Sistemul defectuos de management al datelor, "taxa de transparenta", abuzul institutiilor in privinta distinctiei dintre informatii de interes public si datele cu caracter personal si lipsa de sanctiuni consistente pentru nerespectarea legii sunt in continuare piedici in aplicarea legii privind accesul la informatii de interes public, potrivit unei analize realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Cele doua organizatii au dat publicitatii, printr-un comunicat, rezultatele acestui studiu, realizat pe baza unui sondaj de opinie comandat de IPP si realizat pe un esantion national reprezentativ, in cadrul unui proiect cu finantare europeana.

Comunicatul de presa:

Institutul pentru Politici Publice (IPP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicitatii rezultatele celei mai recente analize asupra aplicarii prevederilor legii privind liberul acces la informatii de interes public prin studiul - diagnoza

Informatia de interes public - un drept fundamental si o responsabilitate pe masura

Institutul pentru Politici Publice (IPP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicitatii rezultatele celui mai recent studiu privind aspecte concrete din aplicarea in prezent, in Romania, a legii liberului acces la informatii de interes public, legea nr. 544/2001. Studiul a fost realizat plecand de la un sondaj de opinie comandat de catre IPP si aplicat in perioada 22 - 29 aprilie a.c. pe un esantion national reprezentativ la nivelul cetatenilor Romaniei, in cadrul unui proiect mai larg, cu finantare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006 - Cresterea rolului societatii civile in procesul de integrare a Romaniei. Pe langa rezultatele sondajului de opinie, in studiu au fost luate in considerare si opiniile societatii civile din Bucuresti si din tara, respectiv opiniile unui esantion de peste 250 de autoritati publice locale, de la toate nivelele administrative, chestionate direct de catre IPP si CJI in lunile martie si aprilie a.c.

Principalele concluzii ale studiului, rezultand din compararea opiniilor tuturor celor intervievati, arata ca:

• Majoritatea celor care au inaintat solicitari de informatii de interes public in 2008 este reprezentata de cetateni (57%), urmati de societati comerciale (27%), in timp ce organizatiile neguvernamentale reprezinta abia 2% din numarul de solicitanti de informatii de interes public in Romania;
• Existau inca in 2008, institutii care practicau o adevarata "taxa pe transparenta" , percepand tarife exagerate, in opinia noastra, pentru costul serviciilor de copiere: de exemplu, Primaria Municipiului Sfantu Gheorghe - 5 lei/pag. A4, Primaria Municipiului Iasi - 3 lei/pag. A4, Primaria Municipiilor Bacau si Drobeta Turnu Severin - 2 lei/pag. A4;
• Nu toate organizatiile neguvernamentale locale chestionate cu privire la perceptia utilitatii instrumentului legal care garanteaza liberul acces la informatii de interes public auzisera despre existenta legii. in schimb, majoritatea jurnalistilor din presa locala care au raspuns chestionarului transmis de CJI au declarat ca au auzit despre legea accesului la informatii de interes public si au uzat de prevederile ei cel putin o data.
• In ceea ce priveste cetatenii Romaniei, 39% dintre acestia au auzit despre legea privind liberul acces la informatii de interes public, in timp ce 1 din 5 romani declara ca s-au si folosit de prevederile legii pentru a solicita informatii autoritatilor.

De asemenea, printre actualele obstacolele sesizate in aplicarea legislatiei privind accesul cetatenilor la informatiile de interes public se numara:

• Sistemul defectuos de management al datelor in institutii si lipsa unui circuit predictibil al informatiei;
• Abuzul institutiilor in ceea ce priveste distinctia informatii de interes public – date cu caracter personal;
• Lipsa unor sanctiuni consistente in cazul nerespectarii legii;
• Necunoasterea legii de catre cei cu functii alese.

Toate aceste concluzii au fost supuse recent unei dezbateri publice de catre IPP, prilej cu care reprezentantii Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), ai departamentelor de specialitate de la nivelul ministerelor, al Parlamentului, ai autoritatilor publice locale, dar si membrii ai societatii civile, au ajuns la urmatoarele principale concluzii care reclama actiune imediata din partea autoritatilor:

• Necesitatea reglementarii printr-un act normativ a costurilor de copiere a documentelor, in sensul uniformizarii acestora;
• Lipsa minimelor cunostinte privind drepturile si libertatile cetatenesti la nivelul educatiei preuniversitare (liceu). Totodata, participantii la dezbateri au propus implicarea imediata a Ministerului Educatiei pentru introducerea unor materii de specialitate in curricula pentru liceu (educatie civica).
• Nevoia de extindere a categoriilor de informatii pe care autoritatile/ institutiile publice ar trebui sa le publice din oficiu, in special in privinta informatiilor care privesc cheltuirea banilor publici (planurile si contractele de achizitii incheiate de autoritati, imprumuturi contractate etc.).

IPP si CJI vor urmari in continuare respectarea angajamentelor de catre autoritatile prezente la dezbatere, incurajand reprezentantii societatii civile sa monitorizeze constant aplicarea legii, nu numai in Bucuresti si in alte cateva orase importante ci in toate regiunile tarii.

Studiul Informatia de interes public - un drept fundamental si o responsabilitate pe masura va fi disponibil in curind pe site-urile IPP si CJI.