atac şi au nevoie de o umbrelă de protejare. De obicei, intră cu una din părţi. Pe de o parte, asta permite obţinerea de informaţii de la teatrul evenimentelor, însă această informaţie este de multe ori parţială şi influenţată artificial de către gazde. Părerea mea este că acest tip de jurnalism trebuie folosit, dar balansat prin informaţii care ajung de la alte surse, inclusiv surse din partea cealaltă. Încă un lucru important este ca restricţiile impuse jurnalistului încorporat să fie publicate în cadrul reportajului.
  • Obama si israel (Miercuri, 11 februarie 2009, 10:39)

    Mihai [anonim]

    D-le Davidovits,
    Considerati ca o data cu venirea lui Barak Hussein Obama in fruntea administratiei americane, traditionalul sprijin american politic, economic si militar pentru Israel ,se va diminua considerabil ? Credeti ca noul presedinte va face presiuni mari ca Israelul sa faca compromisuri majore in politica sa ?
  • Antisemitismul e puternic in Europa (Miercuri, 11 februarie 2009, 11:05)

    Levi Atan [anonim]

    1.Ultimul sondaj publicat pe 11 februarie 2009, in urma unei anchete de opinie in 7 tari europene (3.500 subiecti), sondaj facut de First International Resources intre 1 decembrie 2008 si 12 ianuarie 2009, arata clar ca un numar impresionant de europeni considera ca "evreii au o vina pentru criza economica mondiala" (Ungaria 46%, Austria 43%, etc.), ca "evreii au prea multa influenta in lumea afacerilor" (40% din total), ca evreii vorbesc prea mult de Shoah (44% din total).

    Cum a fost prezentata de jurnalisti in Israel "afacerea Madoff"? Dar faptul ca falimentul lui "Lehman Brothers" a fost declansatorul crizei?

    2."Mana dreapta" a lui Obama la Casa Alba e un evreu care a facut serviciu militar in Israel, domnul Rahm. Ministrul de finante numit de Obama e alt evreu, domnul Geithner.
    Bloggeri si jurnalistii din Israel vad in asta influenta lobby-ului evreilor americani sau considera ca "doar competenta" i-a adus in functiile respective pe cei doi?

    3. "Lumea araba" a inceput sa contracareze prezenta mediatica proisraeliana din USA (si partial din Europa) prin posturile Al Jazeera, Al Arabya, etc.
    Exista forme de colaborare intre ziaristii evrei si arabi? Au impresia ziaristii din Israel ca jurnalistii arabi respecta deontologia profesionala si sunt obiectivi cand au subiecte legate de Israel?
    • Antisemitism (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:54)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Levi Atan

      1. Principala mea concluzie din sondajul menţionat este că rasismul continuă să existe în lume, în general, şi în Europa, în special. Nu văd nicio legătură între "evreii din lume" şi criza mondială în care ne aflăm. Şi nici nu cred că Lehman Brothers pot fi priviţi ca declanşator al crizei. A fost pur şi simplu unul din primele semne ale declanşării crizei. Nimeni nu spune astăzi că dacă Lehman Brothers nu ar fi dat faliment, criza nu ar fi existat.

      Afacerea Madoff a fost prezentată pe larg în presa din Israel, în special pentru că o bună parte din cei care au pierdut bani au fost organizaţii israeliene, care au investit bani în fondurile respective. Asta a afectat în special ONG-urile non-profit din Israel.

      2. Îmi pare rău, dar sunt convins că nu partea evreiască a CV-ului lui Rahn Gethmer l-a adus la Casa Albă. Cum am spus şi mai sus, ca în orice naţiune sunt evrei deştepţi, sunt evrei mediocri şi există şi evrei proşti.

      3. Situaţia din Orientul Apropiat este foarte complexă şi poate arăta diferit din diferite puncte de vedere. De multe ori, asta se poate vedea clar când se urmăreşte presa israeliană în paralel, de exemplu, cu Al-Jazeera. Din nou, nu aş spune că una din cele două părţi are dreptate cu totul şi cu totul. Nici pe plan politic, şi nici pe plan jurnalistic.

      Cui vrea să aibă o informaţie completă despre ce se întâmplă i-aş recomanda să folosească trei tipuri de surse jurnalistice: internaţionale, israeliene şi arabe.
  • Cati evrei din Romania sunt acum in Israel? (Miercuri, 11 februarie 2009, 11:10)

    Mihail Sebastian [anonim]

    La un moment dat se vehicula cifra de 400.000 de evrei din Israel originari din Romania (inclusiv Basarabia si Bucovina). Nu stiu daca e adevarat, dar o astfel de prezenta ar putea fi concretizata si in peisajul politic si mediatic israelian, asa cum au reusit sa faca evreii veniti din fosta URSS. De altfel, domnul Avigdor Lieberman e evreu din Basarabia, nascut la Chisinau!

    Exista in Israel ziare sau mici posturi de radio-tv in limba romana? Aveti bloggeri sau jurnalisti evrei care scriu si in limba romana? Exista vreun interes pentru postul tv "Romania International"? Ce credeti ca ar putea face concret guvernul roman pentru a intari legaturile cu evreii legati macar sentimental de Romania?

    Multumesc pentru raspunsuri.
    • Evrei din România în Israel (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:57)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihail Sebastian

      Din câte îmi amintesc, numărul evreilor din România aflaţi în Israel este de 150 de mii, dar ar putea fi mai mare. Majoritatea au ajuns în Israel demult şi au fost absorbiţi de către cultura israeliană. Există publicaţii de limbă română, dar nu sunt foarte răspândite. Un cotidian, Viaţa noastră, şi câteva săptămânale. Cel mai cunoscut este "Revista mea", şi din câte îmi amintesc, era o publicaţie foarte căutată în România comunistă din anii '80.

      O parte din posturile româneşti pot fi văzute prin cablu sau prin satelit în Israel, iar o bună parte din israelienii originari din România (inclusiv mama mea) le urmăresc în fiecare zi.
  • Obiectivitate in fata gloantelor (Miercuri, 11 februarie 2009, 11:17)

    Embeded [anonim]

    Credeti ca un ziarist evreu care e cu Tsahal in linia intai, care simte ostilitatea islamistilor din Hamas, poate relata cu detasare si spirit critic actiunile armatei care il apara pe el, statul sau si familia sa?

    Credeti ca un blogger arab din Gaza survolata de avioane israeliene poate relata cu echitate si nepartinire actiunile celor din Hamas sau din Tsahal?

    Aveti colegi ziaristi "arabi israelieni" care au relatat liber in ziare israeliene despre interventia in Gaza?
    • Ostilitate (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:48)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Embeded

      Nu cred că un ziarist care descrie un război în care este legată ţara sa poate fi sută la sută obiectiv. Pe de o parte, cred că trebuie să încerce să ajungă la obiectivitate maximă, dar pe de alta, ziarele sunt publicate în contextul ţării lor. Un ziar scris de către elveţieni în româneşte nu ar reuşi în România, iar un ziar scris de către aceiaşi elveţieni în Israel nu ar merge nici acolo. Ziaristul se află între două puncte, pe de o parte are nevoie de obiectivitate, pe de alta, trebuie să înţeleagă ce nevoi jurnalistice au cititorii săi.

      Câteva mass media din Israel au reporteri arabi şi o parte din ei sunt responsabili cu realitatea din teritoriile ocupate. Desigur, ei au trimis relatări de acolo. Un caz foarte important în ultimul conflict, din ianuarie, a fost legat de un corespondent evreu al Canal 10, care se afla în studio şi a primit un telefon de la un prieten, doctor arab care locuia în Gaza, a cărui casă era bombardată, ceea ce a dus la moartea a trei membri ai familiei. Toată tragedia a fost redată live, prin telefonul respectiv. Există deci cazuri în care realitatea din cealaltă parte reuşeşte să ajungă cu mare claritate în presa israeliană. La câteva zile după, a reieşit că a fost o greşeală gravă făcută de armata israeliană.
  • Adevar istoric despre Shoah (Miercuri, 11 februarie 2009, 11:23)

    Historia [anonim]

    In multe tari din Europa a devenit aproape imposibila o dezbatere intre istorici despre dimensiunile Holocaustului.
    Exista legi numite "liberticide" (filozofi evrei europeni le numesc astfel) care impun un "adevar istoric oficial" cu privire la Shoah.
    Orice tentativa de a cauta sau cere informatii mai detaliate e respinsa cu brutalitate sub acuzatia de "antisemitism". Experienta amara traita de multi intelectuali europeni.

    Ca ziarist, nu va este teama de aceasta ingradire evidenta a libertatii de cuget si exprimare?
    Considerati "normal" sa existe legi speciale doar pentru genocidul anti-evreiesc si sa nu existe asa ceva pentru alte genociduri (armenian, tiganesc, ucrainian, homosexuali, etc)?
    Pe termen lung, aceasta interdictie de a "nega" adevarul oficial despre Holocaust, nu credeti ca va face mai mult rau decat bine imaginii evreilor in Europa?
  • Ashkenazii (Miercuri, 11 februarie 2009, 11:32)

    Khazar [anonim]

    Domnule Davidovitz,

    In Europa, scriitori si ganditori (ca Marek Halter in Franta, e cunoscut si in Romania) incep sa fie interesati de "khazari", popor turcic convertit la iudaism si prezent timp de secole in Europa de Est. Apar carti de istorie sau romane despre acesti "evrei din Est".

    Antisemitismul virulent din Europa de Est nu e strain de faptul ca popoarele din aceasta regiune a Europei au fost intotdeauna extrem de ostile invadatorilor turco-mongoli. Si aveau si ceva motive.

    Exista printre colegii Dvs., ziaristi sau bloggeri, vreo discutie, dezbatere, interogare filosofica, despre originea milioanelor de evrei din Europa de Est, numiti in general "ashkenazi" (pentru a-i deosebi de "sepharad" sau" sabra") ?
  • cum vezi presa romaneasca? (Miercuri, 11 februarie 2009, 13:18)

    neanonim [anonim]

    Unde e problema? scoala jurnalistica e de slaba calitate, sau se adreseaza doar unui public cu un nivel scazut de cultura?

    presa inseamna putere sau puterea de a manipula? Credeti ca ar mai fi intrat PC-ul in Parlament daca Voiculescu n-ar fi detinut trustul intact?

    au jurnalistii romani verticalitate?
    • Presa românească (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:51)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui neanonim

      Îmi pare rău, nu cunosc presa românească într-o măsură suficientă pentru ca să îi dau note. Cu această precauţie, pot spune că ceea ce m-a surprins în presa de internet este faptul că mass media e controlată de câteva grupuri, pe de o parte, şi pe de alta, există atâtea site-uri. Nu reuşesc să înţeleg de ce unul din aceste trusturi nu formează un mega-site care, pe de o parte, va avea cel mai bun conţinut (texte de la ziar, video de la TV, audio de la radio şi TV), şi pe de alta, va avea un trafic foarte mare de la început, rezultat din traficul comun al site-urilor care sunt legate împreună. Pentru România, asta mi s-ar părea o strategie new media de tip win-win. Câştigă şi conţinutul cel mai bun, şi cititorii.
  • Salutări (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:05)

    Grig Davidovitz [hotnews.ro]

    Bună ziua, îmi pare bine să fiu la HotNews.ro
  • alegeri (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:23)

    adi [anonim]

    1. Care sunt sansele ca doamna Livni sa devina "a doua Golda Meir"? Va putea ea sa guverneze fara ajutorul celor de la Likud?

    2. As vrea sa explicati ascensiunea pe care o au in ultima perioada in Israel partidele cu un discurs agresiv (gen Beyteynu)? Vi se pare ca retorica anti-araba a crescut dupa razboiul din Fasia Gaza?

    3. Vor fi in stare, fie Livni, fie Netanyahu sa incheie mult-doritul acord de pace cu palestinienii?
    • Tzipi Livni şi guvernul (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:25)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui adi

      1. Principala problemă politică a Israelului este că în Parlament sunt foarte multe partide. Rezultatele alegerilor de ieri, publicate azi, arată că în viitorul Parlament vom avea nu mai puţin de 12 partide.

      Asta creează o situaţie foarte complicată. Se pare că partidul lui Tzipi Livni, Kadima, este cel mai mare partid, cu 28 de mandate din 120, cât are Knessethul. Likudul lui Benjamin Netanyahu are 27 de mandate. Însă Likudul, împreună cu toate partidele de dreapta, formează un bloc de 65 de mandate, aşa că lui Tzipi Livni îi va fi greu să formeze o coaliţie.

      Nu este clar care va fi rezultatul final, dar majoritatea analiştilor apreciază că Netanyahu are şanse mai bune de a forma un guvern decât Tizpi Livni.
    • Ascensiunea discursului agresiv (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:29)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui adi

      Israelienii, în general, sunt foarte dezamăgiţi de palestinieni. Din punctul lor de vedere, ei văd că în 2005 Israelul s-a retras din Gaza, unilateral, iar rezultatul a fost rachetele care sunt lansate din Gaza asupra oraşelor israeliene din zonă. În această situaţie, publicul a devenit mult mai receptiv la idei legate de o politică mai agresivă faţă de palestinieni şi mai puţin receptivi la soluţiile paşnice. Care, cel puţin în cazul din Gaza, nu au dat rezultatele sperate. Totuşi, există o schimbare clară, în publicul israelian, în ultimul deceniu pot spune că majoritatea ar fi de acord cu concesii teritoriale importante în schimbul păcii. Problema este că nu există încredere în palestinieni, în sensul că aceste concesii vor aduce o pace stabilă.
    • Acordul de pace (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:31)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui adi

      Nimeni nu ştie răspunsul la această întrebare. Dar se pare că, pe măsură ce timpul trece, situaţia devine din ce în ce mai complicată. Legat şi de întrebarea despre Barack Obama şi Israel (ora 10.39), sunt analişti care spun că singura soluţie pentru zonă este una impusă (diplomatic ;-) ) de către Statele Unite ambelor părţi implicate.
  • masurare audienta online (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:27)

    cosmin [anonim]

    Cum se evalueaza relevanta/importanta unui site de presa in Israel? Cum aleg clientii de publicitate site-ulX sau site-ul Y?
    Dupa numarul de vizitatori unici pe luna? Dupa notorietate? Exista vreun organism care certifica astfel de date in Israel?
    • Relevanţa site-urilor (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:57)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui cosmin

      Importanţa site-urilor din Israel se apreciază, ca peste tot în lume, în funcţie de trafic. În Israel există două site-uri israeliene foarte importante. Primul, ca trafic (care se află pe locul doi în topul general, după Google), se numeşte Walla.co.il şi este un portal asemănător cu Yahoo. Al doilea este un portal de ştiri, Ynet.co.il - o redacţie de internet complet independentă, ca şi HotNews.ro, dar formată de către ziarul cel mai puternic din Israel. Aceste două site-uri au o influenţă enormă asupra pieţei de publicitate în Israel. Majoritatea campaniilor sunt proiectate în funcţie de ele.

      Restul site-urilor se hrănesc din ceea ce rămâne, după ce aceste site-uri îşi primesc partea. Şi aici putem vedea avantajul clar pe care l-ar avea, pe piaţa românească, un mega-site care ar lega informaţia şi traficul mai multor site-uri mici ale aceluiaşi trust.
  • Alegeri Israel (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:28)

    MV [anonim]

    Dupa aceste alegeri sunt sanse mai bune pentru o calmare a situatiei din Gaza? Va functiona intr-adevar solutia bi-statala?
    • Calm în Gaza şi soluţia bi-statală (Miercuri, 11 februarie 2009, 16:02)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui MV

      Aşa cum am zis deja, rezultatul alegerilor nu este deocamdată clar. Multe depind de coaliţia care va fi formată în această conjunctură politică destul de complicată.

      Strategic, este clar că Israelul trebuie să găsească o soluţie pentru problema cu palestinienii şi pentru cea cu Siria. Sunt analişti de politică externă care apreciază că Israelul va încerca să ajung în primul rând la o pace cu Siria, pentru situaţia e mai puţin complexă în această privinţă. Israelul controlează Înălţimile Golan, care sunt cerute de către Siria, dar populaţia arabă din Golan este foarte redusă (câteva zeci de mii de persoane). În teritoriile ocupate, inclusiv Gaza, de exemplu, trăiesc trei milioane de palestinieni.

      După părerea acestor analişti, în momentul în care problema siriană va fi rezolvată, asta va aduce pace şi la graniţa cu Libanul (cu care Israelul nu are dispute teritoriale), după care se va putea forma o coaliţie interregională, care va facilita găsirea unei soluţii pentru problema palestiniană.
  • Nationalism (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:28)

    Mihai Lazar [anonim]

    Se cunoaste foarte bine faptul ca poporul evreu este unul in care sprirtul nationalist este foarte prezent. Istoria confirma pe deplin acest fapt. Cat de mult influenteaza acest lucru presa israeliana? Se poate vorbi de o oarecare echidistanta in tratarea evenimentelor sensibile, cum a fost recentul conflict din Gaza, din acest punct de vedere?
    Faceti o comparatie cu mediul romanesc, avand in vedere aceasta perspectiva. Cel mai recent exemplu ar fi reflectarea procesului cu Ucraina in presa romaneasca.
  • presa (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:31)

    dinumarincu [anonim]

    Ce strategie de criza au ziarele din Israel? Trec pe online?
    • Strategie de criză ziare Israel (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:02)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui dinumarincu

      Schimbările profunde din lumea jurnalistică, datorate apariţiei new media, împreună cu criza mondială actuală, creează şi în Israel o realitate foarte volatilă. Acum un an şi jumătate, a apărut în Israel primul ziar gratuit, care a avut succes. El este astăzi al doilea ca audienţă. Ei încă nu au un site semnificativ pe internet.

      Cel mai important ziar, Yediot Ahronot, este încă foarte puternic, dar în cădere. Site-ul lui, Ynet, este foarte puternic, cum am spus şi mai sus, şi nu se prevăd schimbări strategice în viitorul apropiat acolo (de exemplu integrarea redacţiilor).

      Mai sunt două ziare, primul este Maariv, care are probleme financiare enorme şi e în pericol de a fi închis. Încearcă să creeze în aceste zile o redacţie integrată. Şi Haaretz, care merge în aceeaşi direcţie.
  • publicitate (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:33)

    banea [anonim]

    Care este volumul de publicitate si in ce procente se imparte el (TV, radio, print, outdoor, online()?
    multumesc
    • Publicitate (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:05)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui banea

      2008 a fost primul an în care televiziunea a întrecut presa scrisă cu un procent. Fiecare are cam o treime din total. În ultimii ani, am avut de fiecare dată o cădere a volumului pe ziare, dar ea este încă puternică. În paralel, publicitatea pe internet creşte foarte mult, dar nu este încă semnificativă în ansamblu. Internetul, radioul, outdoor-ul au mai puţin de o treime.

      Procentele se referă desigur la venituri nete şi vi le spun din memorie.
  • razboi (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:45)

    cora [anonim]

    cum e viata unui jurnalist intr-o zona de conflict? cum iti alegi sursele si cum stii ca acestea sunt intr-adevar de incredere?

    care sunt strategiile de manipulare pe care le-ati identificat in relatia autoritatilor cu jurnalistii?
    • Jurnaliştii şi conflictul (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:09)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui cora

      Din nou trebuie să înţelegem realitatea din Israel. Aceasta nu este una legată de un război de zi cu zi. Nimeni nu trage pe străzi şi oraşele israeliene, în general, arată ca orice oraş din Europa. Deci ziariştii care ies din casă nu trebuie să se îmbrace cu veste anti-glonţ şi căşti, ci pur şi simplu pot pleca în jeanşi, în maşina proprie. Desigur, ca în orice subiect, diferite surse au diferite interese, iar ziaristul trebuie să fie în stare să reia toată informaţia primită şi să ajungă la un articol foarte apropiat de adevăr. Asta se leagă de relaţia cu armata şi ministerul de externe, la fel cum se procedează şi în cazul subiectelor politice, economice sau de educaţie. Nu cred că sunt diferenţe în felul în care un ziarist de armată îşi alege sursele, faţă de un ziarist de politic. Ceea ce este important e să îşi păstreze tot timpul surse în cadrul armatei, şi nu numai pe perimetrul purtătorului de cuvânt, e clar de ce.

      Desigur, armata are multe strategii de media pentru a-şi apăra interesele, de multe ori sunt oferite redacţiilor tot felul de story-uri despre subiecte pe care doresc să le aducă în prim-plan. Uneori, se folosesc şi tactici pe care eu nu le prea simpatizez, ca de pildă interdicţia care a fost pusă în acţiunile din ianuarie legat de accesul corespondenţilor străini în Gaza.
  • moarte (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:46)

    razboinic [anonim]

    nu va e frica de moarte cand sunteti, ca jurnalist, intr-o zona cu razboi?

    ati avut vreo intamplare in care sa fiti in pericol de moarte? daca da, ne-o povestiti si noua?
    • Zona cu război (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:13)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui razboinic

      Cea mai mare parte a carierei mele, am fost editor şi am lucrat la Tel Aviv. Principalul pericol, acolo, e să te calce o maşină, iar asta am reuşit să evit până acum. Desigur, jurnaliştii care sunt responsabili cu reportajele despre teritorii, sau cei care de exemplu au relatat despre oraşele din Gaza atacate în ianuarie se află în pericol de moarte. Rachetele trase din Gaza nu fac nicio diferenţă între soldaţi, cetăţeni şi jurnalişti, iar pericolul este clar.

      În vara lui 2006, în timpul celui de-al doilea război cu Libanul, un corespondent Haaretz a fost rănit serios de o rachetă Hezbollah, venită din Liban. A fost o experienţă dificilă pentru el, dar şi pentru redacţie. Nu a putut lucra un an şi a trebuit să înveţe să îşi folosească o mână din nou.
  • obiectivitate (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:48)

    curious george [anonim]

    aveti, presupun, rude apropiate care locuiesc in israel. cum se poate sa va pastrati obiectivitatea, ca jurnalist, cand stiti ca si cei apropiati sunt in pericol acolo. daca nu a fost cazul sa fie ei intr-un pericol iminent, faceti un exercitiu de imaginatie, va rog.
  • sfat (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:50)

    jurnalist [anonim]

    1. ce sfaturi i-ati da unui jurnalist roman care s-ar duce pentru prima data in zona de conflict in care ati fost dumneavoastra? de ce trebuie sa se fereasca si ce ar trebui sa caute?

    2. in cazul relatarii din zonele de conflict e mai bine sa se asculte comunicarile autoritatilor sau comunicarile venite de la sursele aflate in prima linie a conflictului?
    • Sfaturi (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:17)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui jurnalist

      Cel mai important sfat pe care aş putea să îl dau este că de obicei realitatea este văzută în forme complet diferite, în funcţie de punctul de vedere. Deci i-aş recomanda să ia legătura cu oameni inteligenţi de ambele părţi ale conflictului şi să încerce să sintetizeze informaţia, ca să înţeleagă tabloul larg. Acesta este foarte complex. Nevoia intuitivă a oamenilor este să împartă lumea în buni şi răi, alb şi negru. De obicei, conflictele îndelungate sunt mult prea complexe ca să le turnăm într-un astfel de tipar.

      Ca de obicei, un jurnalist trebuie să se ferească de a lua de bună informaţia care vine de la purtătorii de cuvânt oficiali şi interesaţi de ambe părţi.

      Unui jurnalist român care se deplasează în Orientul Apropiat i-aş recomanda să înceapă să studieze realitatea de acolo cu câteva zile sau chiar săptămâni înainte de a ajunge în regiune - este mult de învăţat.
    • Relatări din zone de conflict (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:20)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui jurnalist

      Întotdeauna, eu prefer sursele aflate în prima linie a conflictului, dacă sunt convins că redau într-un mod decent informaţia pe care o văd cu propriii lor ochi.
  • fluxul informatiei in natura (Miercuri, 11 februarie 2009, 14:59)

    Io [anonim]

    In Romania se intampla multe, dar putine ajung in presa internationala. In Israel, cum se intampla ceva, agentiile internationale de stiri dau 1k de depese pe minut. N-am fost in Israel niciodata si sunt curios cum merge consumul de presa cand se intampla ceva major. Scenariul pe care mi-l inchipui suna cam asa: informatiile apar imediat pe agentii/siteuri/tv, apoi sunt intoarse pe toate fetele pe agentii/siteuri/tv - israeliene si internationale. Presupun ca toti incearca sa afle toate informatiile ascunse in spatele evenimentului si, daca afla, dau informatia, care e preluata de toti. In aceste conditii, cu ce mai poate iesi un ziar cap de prima pagina, a doua zi (socotind ca evenimentul respectiv e chiar major)?
    • Fluxul informaţiei (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:40)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Io

      În Israel există câteva pieţe de ştiri care lucrează în paralel. Una israeliană, pentru publicul israelian, care şi ea este scindată în nişte subgrupuri (presă arabă, presă rusă etc.), şi în paralel, a presei internaţionale. Pot spune cu siguranţă că majoritatea israelienilor nu consumă presă internaţională şi primesc informaţia jurnalistică de la mass media internă.

      Într-adevăr, peste tot în lume ziarele au acum o mare problemă: majoritatea ştirilor sunt difuzate în cursul zilei de internet, radio şi televiziune. Realizarea primei pagini a ziarului a devenit foarte complicată. În general, soluţiile din Israel, care sunt şi soluţiile mondiale, sunt de două feluri:

      1. în cazul unor ştiri foarte mari, relatarea pe larg, inclusiv analiză, poze şi reportaje extinse, a conţinutului.

      2. în cazul în care nu sunt ştiri foarte mari, crearea unei agende alternative. Pericolul cel mai mare al ziarului este să fie văzut ca ultimul element din lanţ, care dă ştirile de ieri. Miza principală este să fii văzut ca primul element din lanţ, care transmite ştirile de azi.

      Cum se face asta? Scoop-uri (exclusivităţi), reportaje pe larg despre subiecte importante, cum a făcut azi România liberă cu pedofilii din Bucureşti, şi, uneori, plasarea unor opinii originale pe larg.
  • Gaza (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:00)

    Andy Georgescu [anonim]

    Cum ati defini intr-un cuvant interventia Israelului in Gaza?
  • reclama araba (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:08)

    Tarzan [anonim]

    Buna ziua,
    Cata publicitate (in limba) araba e in media din Israel? Cum este ea influentata, ca volum sau ca abordare creativa, in functie de actualitatea politica, militara etc din regiune?
    • Reclama arabă (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:43)

      Grig Davidovitz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tarzan

      Cum am spus deja, presa, în Israel, este foarte segmentată: arabii citesc presă arabă. Din acest motiv, reclame arabe nu se văd aproape deloc în presa israeliană, de limbă ebraică.
  • adevar si minciuna (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:11)

    fonf [anonim]

    1. cat din stirile si din abordarea lor sunt obiective in israel?

    2. dar stirile care apar in presa internationala, cat din ele e manipulare si cat e adevar?

    3. ca jurnalist, ati fost pus in situatia de a nu putea relata despre ceva ce v-ati dorit? exista cenzura? daca da, cine o impune?

    4. ati demascat vrodata public vreo tactica de manipulare? daca da, care a fost. daca nu, de ce? nu v-ati intalnit cu asemenea tactici sau ati preferat sa nu va bagati in asemenea subiecte?
  • interviul cu iliescu (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:17)

    codrin [anonim]

    tin minte valurile provocate in romania, la vremea respectiva, de interviul pe care l-ati publicat cu iliescu. dar in redactia dumneavoastra ce valuri a provocat interviul? au existat presiuni la adresa haaretz, facute din romania sau dinspre corpul diplomatic al romaniei? ati vorbit cu jurnalisti romani la acel moment, presupun, ce va spuneau, ei ce semne primeau, ce va transmiteau?
  • cursuri (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:19)

    student [anonim]

    1. cate facultati de jurnalism sunt in israel? cam cati jurnalisti ies de pe bancile lor in fiecare an?

    2. aveti la facultate cursuri speciale despre jurnalismul in zonele de conflict?

    3. cum se simte dintre noua generatie de jurnalisti abordarea conflictului din zona?
  • bloguri (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:26)

    Iulian Comanescu [hotnews.ro]

    Cum arata blogurile in Israel? Cat de citite si cat de apreciate sunt? Care sunt cele mai influente?
  • jurnalism (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:28)

    anonim [anonim]

    Puteti sa ne spuneti cum se face jurnalismul in Israel (ati facut o mentiune intr-un raspuns legata de fact checking) si care sunt diferentele pe care le sesizati in comparatie cu presa din Romania ?

    Cum vi se par impartite publicatiile din Romania (online sau nu) pe categorii (e.g. opinii, fapte) si cat de bine vi se pare ca reflecta aceste categorii continutul prezent in cadrul lor ?

    Ce parere aveti de introducerea unor ore la scoala in care elevii sa invete cum se citeste presa (pentru a evita si detecta manipularea)?
  • presa (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:42)

    cancan [anonim]

    exista presa tabloida in israel? daca da, cam pe ce pozitii se situeaza ca tiraj/rating? poate sa publice reportaje stil paparazzi? poate publica orice?
  • traiul cotidian (Miercuri, 11 februarie 2009, 15:51)

    Curios [anonim]

    DACA Bibi Netanyahu va fi prim ministru, cum va intentiona acesta sa continue procesul de pace?
    Il va aduce pe Ehud Barak in guvernul sau?

    Ce tara mica pare Israelul... ma gindesc numai la faptul ca Ehud Barak a fost bun prieten si locuia chiar in acelasi bloc cu Yonatan "Yoni" Netanyahu, fratele mai mare a lui Bibi, eroul operatiunii Entebbe...
  • Mulţumiri (Miercuri, 11 februarie 2009, 16:05)

    Grig Davidovitz [hotnews.ro]

    Vă mulţumesc pentru întrebări. Aş adăuga la final că de fiecare dată când ajung în Bucureşti sunt surprins în bine de schimbările găsite. România se occidentalizează într-un ritm foarte rapid, vă doresc să vă bucuraţi de noua realitate şi să reuşiţi să ocoliţi cât mai multe din problemele existente în Occident.
  • Mulţumesc şi eu (Miercuri, 11 februarie 2009, 16:08)

    Iulian Comanescu [hotnews.ro]

    Scuze pentru că n-am putut răspunde tuturor întrebărilor, am trecut de ora limită. Am dat prioritate celor de media, fiindcă ăsta era tipicul discuţiei. Sper că v-a plăcut. Ne vedem marţea viitoare cu un invitat-surpriză, la marginea lumii media, dar de care am auzit.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi