Intalnirile Media HotNews.ro

VIDEO AUDIO Ioana Avadani: Scaderea de audienta face din televiziunea publica un instrument pacificat

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 1 iulie 2009, 15:00 Economie | Media & Publicitate

Ioana Avadani
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
Romania este tara in care politicienii legifereaza cum vor, la adapost de presa interesata  mai curand de Nikita si Elodia, chiar si atunci cand legifereaza  chiar despre ea, despre presa: codurile civil si penal era sa fie adoptate cu un sir lung de articole cu dedicatie pentru jurnalisti, care ar fi dus la limitarea libertatii de expresie si a dreptului la informare, dar tot scandalul a trecut aproape neobservat. Cand aceeasi presa nu este ocupata cu Nikita si Elodia, are alte treburi, de pilda sa dea stirile cumparate de Ministerul Turismului si Sportului, pentru ca legea audiovizualului nu interzice asa ceva: in 2002, cand a fost adoptata prima forma a acesteia, nimeni nu se gandea ca televiziunile si-ar putea scoate la mezat portiunile editoriale din grila.

Publicul – poate ca  si dumneavoastra, cei care cititi aceste randuri – nu are chef de asemenea subtilitati si, in general, nu mai acorda  mediei creditul necesar, din cauza felului cum aceasta s-a murdarit in repetate randuri. In tot acest peisaj, „Gazeta sporturilor” a reusit sa schimbe ceva cu seria de investigatii referitoare la contractul dintre Ministerul Tineretului si Sportului si doua firme intermediare, prin care s-au cheltuit 628 de mii de euro pentru organizarea unor evenimente de 2 Mai, incluzand nici mai mult nici mai putin decat cumpararea de stiri. Nu e clar, inca, ce televiziuni le-au vandut si poate ca, scriptic, adevarul nu va putea fi stabilit niciodata.

In afara de investigatiile ziarului condus de Catalin Tolontan, in zona libertatii presei – sau, spus pe dos, a complicitatii dintre politicieni si aceasta – s-a mai vazut doar o coalitie de organizatii neguvernamentale, „Opriti codurile”, care include Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), reprezentat de Ioana Avadani. CJI a avut si un rol in initierea noilor legi ale televiziunii si radioului public, sustinute – fara succes – de un singur politician: Raluca Turcan de la PDL. Ioana Avadani a discutat online cu cititorii HotNews.ro si a acordat un interviu in Studioul HotNews.ro.

Asculta interviul



Ioana Avadani despre TVR



Iulian Comanescu: Draga  Ioana Avadani, bine-ai venit la HotNews.ro, cu tot cu ONG-ul tau. Sau fara el.

Ioana Avadani: Intotdeauna imi port ONG-ul in spate ca melcul. 

Iulian Comanescu: Suntem suparati din motive de legea TVR-ului, care n-a trecut de Parlament.

Ioana Avadani: Voi sunteti suparati? Suparata sunt eu ca lucrez la legea asta de cinci ani de zile si vad cum clasa politica schimba locurile la guvernare si in opozitie si in functie de cum isi schimba aceste pozitii, isi schimba si atitudinea fata de lege. Mie mi-e foarte greu sa inteleg cum o lege initiata de un partid aflat la guvernare, o lege care s-a aflat pe platforma electorala a actualului premier in alegerile trecute, o lege care s-a aflat in programul de guvernare al guvernului trecut din care o jumatate din guvernul actual a facut parte, o astfel de lege nu trece la vot. Mi-este greu sa inteleg.

Iulian Comanescu: Sa  ma corectezi daca gresesc. Voi, Centrul pentru Jurnalism Independent, ati lucrat intai cu Mona Musca pe legea asta...?

Ioana Avadani: Am lucrat de la bun inceput cu Raluca Turcan. Ea a fost persoana care a initiat demersul de schimbare a legii in 2005.

Iulian Comanescu: Cu alte cuvinte, politicienii s-au sprijinit, asa cum e si normal, pe experti, care in cazul de fata inseamna societatea civila.

Ioana Avadani: A fost un demers foarte frumos, a existat un grup de lucru, la nivelul societatii civile, cu oameni din industrie, un grup destul de cuprinzator.

Iulian Comanescu: Da, am fost si eu solicitat.

Ioana Avadani: Am analizat mai multe metode de rezolvare a problemei, sa vedem ce se poate face, ce este practic. Ca, asa, idei avem cu totii. Am ajuns la o solutie, la un anumit punctaj, care sa permita depolitizarea institutiilor publice de mass media. Am supus acest punctaj Parlamentului si Raluca Turcan, in calitatea ei de deputat, a preluat acest punctaj si l-a transformat intr-un proiect de lege. Si de-atunci, ne tot luptam cu acest proiect de lege, care mi se pare orfan din punct de vedere politic.

Iulian Comanescu: Cu alte cuvinte, legea a fost trantita in mandatul Tariceanu, s-a rupt Alianta D.A., si...

Ioana Avadani: ...exact. Si a mai fost trantita inca o data acum.

Iulian Comanescu: De ce?

Ioana Avadani: As vrea sa stiu si eu. Una dintre explicatiile care ni s-a dat a fost ca nu este oportuna discutarea acestui proiect de lege, in acest moment, deoarece se suprapune peste contextul electoral, ar permite rediscutarea pozitiilor de conducere in SRR si SRTV. Mie explicatia mi se pare copilareasca. Legea incearca sa realizeze exact desprinderea numirilor din posturile-cheie de politic.

Iulian Comanescu: Deci asta a fost singura explicatie oficiala.

Ioana Avadani: Singura explicatie.

Iulian Comanescu: In lipsa alteia, o sa-mi permit sa speculez eu, pentru ca nu reprezint nicio organizatie, ca tine, si o sa spun ca este un statu quo care convine tuturor politicienilor, in momentul de fata, la TVR numarul unu este Alexandru Sassu, fost om-cheie in PSD, ratingurile se duc in jos, TVR nu mai supara pe nimeni si asta e. Cred ca politicienii s-ar complica destul de tare sa renegocieze intre ei, pe la spate, pozitiile de conducere existente si, mai mult, n-ar avea parghii ca s-o faca, asa cum e pe legea actuala.

Ioana Avadani: Da, este probabil. Chestiunea cea mai dura, pe langa lipsa de vointa politica  pentru reformarea institutiilor publice de media, este scaderea audientei televiziunii publice. De fapt, prin asta, televizunea devine un instrument pacificat. Nu ne mai intereseaza, fiindca oricum nu se mai uita nimeni la TVR, dar prin insasi aceasta scadere TVR isi pierde mandatul ei de institutie publica. Pot sa fiu minunat, pot sa fiu perfect, pot sa dau programe culturale cu ghiotura: daca nu se uita nimeni la aceste programe, inseamna ca eu imi pierd public din mandatul public.

Iulian Comanescu: Crezi ca  se poate face o paralela intre „pacificarea” sau scaderea in relevanta a TVR, pe de o parte, si complicitatea in care au intrat televiziunile private cu politicienii, prin mecanismele campaniei electorale pe bani si ale contractelor de imagine guvernamentala?

Ioana Avadani: O paralela  nu stiu daca se poate face, dar ambele fenomene converg catre o diluare a importantei televiziunii, ca mediu, in informarea publicului. Pornim de la datele pe care ni le-a oferit Consiliul National al Audiovizualului: 80% dintre romani isi iau informatia de la televizor, ca sa spun asa. In conditiile in care televiziunea publica abdica de la mandatul ei, iar televiziunile private fraternizeaza cu guvernul, chiar nu mai stiu cat de curata este informatia pe care o primim.

Ioana Avadani despre codurile penal si civil



Iulian Comanescu: Bun, si cu ocazia asta ajungem la povestea cu codurile. Avem articolele cu dedicatie pentru jurnalisti...

Ioana Avadani: Le-am avut. O parte dintre ele au ramas, dar majoritatea articolelor cu dedicatie pentru ziaristi am reusit sa le scoatem. Au fost eliminate din Codul Civil toate articolele referitoare la dreptul la replica: foarte frumoase din punctul de vedere al constructiei juridice, dar inaplicabile. Cat dureaza un proces in Romania?

Iulian Comanescu: Nu stiu, cinci ani, n-am avut niciunul.

Ioana Avadani: Doi ani, cinci ani. Ce importanta mai are un drept la replica pe care eu il obtin prin hotarare judecatoreasca dupa cinci ani si te oblig pe tine, HotNews.ro, sa mi-l publici...? Era o constructie intrutotul artificiala si care nu respecta intru nimic filozofia dreptului la replica.

Iulian Comanescu: Si ce-a ramas?

Ioana Avadani: In primul rand a ramas articolul referitor la viata privata, nu acolo unde se spune ca fiecare are dreptul la ea si la intimitate si asa mai departe, ci un articol care detaileaza ce inseamna viata privata. Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care este farul nostru calauzitor in materie de drepturile omului, s-a abtinut in repetate randuri sa spuna ce este viata privata si ce nu este viata privata, sa dea o definitie, spunand in mod textual ca nu este caderea Curtii de a stabili asta, atata timp cat aceasta „privacy” tine fix de individ. Eu decid daca sunt mai deschis sau nu, imi protejez viata privata mai mult sau mai putin. Dincolo de aceasta filozofie inteleapta a Curtii Europene, vine legiuitorul roman si spune: se considera violare a vietii private uramtoarele, doua puncte. Si incepe o insiruire de lucruri, unele dintre ele in continuare rizibile. De exemplu, este violarea vietii private patrunderea fara drept intr-o locuinta si luarea unui obiect din acea locuinta. Chiar daca acel obiect iti apartine, de exemplu. De asemenea, chiar daca nu am voie sa iau un obiect din locuinta, legea nu imi interzice sa depun un obiect in acea locuinta. O bucata de branza mai veche. Am eu cateva soiuri...

Iulian Comanescu: Sau un microfon?

Ioana Avadani: Nu, pentru microfon exista o prevedere in Codul Penal. Dar e vorba de genul acesta de lucruri care te pot hartui fara sa te raneasca. O alta formulare nefericita este interdictia referitoare la tinerea sub observatie, sub orice forma, a vietii private a cuiva. Ce este baby-sittingul? Tinerea sub observatie a vietii copilului. Aflati ca in baza acestei formulari, baby-sittingul s-ar putea sa devina ilegal.

Iulian Comanescu: S-ar mai incadra aici si azilurile de batrani sau spitalele, fiindca  boala e o chestiune privata...

Ioana Avadani: Da, noi am spus ca lucrurile acestea sunt rizibile, sunt greu de demonstrat in justitie, de aceea nici nu ne-am mai luptat cu ele, am insistat pentru cele care merita. Am reusit – si de lucrul acesta suntem foarte mandri – ca in Codul Penal, unde avem o alta prevedere referitoare la viata privata, sa bagam un mecanism de protectie referitor la interesul public. Deci exista infractiunea numita violarea vietii private, pentru care, Doamne iarta-ma, se face inchisoare sau amenda penala, dar exista cateva exceptii. Violarea vietii private, in viziunea Codului Penal, inseamna surprinderea de fotografii sau inregistrari video din locuinta. Nu din restaurant, nu din alta parte. La un moment dat, chiar este OK sa iti protejezi spatiul in care locuiesti.

Iulian Comanescu: Deci cazul Pacuraru, cu acele controversate inregistrari video cu ministrul acasa, in maiou si mai apoi, cu o erectie, ar fi intrat sub incidenta acestui articol.

Ioana Avadani: Daca  nu s-ar incadra la una dintre exceptii, aceea ca persoana respectiva  a actionat expres in scopul de a fi vazuta. Cand te asezi in fata unei camere de luat vederi cuplate la internet este greu de spus ca nu vrei sa fii vazut.

Iulian Comanescu: Da, dar de catre cine? Asta e intrebarea.

Ioana Avadani: Ma rog. Internetul este mare si fara caini ciobanesti. Si mai exista, cum spuneam, clauza de interes public, nu constituie infractiune violarea vietii private care releva o incalcare a legii sau care este facuta in interes public, releva fapte care afecteaza viata unei comunitati si a carei dezvaluire aduce comunitatii foloase mai mari decat daunele persoanei. Aceeasi protectie a interesului public se pune si la violarea corespondentei, deci daca iei cunostinta de continutul unei corespondente care nu iti este adresata si daca din acea corespondenta reies incalcari ale legii sau fapte de interes public, ca jurnalist esti liber sa le dai. Si nu numai ca jurnalist.


Ioana Avadani despre cazul Ridzi



Iulian Comanescu: Sa  trecem la ultimul subiect. Scandalul Ridzi. Ce parere ai?

Ioana Avadani: Eu as  spune, cu voia dumneavoastra, scandalul Ridzi-Nemirschi, deoarece despre domnul Nemirschi se vorbeste mai putin. In opinia mea, daca informatiile pe care le am sunt corecte, la el lucrurile sunt cu mult mai clare. A incredintat direct un contract de publicitate de 500 de mii de euro in conditiile in care legea permite doar 15 mii de euro prin incredintare directa. In cazul Ridzi, problema este destul de complicata. Avem un contract intre Ministerul Tineretului si Sporturilor si doua agentii de organizare de evenimente. Cum au fost alocate aceste contracte nu stiu, nu am datele, s-ar putea sa fie legal, s-ar putea sa fie ilegal. Spargerea contractului in mai multe contracte este dupa stiinta mea ilegala, deoarece se vorbeste de acelasi obiectiv, organizarea evenimentelor pentru Ziua Tineretului. Cum au ajuns banii de la aceste agentii la televiziuni a scris Catalin Tolontan ieri in „Gazeta sporturilor”. Exista inca o agentie intermediara, o agentie de media buying. Deci s-ar putea ca din punct de vedere legal lucrurile sa fie OK, cu semnul de intrebare asupra procesului de achizitie publica in primul contract, intre Minister si primele doua agentii. Ceea ce este greu de demonstrat si foarte complicat de analizat este acea clauza de vizibilitate. In clauza de vizibilitate, Ministerul cere agentiilor sa i se asigure stiri. Am stat si ne-am uitat in legislatie, in mod paradoxal nu este interzis sa cumperi stiri. Este interzis sa le sponsorizezi. Sponsorizarea este un proces anume, implica prezenta siglei sponsorului si asa mai departe. Deci Legea audiovizualului interzice sponsorizarea programelor de stiri si a programelor informative. Nu s-a gandit nimeni sa interzica vanzarea de stiri, pornind de la buna credinta a radiodifuzorului, care nu-si vinde produsul principal. Deci avem, as spune eu, un vid legislativ pe care l-am descoperit acum. Un vid legislativ pe care nu-l banuiam, deoarece, repet, nu-si imagina nimeni ca cineva va cumpara stiri in felul acesta. Ne aflam in fata unui al doilea astfel de caz, primul a fost cel cu Becali si Clubul Steaua si Pro TV, atunci lucrurile au fost destul de greu de dovedit, pentru ca nu s-a gasit contractul intre televiziune si Clubul Steaua. Cred ca in cazul Ridzi trebuie sa functioneze ceea ce n-a functionat la legea SRR-SRTV, si anume vointa politica. Este un abuz in exercitarea functiei publice si o lipsa de respect fata de informatie si fata de libertatea presei, in momentul in care iti propui sa apari la stiri. Apari la stiri daca ceea ce faci este relevant pentru publicul tau. Nu apari la stiri, in numar de nu stiu cate stiri, 40, in cutare jurnal, atatea secunde si asa mai departe. Deci acel contract este abuziv si lipsit de respect fata de presa, dar nu stiu, repet, in ce masura este ilegal. De asta zic ca e foarte complicat cazul, este foarte frumos, din punct de vedere teoretic, pentru ca ridica niste probleme de principiu si poate ajungem la concluzia ca in prezenta acestei clase politice, poate ca noi chiar avem nevoie de o legislatie care sa ne spuna ca n-avem voie: unii sa cumparam stiri si altii sa vindem stiri.

Iulian Comanescu: Si publicului, ca are voie sa se uite si la altceva decat Nikita. Multumesc, Ioana.

Biografie pe MediaPedia.ro

Editii trecute ale Intalnirilor Media HotNews.ro


Citeste mai multe despre   















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Andra

    As doti sa va rog sa explicati daca se poate - pentru a clarifica acest lucru in spatiul public spre binele tuturor, si pentru a ne raporta cu totii la o DEFINITIE corecta a termenului:
    Ce inseamna o CAMPANIE MEDIATICA?

    Intr-un apel pe care l-ati facut catre toti profesionistii din Presa (dar mai degraba, cred eu, catre public, pentru a avertiza mai ales PUBLICUL sa fie atent si sa discearna), cereati:

    "9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului".

    In: Alerta cu risc maxim de deprofesionalizare - AMP si CRJI fac apel la responsabilizarea jurnalistilor
    HotNews.ro, 12 mai 2009

    Numai ca Publicul nu are o reprezentare foarte clara si nu intelege foarte clar:
    Care este diferenta intre o ancheta jurnalistica adevarata, si o CAMPANIE MEDIATICA ?

    Ce actiuni concrete fac diferenta intre o ancheta jurnalistica si o CAMPANIE MEDIATICA - pozitiva, de promovare, sau negativa, de linsaj mediatic?

    De cate feluri poti fi CAMPANIILE MEDIATICE?

    Exista vreo Reglementare in Romania impotriva CAMPANIILOR MEDIA?

    Daca nu exista in Romania, in tarile UE exista reglementari in audio-vizual in legatura cu CAMPANIILE MEDIA, pt. a avertiza populatia ca se afla NU in fata unei actiuni de informare, ci a unei actiuni de promovare - pozitiva sau negativa - a unui interes POLITIC?

    Puteti da exemple de CAMPANII MEDIATICE pozitive sau negative din trecutul foarte recent, in care toata presa s-a concentrat in mana a doar 4 oameni care au aceleasi INTERESE POLITICE ?

    De ce dvs. si cei de al AMP, Agentia de Monitorizare a Presei, nu ati mai abordat, in ultimii 5 ani de concentrare atat de masiva a Presei, niciun subiect legat de Manipulare?

    E comparabila manipularea din Presa romaneasca cu manipularea din Presa tarilor UE ?

    Are Presa romaneasca aceeasi structura dpdv al intereselor POLITICE ca Presa din tarile UE?

    Care e diferenta intre Presa Romaneasca si Presa din tarile UE?

    Va multumesc,

    • Ioana Avadani

      Exista campanii si campanii (evident). Exista campanii asumate, deschise, cu intejntie clara si declarata - in care mediile de informare (mai mult decit jurnalistii, ca indivizi) urmaresc un anume obiectiv. "Strada, scoala si spital" , de exemplu, de la Realitatea TV. Sau "Infrunzeste Craiova" ( Gazeta de Sud). Exista insa si campanii "discrete" (ca sa folosesc un eufemism), in care scopurile campaniei nu sunt declarate - dar sunt evidente consumatorului educat. Le poti identifica cu usurinta, vazind insistentaunui anume mediu de informare pe un subect, sau asupra unei persoane. Nu carcaterul ,or pozitiv sau negativ deranjeaza - ci lipsa de onestitate fata de cititor/ascultator/telespectator, caruia ii vinzi o "campanie" (adica un sir de materiale care urmaresc un scop strain interesului public) drept "informatie", "stire" etc.
      Cit priveste comparatia cu UE, exista asemanari si deosebiri. Ceea ce este mult mai bine consolidat in UE este respectul jurnalistilor fata de propria profesie, dar si respectul statului fata de independenta presei.

  • Întrebarea nr. 2 Dedalus

    Putem vedea si noi fisa de date a achizitiei si nota de fundamentare? Sunt documente publice.

    Le vreau facsimil...

    in Romania de astazi, vorba americanilor, daca mama spune ca te iubeste, cere-i o dovada scrisa...

    PS- numarul anunutului de participare din SEAP si anuntul de atribuire, rogu-va mult.

    Si , daca nu cer prea mult... Procesul verbal de receptie al lucrarilor in baza caruia s-a facut plata.

    • Ioana Avadani

      Pai, hai sa incercam sa le vedem. Daca sunt documente publice, depunem o cererere in baza legii 544/2001 - si asteptam sa ni le dea. :) Dupa cite am putut eu vedea, nici comisia parlamentara de ancheta nu a reusit sa obtina acele documente. Poate DNA-ul sa aiba mai mult spor. Toate "curiozitatile" tale in materie de documente sunt foarte indreptatite. Dovezile scrise trebuie insa cerute de la cei care le detin - in speta MTS. Si incapacitatea MTSe a produce aceste dovezi care l-ar putea dezincrimina mi se pare ca mai degraba il acuza.

  • Întrebarea nr. 3 john

    Ce se intampla cu societatea civila din Romania care nu reactioneaza la schimbarile celor doua coduri?

    De ce nu s-au organizat dezbateri publice asupra acestor modificari? De ce nu se explica ce se schimba si de ce? De ce atata lipsa de interes a mass-media fata de modificarile celor mai importante coduri din justitia romaneasca?

    Cum comentati legea 16? Si modificarile de rigoare?

    • Ioana Avadani

      John, hai sa incercam sa definim ce este "societatea civila". Citeva din cele mai "galagioase' organizatii neguvernamentale - cunoscute sub numele de Coalitia "Opriti Codurile!" - au facut cit au putut. Adica au strigat in gura mare ca se incalca legea, au dat Guvernul in judecata pentru incalcarile (prezumate) ale legii, au stat de vorba cu toti factorii politici care ar fi putut pune lucurile pe fagasul lor legal. Ba chiar au si contribuit la corectarea textului Codurilor. Deci, daca asta intelegem prin "societate civila", o partea a ei a facut cit i-a stat in putinta.
      De ce nu s-au organizat dezbateri publice? La asta sa raspunda autoritatile - ca e sarcina lor.
      Mass-media au recationat si ele la modificarea codurilor, desi s-au oprit la chestiunile cele mai "scandaloase" sau cele mai usor de inteles: scandalul politic sau chestiunile legate de libertatea de expresie. pentru mine a fost destul de dezamagitor sa vad ca, din toate problemele Codurilor, dezbaterea in public s-a oprit la "Cum o sa mai facem <<Mondenii>>?" O sansa ratata, zic eu.

  • Întrebarea nr. 4 Ionel

    1. Cum se face ca director la TVR 1 este Dana Deac, fosta Antenista; la TVR 3, Mura Franculescu (culmea si consilier PDG!), tot fosta Antenista, iar mai nou Patruleasa (SOC SI GROAZA!), tot de la Antena 1, ca viitor crainic la stirile TVR? Sa credem intr-o teorie a conspiratiei care treneaza de ani de zile intre Voiculescu (PC) si TVR (PSD)?
    2. Ce parere aveti despre faptul ca asta toamna directorul de la TVR Craiova isi culegea via cu masinile TVR si angajatii, fapt transmis de KISS FM, de OTV (asa cum este ea ca televiziune!) si de CANCAN? Aceste fapte au fost difuzate printr-un material video, postat si pe Internet si nu s-a luat absolut nicio masura!!! Daca directorul de la un teritorial ajunge sa "cotizeze" gras si sa mai sustina si partidul care trage sforile in TVR, poate sa stea mult si bine in functie, cum e cazul acestui PSD-ist de la Craiova care de 12 ani mananca la modul cel mai incompetent banii institutiei!
    3. Nu se vorbeste nicaieri despre o restructurare reala si foarte necesara a TVR, inclusiv concedieri. De cate ori s-a incercat a "picat" conducerea, iar angajatii care freaca menta (strict!) o duc in continuare bine mersi!

    • Ioana Avadani

      Depolitizarea TVR este o chestiune care tine in mai mare masura de sistem decit de persoane anume. la migratia jurnalistilor in piata de media, e greu de argumentat ca o persoana care a lucrat cindva intr-un trust ramine dedicata trup si suflet aceluia, oriunde s-ar duce... Deci fostii "Antenisti" nu mi se par cel mai grav semn de politizare a TVR. Exista, insa - si aici va dau dreptate - o apropiere serioasa intre TVR si Antene. Ca sa va alimentez suspiciunile, iata un alt exemplu: o persoana din aparatul executiv al Trustului Intact este membru in Consiliul de Administratie al TVR.
      Recenta respingere a proiectului de modificare a legii SRR - SRTV este un exemplu clar de cit de putina vointa politica exista pentru limpezirea apelor in institutiile publice de media. Fara aceasta limpezire de sus in jos, nu ne putem astepta la o restructurare din temelii a institutiilor. Cit priveste restructurarile de personal, ele sunt foarte greu de realizat in conditii legale. Salariatii din SRR si SRTV au contracte de munca bine intocmite, care le protejeaza locurile de munca. Nimeni nu poate fi dat afara decit in conditii extrem de bine definite si dupa indeplinirea unui anume algoritm administrativ. Orice miscare brusca in aceasta privinta atrage dupa sine anularea deciziei, reinstalarea persoanei abuziv concediate si plata retroactiva a salariilor - cum s-a mai intimplat si inca se mai intimpla. chiar saptamina trecuta justitia a mai dat o sentinta definitiva in cazul lui Cezar Ioan, presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, al carui post a fost desfiintat abuziv.

  • Întrebarea nr. 5 RESTITUTIO.RO

    Adica cum este avantajata ori dezavantajata restituirea proprietatilor prin noul cod civil.
    Noi am propus citeva completari, care evident...
    au ramas in aer

    • Ioana Avadani

      Din pacate, la intrebarea aceasta nu pot raspunde. Nu ma pricep la problema restituirilor.

  • Întrebarea nr. 6 loreta

    Incerc sa inteleg de ce iau jurnalistii bani pentru a scrie in favoareA cuiva sau a unui produs si nu reusesc.

    Toata lumea are nevoie de bani, de ce unii jurnalisti sunt mai penali ca altii? Care este opinia d-voastra? De ce iau jurnalistii mita? Si ce solutii sunt pentru a-i face incoruptibili?

    • Ioana Avadani

      De ce iau unii jurnalistii mita? Dar functionarii de ce iau? Este o chestiune care tine de standardele morale ale fiecaruia dintre noi. Nici eu nu accept ideea ca saracia te impinge sa faci astfel de lucruri. Dar cred ca saracia te poate impinge sa accepti sa lucrezi "pe linga", sa te situezi singur in pozitii de conflict de interese... Etica este a fiecaruia dintre noi si - asa cum le spunem si jurnalistilor cu care ne intilnim la cursuri, la seminarii - fiecare isi stabileste pentru sine linia compromisului pe care il accepta.
      In cazul jurnalistilor, formele de "mita" (daca aceptam acest termen, care este legat in principal de exercitiul unei functii publice) sunt din cele mai diverse: de la "plata directa" la forme pervertite de jurnalism cum ar fi advertorialele nemarcate (care sunt, apropos, ilegale).
      Nu exista solutie simpla si eficienta pe termen scurt la aceasta problema, ma tem. Dar in lipsa unei reactii consecvente si puternice din partea editorilor lor si a breselei, astfel de cazuri se transforma in practici curente si, ulterior, in norma acceptata. Acesta este, cred eu, marele pericol: sa propagam, pe termen lung, comportamente ne-etice care sa fie apoi considerate drept "normale".

  • Întrebarea nr. 7 Peter Gluck

    Ce s-ar putea face si cum (si cum NU) pentru reducerea balastului (materialelor de umplutura, deseurilor toxice, otravurilor, malului murdar, memelor sufocante) din si dintre programele de televiziune? Ma refer la kitsch, minciuni, prost gust sfidator si arogant, porno intelectual, agresivitate, cultul celebritatilor si a nulitatilor cocotate sus pe piramida sociala, etc.
    Televiziunea este cel mai popular si cel mai eficient mijloc de contraeducatie si distruge mult din ceea ce scoala cu greu reuseste sa creeze.

    Ideea ca stirile trebuie sa fie juma' negative si juma' pozitive s-a dovedit a fi nerealista, dar oare nu s-ar putea incepe prin a legifera publicitatea, de exemplu:
    - cel mult X % din timp reclame;
    - intervale de minimum Y minute intre doua jerbe de reclame.
    Efectul reclamelor este dezastruos, daca nu inveti
    sa te feresti de ele; se spune ca cele mincinoase folosesc minciuna pentru a insela privitorii iar cele cinstite folosesc adevarul in exact acelasi scop.

    Poate ca fenomenul inexorabil de integrare a televizunii cu Internetul ar putea fi folosit pentru a face televiziunea doar un pic mai putin daunatoare.

    • Ioana Avadani

      Timpul alocat reclamelor este de mult reglementat in legislatia romaneasca - in virtutea transpunerii reglementarilor europene: 12 minute pe ora la posturile private, 8 minute pe ora, la cel public. La acesta, se adauga timpul rezervat "auto-promo"-urilor - promovarea propriilor programe. Stiu ca este obositor si plictistitor - dar acestea sunt regulile. Este maiestria radiodifuzorului de a tine in echilibru interesul maximizarii veniturilor (prin alocarea intregului spatiu publicitar) si atentia treaza a telespectatorului.
      in ceea ce priveste celalalalt "balast" - kitsch, prost gust, agresivitate, etc... - cred ca "leacul" e unul singur: telecomanda. Atita timp cit astfel de programe fac audienta, nu exista niciun temei legal pentru a le cere televiziunilor sa nu ofere acel tip de produs. In fond, "reclama urmeaza oamneii" - banii se aduna acolo unde cifrele de audienta sunt mari. Atita timp cit continutul nu este nici ilegal, nici "daunator" (cele doua categorii prevazute de legislatia europeana), nu le poti face radiodifuzorilor decit reprosuri de ordin moral - care nu ii angajeaza cu nimic. Poti insa sa ii 'lovesti" acolo unde ii doare - la cifrele de audienta. Nu ii mai privesti.
      Este evident ca fara o investitie majora (de timp, de stiinta, de bani) in educarea publicului asupra a ceea ce inseamna jurnalism si divertisment de calitate, fara modele alternative, fara un sistem de educatie care sa ridice "competentele mediatice" ale publicului - vom continua sa primim produse cu priza "la mase". E un proces cu bataie lunga - si care se petrece nu numai la noi. Are chiar si un nume englezesc - "dumbing down". Pe care mi-as permite sa-l traduc, cu o licenta, cu "tembelizare".

  • Întrebarea nr. 8 grim fandango

    Ok, schimbarea legii de functionare srr-srtv cazut in parlament. Acum ce se intampla? Ce ramane de facut din partea fiecarei parti implicate? ce-o sa faca CJI de acum inainte pe tema asta?

    • Ioana Avadani

      Pai, o luam da capo. Am inteles ca initiatoarea proiectului de lege, Raluca Turcan, si-a anuntat deja intentia de a reintroduce proiectul in parlament, la toamna.
      Noi vom face ce am facut si pina acum - in ultimii 5 ani deja: vom incerca sa obtinem un proiect de lege cit mai bun. Vom vorbi cu liderii politici, pentru a-i convinge de necesitatea depolitizarii institutiilor publice de media, vom cauta sa obtinem sprijin politic... si vom "striga" in spatiul public, in speranta ca ni se vor alatura si altii.
      Iar ei vor face, probabil, ceea ce au facut si pina acum - vor respinge proiectele de lege, unul dupa altul.
      Dupa care, evident, o vom lua da capo. :) Se numeste advocacy... Eu inca mai cred ca o clasa politica de secol al XXI-lea va intelege, intr-un final, ca democratia are reguli si ca respectul fata de public te obliga la anumite acte.

  • Întrebarea nr. 9 zapp

    cum este operationalizat dreptul la informare?! cine este responsabil pentru nerespectarea dreptului la informare ?! ce parghii am pentru a mi se respecta acest drept ?!

    • Ioana Avadani

      de regula, de dreptul la informare - sau de respectarea lui - este responsabil statul. In doua moduri: intr-un fel activ, dind cetateanului acces la informatiile de interes public. Si intr-un fel pasiv, abtinindu-se de la a pune piedici (adminsitrative, legale, de piata) canalelor private care furnizeaza informatie.
      Ca sa raspund mai concret, ar trebui sa stiu mai concret la ce fel de informare va referiti. Pirghiide depind in mare masura de "paiatra" pe care verti s-o miscati din loc. daca reveniti cu detalii, promit sa revin si eu.

  • Întrebarea nr. 10 amarnic

    Buna ziua,

    In cazul Monica Ridzi, toata presa a vazut derapaje din partea dumneaei, a ministerului etc.. Derapaje mari in presa pe tema asta ati vazut? Cum evaluati atitudinea presei scrise in cazul Ridzi si atitudinea celor mai multe posturi de televiziune, tinand cont ca in afara de realitatea, care a organizat discutii pe tema asta, majoritatea posturilor au tacut in general? si cum apreciati faptul ca foarte putini au scris despre traseul banilor de la ridzi la televiziuni si s-au luat mai degraba de chestiile strict politice, declaratii si povesti de genul asta?

    Multumesc

    • Ioana Avadani

      Cazul Ridzi este, in opinia mea, unul dintre cele mai suculente subiecte de presa din ultimele luni. Imi este greu sa justific lipsa de apetenta a unor canale media pentru el. Nu miza politica ar trebui s aintereseze in primul rind - ci cea a banului public cheluit si aiurea, si arbitrar. Eu, una, am inghetat cind am vazut cum s-a prezentat dna Ridzi in fata comisiei de ancheta: ceva de genul " sa apreciati ca, de ziua mea, am venit sa mi-o petrec cu voi". Nu stiu dovada de aroganta - sau obtuzitate politica - mai flagranta...
      Ca sa documentezi traseul banilor de la MTS la televiziuni e complicat. A incercat Tolo si echipa lui. Contractele de la MTS merg pina la doua agentii, care au dat banii unei a treia , sa se ocupe de media buying, care aceea a incheiat contractele cu televiziunile... Ca sa spun asa, nu ii invatam noi pe ei meserie... Deci, o explicatie 'benigna" ar fi ca nu apar amanunte in presa pentru ca e greu si nu e de domeniul evidentei si nu ai cum sa faci dovada acelei increngaturi de relatii. O alta explicatie, evident, este ca din contractele MTS au apucat o bucatica buna toate marile televiziuni cu acoperire nationala - si atunci care ar fi interesul "de business" sa faci astfel de anchete?

  • Întrebarea nr. 11 dlanak

    probabil ca urmariti cum presa degenereaza in masa in tabloid, scandal, alte extremale. credeti ca amenda data de cna pentru porno pe kanal d, de 100 de mii de lei, va avea vreun efect sau e doar o castana incasata si lucrurile vor merge la fel mai departe?

    • Ioana Avadani

      As putea spune ca mie mi se pare ironic ca, din cite mascari au vazut ecranele romanesti, taman Kanal D, un post, altfel, destul de cuminte, sa incaseze o sanctiune cu amenda maxima. Dar a fost responsabilitatea lor editoriala sa se asigure ca legea este respectata. Eu cred ca o astfel de amenda are darul de a-ti creste vigilenta editoriala - mai ales ca incalcarea mi se pare accidentala, nu programatica.

  • Întrebarea nr. 12 delia

    ce credeti ca mai putem face (noi publicul si presa) pentru a "finaliza" lucrurile in cazul ridzi? dak vom slabi presiunea asupra ei, PM se va fofila si o va scoate nevinovata, ranjind incurcat asa cum a facut-o langa presedinte, la bruxelles. vrem sa vedem un caz de genul acestuia rezolvat. stiu ca e o utopie in contextul politic romanesc, dar optimismul ca bunul simt si justita mai pot functiona, nu ma paraseste.
    multumesc!

    • Ioana Avadani

      Cred ca lucrurile sunt prea vizibile si prea inflamate ca sa fie musamalizate - evident, realitatea poate dovedi (din nou!) ca eu sufer de naivitate. :)
      In intilniera pe care premierul Boc a avut-o cu Consiliul consultativ pentru asociatii si fundatii (prima de la preluarea mandatului sau), acesta ne-a asigurat ca guvernul sau nu intentioneaza sub nicio forma sa reia practicile alocarii arbitrare a publicitatii de stat. Eu nu prea mai cred pe nimeni pe cuvint, de aceea voi sta cu ochii pe 'evolutii". Pe mine m-a incalzit oarecum reactia rapida a parlamentului (si in cazul Ridzi, si in cazul Nemirski), ca si reactia DNA. Evident, astept rezultate care sa ma asigure ca cei care se fac vinovati de incalcarea legii (atribuirea de contracte de 500 K euro fara licitaie este o incalcare a legii) vor fi judecati si condamnati.
      Dar mai cred si ca aceste doua derapaje ar putea semnala o relaxare a "nervului legal" la nivelul administratiei. Si exista purcoi de bani in proiectele europene dedicati, prin constructie, publicitatii. Eu simt nevoia sa am o imagine clara - citi sunt, cine ii gestioneaza, cum se aloca. drept pentru care CJI va porni demersuri in aces sens. Nici nu stii cit de tare iubesc legea liberului acces la informatii!

  • Întrebarea nr. 13 delia

    ce facem cu sistemul de stiri platite pe care l-a deconspirat monica ridzi prin neglijenta de a le trece in contract? un astfel de lucru in state sau in vest ar fi facut sa explodeze toata presa scrisa sau audio-video. dar la noi nu s-a sesizat nimeni in afara de gsp de atacul asupra democratiei pe care il reprezinta acest sistem.
    multumesc din nou!

    • Ioana Avadani

      Foarte buna intrebare, Delia! Multumesc. Asta am constata si noi - ca nu exista nicio prevedere legala care sa interzica "vinzarea" stirilor . Exista prevederi care interzic "sponsorizarea" programelor de stiri, dar de vinzare... nu am cunsoctinta sa existe (si m-am documentat!). Cred ca daca este sa iasa ceva bun din acest scandal este o idee de (auto)reglementare in acest sens.

  • Întrebarea nr. 14 Andra

    In 2004 domina CENZURA, fata de care publicul are cai simple de a se apara

    In 2009 domina MANIPULAREA, fata de care publicul nu are nicio posibilitate de aparare, pt. ca nu este educat in acest sens.
    Rezultatul? Campaniile promovate de Media direct sau indirect, care au dus la un Absenteism masiv - nu au mai intampinat nicio reistenta din aprtea societatii, a ong-urilor, a partidelor, a nimanui.

    In plus de asta a aparut deja complicitate asumata a presei, care sprijina prin tacere anumite evolutii ne-sanatoase in economie, de exemplu, despre care presa "a aflat" abia dupa consumarea faptelor adica dupa ce nu se mai poate face nimic
    (cazul Sterling , sau cumpararea de voturi de catre PSD si PNL in timpul Crizei in noiembrie anul trecut)

    In 2004 in Regimul Nastase, aceasta complicitate era asigurata prin intimidare si forta.
    Intre 2005-2009 motivatia fortei a disparut iar complicitatea presei s-a transformat intr-un fapt asumat si pro-activ.
    Daca e sa stabilim o relatie intre orientarea POLITICA a presei (care e mereu PSD.PNl indiferent cine este la putere) - si gradul de *responsabilitate* a acestor partide, se vede ca el scade cu cat partidele resp. detin mai multa Presa.


    Intrebare:
    Cat de departe se poate merge cu manipularea daca s-a ajuns deja pana aici?

    • Ioana Avadani

      Andra, complicitatea asumata a presei este o acuzatie grava - dar pe care incepem sa o auzim din ce in ce mai des. CJI a organizat (si mai organizeaza) intilniri cu jurnalistii din teritoriu. Si auzim de la colegii nostri acelasi lucru: exista o complicitate asumata a presei. Asta e lucrul cel mai ingrijorator - ca dispare 'ciinele de paza', se blegeste. Din fericire, exista oameni pentru care jurnalismul inca mai inseamna investigatie. Si, din fericire, iar, exista internetul, pe care nu-l controleaza editorial nimeni. In contextul 'noilor tehnologii', e foarte greu sa mai tii informatia sub capac.
      manipularea tine la "publicul captiv" - la cei care depind e o singura sursa de informatii. Acolo undei ai doua sau mai multe - e foarte greu sa minti. De aceea pledam noi pentru educarea copiilor in scoli despre ce si cum cu mass media - inclusiv cu Internetul. Sa nu mai astepte informatie cu lingurita, sa poata sa si-o caute singuri, sa si-o evalueze si sa vada cit de credibila e.

  • Întrebarea nr. 15 blob

    Buna ziua,

    1. Ce spuneti de televiziuni cand le spun telespectatorilor "noi nu putem da imaginile astea pe post, ca sunt violente, deocheate etc, dar va rugam intrati pe siteul nostru sa le vedeti in toata splendoarea"?
    2. Ce spuneti de televiziuni cand spun "noi stim ce partid e pe primul loc la alegeri pana la ora 15.00, dar nu putem sa va spunem, intrati pe site si aflati"?
    3. Ce spuneti de ziare si televiziuni care in general se feresc de pornache in paginile sau emisiunile lor, dar pun rubrici "erotica" pe siteurile lor?
    Daca un post sau in ziar face nefacute pe net, inseamna ca siteul e murdar dar ziarul/postul e curat? Sau ca institutia e pe calea proasta?

    • Ioana Avadani

      Da, Blob, e pe calea proasta. Nu poti sa fii 'etic' pe ecran, de teama ca te arde CNA-ul, si spurcat pe online, unde nu te pindeste nimeni. Am observat si noi standardul dublu. Dincolo de 'auto-promnovare incrucisata" (spun pe un canal ce destept si frumos sunt pe alt canal al meu, sa ii cresc si aluia traficul), ramine chestiunea controlului editorial. Am in acest sens un exemplu foarte frumos. Asociatia advertiser-ilor din Europa a avut o lunga dezbatere despre cum sa se comporte in realitati virtuale de tip Second Life: sa respecte ei, oare, interdictiile impuse in "real life"? Dupa discutii lungi au ajuns la concluzia ca da, vor respecta interdictiile din lumea reala si in cea virtuala. Nu pentru ca se tem de cine stie ce pedeapsa, ci pentru ca e un semn de consecventa in standarde. Mesajul unei astfel de abordari este " am un comportament etic pentru ca asa sunt, in valorile astea cred cu adevarat", nu pentru ca mi-e frica de ceva sau cineva. Asta nu au inteles cei care se comporta pe net cu libertati pe care nu si le permit (de frica de amenzi) pe "mediile traditionale".

  • Întrebarea nr. 16 tever

    Cine ar putea sa faca ceva si ce ar putea sa faca in privinta sefilor si sefuletilor din tvr, 99% sefi interimari la nesfarsit? Ce asteptari aveti de la parlamentari cand vor discuta la toamna raportul, care credeti ca e probabilitatea sa zboare Sassu&co?

    • Ioana Avadani

      Problema sefilor interimari din TVR? Buna intrebare. Ei sunt tinuti 'interimari" tocmai pentru ca, cu sabia desupra capului, nu prea misti, nu prea te agiti, nici chestii prea multe nu faci, de teama sa nu superi pe cine nu trebuie.
      Aminarea discutarii rapoartelor SRR si SRTV pentru toamna a fost justificata prin nevoia de a scoate dezbaterea de sub imperiul campaniei electorale. Ca si cum ar crede cineva ca e mai importanta si mai fierbinte campania pe europene decit aia pe prezidentiale! Mie imi este destul de clara intentia unor cercuri politice de a "negocia" pozitiile la SRR si (probabil) SRTV pentru cistiguri politice. Dar pina nu am "dovada" - nici nu pot face mai mult decit sa spun ce cred. Cu probleme economice, cu nemultumiri interne, cu o scadere a audientei catastrofala, Parlamentului ii va fi greu sa justifice mentinerea dlui Sassu ca 'bun in functie".
      Revin un pic asupra chestiunii audientei posturilor publice. Se insista din ce in ce mai mult pe ideea ca "noi nu trebuie sa facem audienta, pentru ca altfel intram in concurenta cu comercialele". Pina la un punct, acest lucru este corect. Dar cind audienta tinde spre zero, insusi caracterul "public" al TVR este in chestiune. Nu poti pretinde ca esti perfect, pentru ca indeplinesti mandatul public - dar nu se uita nimeni la tine. Dar asta e o discutie luuuunga...

  • Întrebarea nr. 17 alex

    cum vi se par emisiunile informative de la tvr? bune, proaste, etc

    • Ioana Avadani

      Eram gata sa dau un raspuns mai degraba favorabil - dar mi-am venit in fire: mi-am adus aminte de 'dezbaterea" pe tema legii SRR - SRTV moderata de dl. Burtea. Ceva mai scirbos - nu, nu asta e termenul - ceva mai lipsit de profesionalism si de lipsa de respect pentru inteligenta noastra, a telespectatorilor, nu mai vazusem de mult.

      Asa ca, pornind de la aceasta "dezbatere" aranjata din poignet, cu invitati care sa spuna acelasi lucru - parerea mea capata accente critice spre disperate. Degeaba suntem profi (chiar daca un pic plicticosi) pe subiectele neutre.









2489 vizualizari

  • O intrebare importanta (Marţi, 30 iunie 2009, 15:09)

    Andra [anonim]

    As doti sa va rog sa explicati daca se poate - pentru a clarifica acest lucru in spatiul public spre binele tuturor, si pentru a ne raporta cu totii la o DEFINITIE corecta a termenului:
    Ce inseamna o CAMPANIE MEDIATICA?

    Intr-un apel pe care l-ati facut catre toti profesionistii din Presa (dar mai degraba, cred eu, catre public, pentru a avertiza mai ales PUBLICUL sa fie atent si sa discearna), cereati:

    "9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului".

    In: Alerta cu risc maxim de deprofesionalizare - AMP si CRJI fac apel la responsabilizarea jurnalistilor
    HotNews.ro, 12 mai 2009

    Numai ca Publicul nu are o reprezentare foarte clara si nu intelege foarte clar:
    Care este diferenta intre o ancheta jurnalistica adevarata, si o CAMPANIE MEDIATICA ?

    Ce actiuni concrete fac diferenta intre o ancheta jurnalistica si o CAMPANIE MEDIATICA - pozitiva, de promovare, sau negativa, de linsaj mediatic?

    De cate feluri poti fi CAMPANIILE MEDIATICE?

    Exista vreo Reglementare in Romania impotriva CAMPANIILOR MEDIA?

    Daca nu exista in Romania, in tarile UE exista reglementari in audio-vizual in legatura cu CAMPANIILE MEDIA, pt. a avertiza populatia ca se afla NU in fata unei actiuni de informare, ci a unei actiuni de promovare - pozitiva sau negativa - a unui interes POLITIC?

    Puteti da exemple de CAMPANII MEDIATICE pozitive sau negative din trecutul foarte recent, in care toata presa s-a concentrat in mana a doar 4 oameni care au aceleasi INTERESE POLITICE ?

    De ce dvs. si cei de al AMP, Agentia de Monitorizare a Presei, nu ati mai abordat, in ultimii 5 ani de concentrare atat de masiva a Presei, niciun subiect legat de Manipulare?

    E comparabila manipularea din Presa romaneasca cu manipularea din Presa tarilor UE ?

    Are Presa romaneasca aceeasi structura dpdv al intereselor POLITICE ca Presa din tarile UE?

    Care e diferenta intre Presa Romaneasca si Presa din tarile UE?

    Va multumesc,
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:13)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Andra

      Exista campanii si campanii (evident). Exista campanii asumate, deschise, cu intejntie clara si declarata - in care mediile de informare (mai mult decit jurnalistii, ca indivizi) urmaresc un anume obiectiv. "Strada, scoala si spital" , de exemplu, de la Realitatea TV. Sau "Infrunzeste Craiova" ( Gazeta de Sud). Exista insa si campanii "discrete" (ca sa folosesc un eufemism), in care scopurile campaniei nu sunt declarate - dar sunt evidente consumatorului educat. Le poti identifica cu usurinta, vazind insistentaunui anume mediu de informare pe un subect, sau asupra unei persoane. Nu carcaterul ,or pozitiv sau negativ deranjeaza - ci lipsa de onestitate fata de cititor/ascultator/telespectator, caruia ii vinzi o "campanie" (adica un sir de materiale care urmaresc un scop strain interesului public) drept "informatie", "stire" etc.
      Cit priveste comparatia cu UE, exista asemanari si deosebiri. Ceea ce este mult mai bine consolidat in UE este respectul jurnalistilor fata de propria profesie, dar si respectul statului fata de independenta presei.
  • show me the money... (Marţi, 30 iunie 2009, 17:27)

    Dedalus [anonim]

    Putem vedea si noi fisa de date a achizitiei si nota de fundamentare? Sunt documente publice.

    Le vreau facsimil...

    in Romania de astazi, vorba americanilor, daca mama spune ca te iubeste, cere-i o dovada scrisa...

    PS- numarul anunutului de participare din SEAP si anuntul de atribuire, rogu-va mult.

    Si , daca nu cer prea mult... Procesul verbal de receptie al lucrarilor in baza caruia s-a facut plata.
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:16)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dedalus

      Pai, hai sa incercam sa le vedem. Daca sunt documente publice, depunem o cererere in baza legii 544/2001 - si asteptam sa ni le dea. :) Dupa cite am putut eu vedea, nici comisia parlamentara de ancheta nu a reusit sa obtina acele documente. Poate DNA-ul sa aiba mai mult spor. Toate "curiozitatile" tale in materie de documente sunt foarte indreptatite. Dovezile scrise trebuie insa cerute de la cei care le detin - in speta MTS. Si incapacitatea MTSe a produce aceste dovezi care l-ar putea dezincrimina mi se pare ca mai degraba il acuza.
  • dezbateri publice (Marţi, 30 iunie 2009, 22:51)

    john [anonim]

    Ce se intampla cu societatea civila din Romania care nu reactioneaza la schimbarile celor doua coduri?

    De ce nu s-au organizat dezbateri publice asupra acestor modificari? De ce nu se explica ce se schimba si de ce? De ce atata lipsa de interes a mass-media fata de modificarile celor mai importante coduri din justitia romaneasca?

    Cum comentati legea 16? Si modificarile de rigoare?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:23)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui john

      John, hai sa incercam sa definim ce este "societatea civila". Citeva din cele mai "galagioase' organizatii neguvernamentale - cunoscute sub numele de Coalitia "Opriti Codurile!" - au facut cit au putut. Adica au strigat in gura mare ca se incalca legea, au dat Guvernul in judecata pentru incalcarile (prezumate) ale legii, au stat de vorba cu toti factorii politici care ar fi putut pune lucurile pe fagasul lor legal. Ba chiar au si contribuit la corectarea textului Codurilor. Deci, daca asta intelegem prin "societate civila", o partea a ei a facut cit i-a stat in putinta.
      De ce nu s-au organizat dezbateri publice? La asta sa raspunda autoritatile - ca e sarcina lor.
      Mass-media au recationat si ele la modificarea codurilor, desi s-au oprit la chestiunile cele mai "scandaloase" sau cele mai usor de inteles: scandalul politic sau chestiunile legate de libertatea de expresie. pentru mine a fost destul de dezamagitor sa vad ca, din toate problemele Codurilor, dezbaterea in public s-a oprit la "Cum o sa mai facem <<Mondenii>>?" O sansa ratata, zic eu.
  • "Depolitizarea" TVR? (Marţi, 30 iunie 2009, 23:16)

    Ionel [anonim]

    1. Cum se face ca director la TVR 1 este Dana Deac, fosta Antenista; la TVR 3, Mura Franculescu (culmea si consilier PDG!), tot fosta Antenista, iar mai nou Patruleasa (SOC SI GROAZA!), tot de la Antena 1, ca viitor crainic la stirile TVR? Sa credem intr-o teorie a conspiratiei care treneaza de ani de zile intre Voiculescu (PC) si TVR (PSD)?
    2. Ce parere aveti despre faptul ca asta toamna directorul de la TVR Craiova isi culegea via cu masinile TVR si angajatii, fapt transmis de KISS FM, de OTV (asa cum este ea ca televiziune!) si de CANCAN? Aceste fapte au fost difuzate printr-un material video, postat si pe Internet si nu s-a luat absolut nicio masura!!! Daca directorul de la un teritorial ajunge sa "cotizeze" gras si sa mai sustina si partidul care trage sforile in TVR, poate sa stea mult si bine in functie, cum e cazul acestui PSD-ist de la Craiova care de 12 ani mananca la modul cel mai incompetent banii institutiei!
    3. Nu se vorbeste nicaieri despre o restructurare reala si foarte necesara a TVR, inclusiv concedieri. De cate ori s-a incercat a "picat" conducerea, iar angajatii care freaca menta (strict!) o duc in continuare bine mersi!
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:37)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ionel

      Depolitizarea TVR este o chestiune care tine in mai mare masura de sistem decit de persoane anume. la migratia jurnalistilor in piata de media, e greu de argumentat ca o persoana care a lucrat cindva intr-un trust ramine dedicata trup si suflet aceluia, oriunde s-ar duce... Deci fostii "Antenisti" nu mi se par cel mai grav semn de politizare a TVR. Exista, insa - si aici va dau dreptate - o apropiere serioasa intre TVR si Antene. Ca sa va alimentez suspiciunile, iata un alt exemplu: o persoana din aparatul executiv al Trustului Intact este membru in Consiliul de Administratie al TVR.
      Recenta respingere a proiectului de modificare a legii SRR - SRTV este un exemplu clar de cit de putina vointa politica exista pentru limpezirea apelor in institutiile publice de media. Fara aceasta limpezire de sus in jos, nu ne putem astepta la o restructurare din temelii a institutiilor. Cit priveste restructurarile de personal, ele sunt foarte greu de realizat in conditii legale. Salariatii din SRR si SRTV au contracte de munca bine intocmite, care le protejeaza locurile de munca. Nimeni nu poate fi dat afara decit in conditii extrem de bine definite si dupa indeplinirea unui anume algoritm administrativ. Orice miscare brusca in aceasta privinta atrage dupa sine anularea deciziei, reinstalarea persoanei abuziv concediate si plata retroactiva a salariilor - cum s-a mai intimplat si inca se mai intimpla. chiar saptamina trecuta justitia a mai dat o sentinta definitiva in cazul lui Cezar Ioan, presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, al carui post a fost desfiintat abuziv.
  • implicatiile noului cod civil ref.restituirea prop (Miercuri, 1 iulie 2009, 1:43)

    RESTITUTIO.RO [anonim]

    Adica cum este avantajata ori dezavantajata restituirea proprietatilor prin noul cod civil.
    Noi am propus citeva completari, care evident...
    au ramas in aer
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:39)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui RESTITUTIO.RO

      Din pacate, la intrebarea aceasta nu pot raspunde. Nu ma pricep la problema restituirilor.
  • coruptie jurnalistica (Miercuri, 1 iulie 2009, 11:04)

    loreta [anonim]

    Incerc sa inteleg de ce iau jurnalistii bani pentru a scrie in favoareA cuiva sau a unui produs si nu reusesc.

    Toata lumea are nevoie de bani, de ce unii jurnalisti sunt mai penali ca altii? Care este opinia d-voastra? De ce iau jurnalistii mita? Si ce solutii sunt pentru a-i face incoruptibili?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:48)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui loreta

      De ce iau unii jurnalistii mita? Dar functionarii de ce iau? Este o chestiune care tine de standardele morale ale fiecaruia dintre noi. Nici eu nu accept ideea ca saracia te impinge sa faci astfel de lucruri. Dar cred ca saracia te poate impinge sa accepti sa lucrezi "pe linga", sa te situezi singur in pozitii de conflict de interese... Etica este a fiecaruia dintre noi si - asa cum le spunem si jurnalistilor cu care ne intilnim la cursuri, la seminarii - fiecare isi stabileste pentru sine linia compromisului pe care il accepta.
      In cazul jurnalistilor, formele de "mita" (daca aceptam acest termen, care este legat in principal de exercitiul unei functii publice) sunt din cele mai diverse: de la "plata directa" la forme pervertite de jurnalism cum ar fi advertorialele nemarcate (care sunt, apropos, ilegale).
      Nu exista solutie simpla si eficienta pe termen scurt la aceasta problema, ma tem. Dar in lipsa unei reactii consecvente si puternice din partea editorilor lor si a breselei, astfel de cazuri se transforma in practici curente si, ulterior, in norma acceptata. Acesta este, cred eu, marele pericol: sa propagam, pe termen lung, comportamente ne-etice care sa fie apoi considerate drept "normale".
  • reducere balast TV (Miercuri, 1 iulie 2009, 12:31)

    Peter Gluck [anonim]

    Ce s-ar putea face si cum (si cum NU) pentru reducerea balastului (materialelor de umplutura, deseurilor toxice, otravurilor, malului murdar, memelor sufocante) din si dintre programele de televiziune? Ma refer la kitsch, minciuni, prost gust sfidator si arogant, porno intelectual, agresivitate, cultul celebritatilor si a nulitatilor cocotate sus pe piramida sociala, etc.
    Televiziunea este cel mai popular si cel mai eficient mijloc de contraeducatie si distruge mult din ceea ce scoala cu greu reuseste sa creeze.

    Ideea ca stirile trebuie sa fie juma' negative si juma' pozitive s-a dovedit a fi nerealista, dar oare nu s-ar putea incepe prin a legifera publicitatea, de exemplu:
    - cel mult X % din timp reclame;
    - intervale de minimum Y minute intre doua jerbe de reclame.
    Efectul reclamelor este dezastruos, daca nu inveti
    sa te feresti de ele; se spune ca cele mincinoase folosesc minciuna pentru a insela privitorii iar cele cinstite folosesc adevarul in exact acelasi scop.

    Poate ca fenomenul inexorabil de integrare a televizunii cu Internetul ar putea fi folosit pentru a face televiziunea doar un pic mai putin daunatoare.
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:04)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Peter Gluck

      Timpul alocat reclamelor este de mult reglementat in legislatia romaneasca - in virtutea transpunerii reglementarilor europene: 12 minute pe ora la posturile private, 8 minute pe ora, la cel public. La acesta, se adauga timpul rezervat "auto-promo"-urilor - promovarea propriilor programe. Stiu ca este obositor si plictistitor - dar acestea sunt regulile. Este maiestria radiodifuzorului de a tine in echilibru interesul maximizarii veniturilor (prin alocarea intregului spatiu publicitar) si atentia treaza a telespectatorului.
      in ceea ce priveste celalalalt "balast" - kitsch, prost gust, agresivitate, etc... - cred ca "leacul" e unul singur: telecomanda. Atita timp cit astfel de programe fac audienta, nu exista niciun temei legal pentru a le cere televiziunilor sa nu ofere acel tip de produs. In fond, "reclama urmeaza oamneii" - banii se aduna acolo unde cifrele de audienta sunt mari. Atita timp cit continutul nu este nici ilegal, nici "daunator" (cele doua categorii prevazute de legislatia europeana), nu le poti face radiodifuzorilor decit reprosuri de ordin moral - care nu ii angajeaza cu nimic. Poti insa sa ii 'lovesti" acolo unde ii doare - la cifrele de audienta. Nu ii mai privesti.
      Este evident ca fara o investitie majora (de timp, de stiinta, de bani) in educarea publicului asupra a ceea ce inseamna jurnalism si divertisment de calitate, fara modele alternative, fara un sistem de educatie care sa ridice "competentele mediatice" ale publicului - vom continua sa primim produse cu priza "la mase". E un proces cu bataie lunga - si care se petrece nu numai la noi. Are chiar si un nume englezesc - "dumbing down". Pe care mi-as permite sa-l traduc, cu o licenta, cu "tembelizare".
  • si acum? (Miercuri, 1 iulie 2009, 12:36)

    grim fandango [anonim]

    Ok, schimbarea legii de functionare srr-srtv cazut in parlament. Acum ce se intampla? Ce ramane de facut din partea fiecarei parti implicate? ce-o sa faca CJI de acum inainte pe tema asta?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:09)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui grim fandango

      Pai, o luam da capo. Am inteles ca initiatoarea proiectului de lege, Raluca Turcan, si-a anuntat deja intentia de a reintroduce proiectul in parlament, la toamna.
      Noi vom face ce am facut si pina acum - in ultimii 5 ani deja: vom incerca sa obtinem un proiect de lege cit mai bun. Vom vorbi cu liderii politici, pentru a-i convinge de necesitatea depolitizarii institutiilor publice de media, vom cauta sa obtinem sprijin politic... si vom "striga" in spatiul public, in speranta ca ni se vor alatura si altii.
      Iar ei vor face, probabil, ceea ce au facut si pina acum - vor respinge proiectele de lege, unul dupa altul.
      Dupa care, evident, o vom lua da capo. :) Se numeste advocacy... Eu inca mai cred ca o clasa politica de secol al XXI-lea va intelege, intr-un final, ca democratia are reguli si ca respectul fata de public te obliga la anumite acte.
  • dreptul la informare (Miercuri, 1 iulie 2009, 12:47)

    zapp [anonim]

    cum este operationalizat dreptul la informare?! cine este responsabil pentru nerespectarea dreptului la informare ?! ce parghii am pentru a mi se respecta acest drept ?!
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:22)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui zapp

      de regula, de dreptul la informare - sau de respectarea lui - este responsabil statul. In doua moduri: intr-un fel activ, dind cetateanului acces la informatiile de interes public. Si intr-un fel pasiv, abtinindu-se de la a pune piedici (adminsitrative, legale, de piata) canalelor private care furnizeaza informatie.
      Ca sa raspund mai concret, ar trebui sa stiu mai concret la ce fel de informare va referiti. Pirghiide depind in mare masura de "paiatra" pe care verti s-o miscati din loc. daca reveniti cu detalii, promit sa revin si eu.
  • derapaje in cazul ridzi (Miercuri, 1 iulie 2009, 12:49)

    amarnic [anonim]

    Buna ziua,

    In cazul Monica Ridzi, toata presa a vazut derapaje din partea dumneaei, a ministerului etc.. Derapaje mari in presa pe tema asta ati vazut? Cum evaluati atitudinea presei scrise in cazul Ridzi si atitudinea celor mai multe posturi de televiziune, tinand cont ca in afara de realitatea, care a organizat discutii pe tema asta, majoritatea posturilor au tacut in general? si cum apreciati faptul ca foarte putini au scris despre traseul banilor de la ridzi la televiziuni si s-au luat mai degraba de chestiile strict politice, declaratii si povesti de genul asta?

    Multumesc
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:17)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui amarnic

      Cazul Ridzi este, in opinia mea, unul dintre cele mai suculente subiecte de presa din ultimele luni. Imi este greu sa justific lipsa de apetenta a unor canale media pentru el. Nu miza politica ar trebui s aintereseze in primul rind - ci cea a banului public cheluit si aiurea, si arbitrar. Eu, una, am inghetat cind am vazut cum s-a prezentat dna Ridzi in fata comisiei de ancheta: ceva de genul " sa apreciati ca, de ziua mea, am venit sa mi-o petrec cu voi". Nu stiu dovada de aroganta - sau obtuzitate politica - mai flagranta...
      Ca sa documentezi traseul banilor de la MTS la televiziuni e complicat. A incercat Tolo si echipa lui. Contractele de la MTS merg pina la doua agentii, care au dat banii unei a treia , sa se ocupe de media buying, care aceea a incheiat contractele cu televiziunile... Ca sa spun asa, nu ii invatam noi pe ei meserie... Deci, o explicatie 'benigna" ar fi ca nu apar amanunte in presa pentru ca e greu si nu e de domeniul evidentei si nu ai cum sa faci dovada acelei increngaturi de relatii. O alta explicatie, evident, este ca din contractele MTS au apucat o bucatica buna toate marile televiziuni cu acoperire nationala - si atunci care ar fi interesul "de business" sa faci astfel de anchete?
  • porno (Miercuri, 1 iulie 2009, 12:57)

    dlanak [anonim]

    probabil ca urmariti cum presa degenereaza in masa in tabloid, scandal, alte extremale. credeti ca amenda data de cna pentru porno pe kanal d, de 100 de mii de lei, va avea vreun efect sau e doar o castana incasata si lucrurile vor merge la fel mai departe?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:26)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui dlanak

      As putea spune ca mie mi se pare ironic ca, din cite mascari au vazut ecranele romanesti, taman Kanal D, un post, altfel, destul de cuminte, sa incaseze o sanctiune cu amenda maxima. Dar a fost responsabilitatea lor editoriala sa se asigure ca legea este respectata. Eu cred ca o astfel de amenda are darul de a-ti creste vigilenta editoriala - mai ales ca incalcarea mi se pare accidentala, nu programatica.
  • ridzi (Miercuri, 1 iulie 2009, 13:23)

    delia [anonim]

    ce credeti ca mai putem face (noi publicul si presa) pentru a "finaliza" lucrurile in cazul ridzi? dak vom slabi presiunea asupra ei, PM se va fofila si o va scoate nevinovata, ranjind incurcat asa cum a facut-o langa presedinte, la bruxelles. vrem sa vedem un caz de genul acestuia rezolvat. stiu ca e o utopie in contextul politic romanesc, dar optimismul ca bunul simt si justita mai pot functiona, nu ma paraseste.
    multumesc!
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:37)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui delia

      Cred ca lucrurile sunt prea vizibile si prea inflamate ca sa fie musamalizate - evident, realitatea poate dovedi (din nou!) ca eu sufer de naivitate. :)
      In intilniera pe care premierul Boc a avut-o cu Consiliul consultativ pentru asociatii si fundatii (prima de la preluarea mandatului sau), acesta ne-a asigurat ca guvernul sau nu intentioneaza sub nicio forma sa reia practicile alocarii arbitrare a publicitatii de stat. Eu nu prea mai cred pe nimeni pe cuvint, de aceea voi sta cu ochii pe 'evolutii". Pe mine m-a incalzit oarecum reactia rapida a parlamentului (si in cazul Ridzi, si in cazul Nemirski), ca si reactia DNA. Evident, astept rezultate care sa ma asigure ca cei care se fac vinovati de incalcarea legii (atribuirea de contracte de 500 K euro fara licitaie este o incalcare a legii) vor fi judecati si condamnati.
      Dar mai cred si ca aceste doua derapaje ar putea semnala o relaxare a "nervului legal" la nivelul administratiei. Si exista purcoi de bani in proiectele europene dedicati, prin constructie, publicitatii. Eu simt nevoia sa am o imagine clara - citi sunt, cine ii gestioneaza, cum se aloca. drept pentru care CJI va porni demersuri in aces sens. Nici nu stii cit de tare iubesc legea liberului acces la informatii!
  • tot ridzi (Miercuri, 1 iulie 2009, 13:34)

    delia [anonim]

    ce facem cu sistemul de stiri platite pe care l-a deconspirat monica ridzi prin neglijenta de a le trece in contract? un astfel de lucru in state sau in vest ar fi facut sa explodeze toata presa scrisa sau audio-video. dar la noi nu s-a sesizat nimeni in afara de gsp de atacul asupra democratiei pe care il reprezinta acest sistem.
    multumesc din nou!
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:29)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui delia

      Foarte buna intrebare, Delia! Multumesc. Asta am constata si noi - ca nu exista nicio prevedere legala care sa interzica "vinzarea" stirilor . Exista prevederi care interzic "sponsorizarea" programelor de stiri, dar de vinzare... nu am cunsoctinta sa existe (si m-am documentat!). Cred ca daca este sa iasa ceva bun din acest scandal este o idee de (auto)reglementare in acest sens.
  • Presa 2004 vs Presa 2009 (Miercuri, 1 iulie 2009, 14:13)

    Andra [anonim]

    In 2004 domina CENZURA, fata de care publicul are cai simple de a se apara

    In 2009 domina MANIPULAREA, fata de care publicul nu are nicio posibilitate de aparare, pt. ca nu este educat in acest sens.
    Rezultatul? Campaniile promovate de Media direct sau indirect, care au dus la un Absenteism masiv - nu au mai intampinat nicio reistenta din aprtea societatii, a ong-urilor, a partidelor, a nimanui.

    In plus de asta a aparut deja complicitate asumata a presei, care sprijina prin tacere anumite evolutii ne-sanatoase in economie, de exemplu, despre care presa "a aflat" abia dupa consumarea faptelor adica dupa ce nu se mai poate face nimic
    (cazul Sterling , sau cumpararea de voturi de catre PSD si PNL in timpul Crizei in noiembrie anul trecut)

    In 2004 in Regimul Nastase, aceasta complicitate era asigurata prin intimidare si forta.
    Intre 2005-2009 motivatia fortei a disparut iar complicitatea presei s-a transformat intr-un fapt asumat si pro-activ.
    Daca e sa stabilim o relatie intre orientarea POLITICA a presei (care e mereu PSD.PNl indiferent cine este la putere) - si gradul de *responsabilitate* a acestor partide, se vede ca el scade cu cat partidele resp. detin mai multa Presa.


    Intrebare:
    Cat de departe se poate merge cu manipularea daca s-a ajuns deja pana aici?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:44)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui Andra

      Andra, complicitatea asumata a presei este o acuzatie grava - dar pe care incepem sa o auzim din ce in ce mai des. CJI a organizat (si mai organizeaza) intilniri cu jurnalistii din teritoriu. Si auzim de la colegii nostri acelasi lucru: exista o complicitate asumata a presei. Asta e lucrul cel mai ingrijorator - ca dispare 'ciinele de paza', se blegeste. Din fericire, exista oameni pentru care jurnalismul inca mai inseamna investigatie. Si, din fericire, iar, exista internetul, pe care nu-l controleaza editorial nimeni. In contextul 'noilor tehnologii', e foarte greu sa mai tii informatia sub capac.
      manipularea tine la "publicul captiv" - la cei care depind e o singura sursa de informatii. Acolo undei ai doua sau mai multe - e foarte greu sa minti. De aceea pledam noi pentru educarea copiilor in scoli despre ce si cum cu mass media - inclusiv cu Internetul. Sa nu mai astepte informatie cu lingurita, sa poata sa si-o caute singuri, sa si-o evalueze si sa vada cit de credibila e.
  • Bună după-amiaza (Miercuri, 1 iulie 2009, 14:58)

    Iulian Comanescu [hotnews.ro]

    Salut,

    Suntem în blocstart, începem.
  • salut (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:03)

    Ioana Avadani [hotnews.ro]

    Buna ziua, bine v-am gasit. Multumesc tuturor pentru intrebari. O sa incercam sa le luam in ordine. va previn de pe acum ca fac greseli de tastatura, pentru care imi cer scuze in avans. Sper sa nu fac din cele gogonate si memorabile, care fac deliciul partenerilor mei de corespondenta :)
  • foame si etica in presa pe net (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:10)

    blob [anonim]

    Buna ziua,

    1. Ce spuneti de televiziuni cand le spun telespectatorilor "noi nu putem da imaginile astea pe post, ca sunt violente, deocheate etc, dar va rugam intrati pe siteul nostru sa le vedeti in toata splendoarea"?
    2. Ce spuneti de televiziuni cand spun "noi stim ce partid e pe primul loc la alegeri pana la ora 15.00, dar nu putem sa va spunem, intrati pe site si aflati"?
    3. Ce spuneti de ziare si televiziuni care in general se feresc de pornache in paginile sau emisiunile lor, dar pun rubrici "erotica" pe siteurile lor?
    Daca un post sau in ziar face nefacute pe net, inseamna ca siteul e murdar dar ziarul/postul e curat? Sau ca institutia e pe calea proasta?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:52)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui blob

      Da, Blob, e pe calea proasta. Nu poti sa fii 'etic' pe ecran, de teama ca te arde CNA-ul, si spurcat pe online, unde nu te pindeste nimeni. Am observat si noi standardul dublu. Dincolo de 'auto-promnovare incrucisata" (spun pe un canal ce destept si frumos sunt pe alt canal al meu, sa ii cresc si aluia traficul), ramine chestiunea controlului editorial. Am in acest sens un exemplu foarte frumos. Asociatia advertiser-ilor din Europa a avut o lunga dezbatere despre cum sa se comporte in realitati virtuale de tip Second Life: sa respecte ei, oare, interdictiile impuse in "real life"? Dupa discutii lungi au ajuns la concluzia ca da, vor respecta interdictiile din lumea reala si in cea virtuala. Nu pentru ca se tem de cine stie ce pedeapsa, ci pentru ca e un semn de consecventa in standarde. Mesajul unei astfel de abordari este " am un comportament etic pentru ca asa sunt, in valorile astea cred cu adevarat", nu pentru ca mi-e frica de ceva sau cineva. Asta nu au inteles cei care se comporta pe net cu libertati pe care nu si le permit (de frica de amenzi) pe "mediile traditionale".
  • sefii din tvr (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:15)

    tever [anonim]

    Cine ar putea sa faca ceva si ce ar putea sa faca in privinta sefilor si sefuletilor din tvr, 99% sefi interimari la nesfarsit? Ce asteptari aveti de la parlamentari cand vor discuta la toamna raportul, care credeti ca e probabilitatea sa zboare Sassu&co?
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 17:01)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui tever

      Problema sefilor interimari din TVR? Buna intrebare. Ei sunt tinuti 'interimari" tocmai pentru ca, cu sabia desupra capului, nu prea misti, nu prea te agiti, nici chestii prea multe nu faci, de teama sa nu superi pe cine nu trebuie.
      Aminarea discutarii rapoartelor SRR si SRTV pentru toamna a fost justificata prin nevoia de a scoate dezbaterea de sub imperiul campaniei electorale. Ca si cum ar crede cineva ca e mai importanta si mai fierbinte campania pe europene decit aia pe prezidentiale! Mie imi este destul de clara intentia unor cercuri politice de a "negocia" pozitiile la SRR si (probabil) SRTV pentru cistiguri politice. Dar pina nu am "dovada" - nici nu pot face mai mult decit sa spun ce cred. Cu probleme economice, cu nemultumiri interne, cu o scadere a audientei catastrofala, Parlamentului ii va fi greu sa justifice mentinerea dlui Sassu ca 'bun in functie".
      Revin un pic asupra chestiunii audientei posturilor publice. Se insista din ce in ce mai mult pe ideea ca "noi nu trebuie sa facem audienta, pentru ca altfel intram in concurenta cu comercialele". Pina la un punct, acest lucru este corect. Dar cind audienta tinde spre zero, insusi caracterul "public" al TVR este in chestiune. Nu poti pretinde ca esti perfect, pentru ca indeplinesti mandatul public - dar nu se uita nimeni la tine. Dar asta e o discutie luuuunga...
  • jurnalism independent (Miercuri, 1 iulie 2009, 15:17)

    dana [anonim]

    Buna ziua,
    in primul rand as vrea sa precizez ca Monica Iacob Ridzi este ministrul tineretului si sportului , nu a turismului asa cum e scris in articol.
    Intrebarea mea este a cui directoare este d-na Ioana Avădani ? Exista in Romania jurnalism independent? Poate da un singur exemplu de astfel de jurnalist? Toata stima pentru dansa, dar cred ca nu sensibilizeaza pe nimeni cu acest cuvant : INDEPENDENT. E ca orice eticheta aparuta in Romania de dupa '89 . O eticheta fara valoare , dar sub care se pot spune si face multe.
    Sa speram ca in viitor ne vom putea scoate palarille cind vom auzi de "Jurnalism independent"
    • Greşeala mea (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:01)

      Iulian Comanescu [hotnews.ro] i-a raspuns lui dana

      Chestia cu "turismului şi sportului" e greşeala mea. Scuze. Corectăm.
  • tvr (Miercuri, 1 iulie 2009, 16:32)

    alex [anonim]

    cum vi se par emisiunile informative de la tvr? bune, proaste, etc
    • raspuns (Miercuri, 1 iulie 2009, 17:07)

      Ioana Avadani [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Eram gata sa dau un raspuns mai degraba favorabil - dar mi-am venit in fire: mi-am adus aminte de 'dezbaterea" pe tema legii SRR - SRTV moderata de dl. Burtea. Ceva mai scirbos - nu, nu asta e termenul - ceva mai lipsit de profesionalism si de lipsa de respect pentru inteligenta noastra, a telespectatorilor, nu mai vazusem de mult.

      Asa ca, pornind de la aceasta "dezbatere" aranjata din poignet, cu invitati care sa spuna acelasi lucru - parerea mea capata accente critice spre disperate. Degeaba suntem profi (chiar daca un pic plicticosi) pe subiectele neutre.
  • ramas bun (Miercuri, 1 iulie 2009, 17:11)

    Ioana Avadani [hotnews.ro]

    Sper sa fi raspuns la toate intrebarile - desi stiu ca nu am raspuns la toate chestiunile ridicate de voi. E atit de mult de spus, se intimpla atit de multe - si, uneori, atit de repede, incit nu te plictisesti nicicind vorbind despre presa romana.
    Va multumesc pentru intrebari, pentru interes si pentru rabdare. Si va multumesc pentru tonul civilizat, percutant al intrebarilor.
    A fost placerea mea.
  • Mulţumesc şi eu (Miercuri, 1 iulie 2009, 17:12)

    Iulian Comanescu [hotnews.ro]

    La revedere, pe săptămâna viitoare. Lăsaţi aici propuneri de oameni pe care să-i aduc. Nu uitaţi că mă ocup de media, marketing, publicitate, PR.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri