Duminica, 1 noiembrie, cu ocazia implinirii a 81 de ani, Radioul Public a lansat oficial procesul de digitalizare a Fonotecii de Aur. Proiectul, sustinut de personalitati marcante ale Romaniei, va dura aproximativ 15 ani si isi propune conservarea si salvarea arhivelor scrise si sonore ale Societatii Romane de Radiodifuziune. Maria Toghina, presedinte al SRR, a vorbit, intr-un scurt interviu acordat HotNews.ro, despre cum va avea loc procesul de digitalizare a arhivei si despre ajutorul primit din partea autoritatilor. "Am avut reactia favorabila a Parlamentului, reactia favorabila a ministerului Culturii. Mai mult decat atat, Parlamentul Romaniei, in bugetul pe 2008, a introdus un articol special in legea bugetului de stat, lucru nemaintalnit pana acum, pentru alocarea acestor bani. Intr-o prima faza a fost vorba de un milion de euro".

Rep: La cat se ridica investitia in proiect?

Maria Toghina: Pana acum am investit un milion si jumatate de euro. Este vorba de investitia pe primii doi ani. Pe urmatorii cinci ani mai avem un milion si jumatate de euro luati in calcul.

Rep: Ce presupun aceste investitii?

M.T.: Este vorba de mentenanta si extinderea sistemului, asta presupune pe urmatorii cinci ani. Si marirea capacitatii de stocare.

Rep: Ati gasit sprijin din partea autoritatilor? Sau ati intampinat greutati?

M.T.: A fost nesperat de usor sa primim ajutor, a fost o idee care s-a bucurat de sprijin inca din prima clipa. Am avut reactia favorabila a Parlamentului, reactia favorabila a ministerului Culturii. Mai mult decat atat, Parlamentul Romaniei, in bugetul pe 2008, a introdus un articol special in legea bugetului de stat, lucru nemaintalnit pana acum, pentru alocarea acestor bani. Intr-o prima faza a fost vorba de 1milion de euro pe care ni i-au alocat.

Rep.: Cum are loc procesul de transformare, de digitalizare a arhivei?

M.T.: Banda fizica se pune pe casetofon, se creeaza un prefisier virtual, pe calculator, se digitalizeaza, se da drumul si se incarca in sistem. Cu precizarea ca nu se modifica in nici un fel calitatea sunetului sau parametrii tehnici ai benzii. Este salvata, dupa care intra in sistemul de documentare, in care specialistii reasculta documentul, sa vada daca este conform cu ceea ce avem ca date de identificare a benzii, se cauta documente auxiliare care pot pune in completare documentul initial, apoi se da bun de arhivare si, in momentul acela, documentul este salvat si pe el nu se va mai putea umbla niciodata. Cine doreste sa-l acceseze, va primi o copie pe care va putea lucra. Niciodata nu va avea acces la documentul initial.

Rep: Vorbim de existenta unui back-up?

M.T.: Da, ce a fost salvat in sistem digital se va pastra intr-un back-up, intr-o locatie secreta. Indiferent ce se intampla cu serverele din cadrul Societatii Romane de Radiodifuziune, natiunea romana isi va pastra aceasta memorie intacta.

Rep: Cine a furnizat solutia tehnica de digitalizare a arhivei?

M.T.: Este vorba de NOA Audio Solutions, din Austria. Cu ei am lucrat, ei au facut procesele de digitalizare a arhivelor marilor posturi de radio din Europa, dar si a marilor biblioteci europene. Au concurat si la noi, la licitatia pe care am organizat-o, au oferit solutia tehnica cea mai buna, in conditiile cele mai avantajoase de pret. Si ca atare, au castigat licitatia si au implementat solutia de digitalizare a arhivei. Au gasit solutii la cerintele noastre: putem sa accesam fisierul audio, imagini, documente scrise, precum si fisiere video, astfel ca digitalizarea Fonotecii de Aur are o componenta multimedia rar intalnita.

Rep: Cum se va face accesul publicului la documentele din fonoteca?

M.T.: Noi estimam ca peste patru ani va intra in functiune portalul extern, pentru oricine are acces la internet, a fonotecii noastre. Acesti patru ani sunt necesari pentru a incarca in sistem suficiente documente care sa faca interesanta accesibilitatea. Va fi un portal si se va face prin streaming, dupa exemplul streamurilor audio de teatru, opera si muzica populara, lansate la inceputul acestei toamne.

Arhiva Scrisa a Societatii Romane de Radiodifuziune cuprinde

• 4.000 de metri liniari
• aproximativ 25.000 de dosare
• 12.000 de fotografii
• o colectie a publicatiilor radiofonice dintre anii 1925-2006
• o colectie de afise, pliante, programe de sala
• colectia de Monitoare Oficiale 1948-2004

Arhivele Sonore (Discoteca, Fonoteca vorbita, Fonoteca muzicala, Fonoteca de mastere), conserva, pe diferite suporturi, cca. 132.000 ore de inregistrari.

O persoana ar putea petrece 15 ani de auditie non-stop in incercarea de a parcurge materialul sonor stocat pe:

• 12.276 discuri marca de ebonita (dintre care cel mai vechi dateaza din 1913 si reda vocea Elenei Vacarescu recitand Testament de Ienachita Vacarescu)
• 37.000 discuri vinil
• 15.000 CD-uri
• 2.150 casete DAT
• 293.336 benzi muzicale (folosirea benzii magnetice, descoperita in 1948, incepe dupa 1950)
• 102.737 benzi vorbite, ce cuprind: emisiuni literare, emisiuni de divertisment, emisiuni pentru copii, teatru radiofonic (aprox. 4.000 benzi)

Primele cinci documente digitalizate din Fonoteca de Aur pot fi ascultate aici

1. NICOLAE IORGA, Unitati organice in viata statelor si natiunilor

Fragment. Conferinta radiofonica din ciclul Sfaturi pe intunerec (inregistrare din 24 martie 1939)

2. CONSTANTIN ARGETOIANU, Discurs la funeraliile lui Armand Calinescu

Fragment (inregistrare din 24 septembrie 1939)

3. Tatal nostru

Compozitor: D.G. Kiriac

Interpreteaza: CORUL RADIO; Dirijior: Ion Croitoru

(inregistrare din 1940)

4. Din poezia chineza. Cea mai veche poezie (2000 i.e.n.)

Poem tradus si citit de LUCIAN BLAGA

(inregistrare din 1954)

5. D'ale Carnavalului

Fragment. Teatru radiofonic

Autor: I.L. CARAGIALE

Interpreteaza: Niki Atanasiu, Alexandru Ionescu-Ghibericon, Grigore Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, Horatiu Ionescu, Cella Dima, Carmen Stanescu

Regia artistica: Sica Alexandrescu

(inregistrare din 1951)

Cu doi ani in urma, Radiodifuziunea Romana a lansat public Apelul pentru salvarea memoriei Radioului, solicitand opiniei publice sa i se alature in lupta pentru salvarea celei mai vechi arhive media din Romania, amenintata nu numai de inevitabila degradare in timp a inregistrarilor, ci si de tot mai numeroase atacuri pirateresti.

Ca urmare a acestui apel au fost obtinute peste 1500 de semnaturi apartinand personalitatilor din diverse domenii ale vietii culturale, sociale si politice: P.F. Pr. Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, presedintii Comisiilor pentru Cultura din cele doua Camere ale Parlamentului de atunci, Rasvan Popescu, Presedinte CNA, Andrei Plesu, prof. dr. acad. Razvan Theodorescu, acad. Dan Berindei, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Ion Lucian, precum si reprezentantilor institutiilor statului, membri marcanti ai societatii civile, academicieni, dascali, scriitori, jurnalisti si nenumarati artisti.

Pana in prezent, echipa de proiect a parcurs primele etape si se gaseste intr-o perioada de testare, pentru a identifica eventuale probleme tehnice in procesul de digitalizare. In prima parte a anului 2010 urmeaza sa inceapa procesul de digitalizare propriu-zis, care se va desfasura pe o perioada de 15 ani.