In cele ce urmeaza, va prezentam fragmente din discursul tinut la Bucuresti, in cadrul conferintei "Change in Progress" (20 de ani de FJSC).
Sparks prezinta, ca studiu de caz, situatia din CHINA. Orice asemanare cu Romania, in ceea ce priveste mass-media, este pur intamplatoare.
EXPLICATII DESPRE SITUATIA ACTUALA IN EUROPA CENTRALA SI DE EST
- Societatea civila nedezvoltata
- Politicienii needucati
- Piata mass-media nedezvoltata
- Jurnalisti nepregatiti
- Dar criticile sunt prezente in fiecare tara.
- Dupa 20 de ani, e vreo urma de progres?
- Toate acestea demonstreaza o nevoie de a compara contextul general.
ORIZONTURI MAI LARGI
Daca luam in considerare fragmente ale fostei Uniuni Sovietice, nu putem ajunge la concluzia ca exista un singur model de schimbare.
STUDIU DE CAZ: CHINA
Economia chineza nu este o economie comunista, este in mod clar o economie de piata.
Dar China are un regim politic comunist, dictatura Partidului Comunist si, in acelasi timp, o puternica economie de piata.
- Nou-creata clasa de mijloc nu e foarte interesata de democratie (ei vor sa circule cu un Ferrari, ii intalnesti in Shanghai sau in Beijing). In mod covarsitor, acesti oameni isi ofera suportul pentru actuala ordine, ei sunt membri ai Partidului Comunist.
- Exista opozitie in China. Exsista sute de demonstratii, dar acestea sunt facute de muncitori si tarani. China e o tara mare. Ei ataca politia. Sunt manifestatiile muncitorilor si taranilor, nu ale clasei de mijloc.
- Media reflecta aceasta situatie, aproape complet in termeni comerciali, de business. In acelasi timp, media sunt sub control politic direct. Sunt sub directa supraveghere si ghidaj ale aparatului de propaganda.
- Pare, desigur, imposibil. Exista insa un actionairat privat al functiilor tehnice si un actionariat de partid al functiilor editoriale.
- Aceasta duce la o dezbatere cu privire la statutul jurnalistilor. Sunt ei parte a sistemului, ca membri privilegiati ai clasei de mijloc?
- Ei sunt foarte bine platiti. Astfel, pot fi usor convinsi, nu-si doresc sa faca probleme partidului.
- Ei vor cauta modalitati de a scrie/relata intr-un fel in care sa nu supere partidul.
- Sa duci un razboi de gherila pentru a standardele profesionale?
Ce intelegem prin standardele profesionale?
In mod clar, nu a alege intre piata si practica. Chiar si criticii sustin aceasta teorie.
CUM E POSIBIL?
Exista o interpenetrare a elitelor politice si celor de afaceri. Capitalistii sunt bineveniti in partidul comunist. Este ruta catre afacerile de succes, adesea prin punerea la dispozitie a bunurilor publice.
- Cheia succesului continuu consta in relatii poltiice bune. Relatii inseamna, literal, relatii.
- Acest proces este foarte vizibil in mass-media.
- Exista spaga pentru jurnalisti.
- Exista o relatie apropiata intre partid si oamenii de afaceri local.
- Exista o influenta puternica a marilor publicitari.
- Exista o legatura ombilicala intre politic si mass-media.
PROCES SIMILAR
In tarile Europei Centrale si de Est, exista un regim politic total diferent. Da, a cazut regimul comunist, insa multe dintre caracteristicile [media in China - n.r.] se regasesc in tarile est si central europene.
- Capitalismul politic exista, e determinat de politici. Cine obtine licentele pentru televiziune? Nu cei mai profesionisti, ci cei cu cele mai bune legaturi poltiice.
- Folosirea bunurilor publice pentru castiguri private.
- Coruptia endemica consecventa [vezi China]
- Continuitate puternica intre elitele vechi si noi: comunistii au vopsit rosul in alb si au devenit democrati, social-democrati sau altfel, de exemplu, in Ungaria, in Polonia, fostele partide comuniste au devenit partide post-comuniste. In elitele politice exista o continuitate puternica. Fostii sunt bine ancorati in sistemele politice si de business. Un coleg profesor din Slovenia imi spunea: da, s-a schimbat ceva, studentii nu-mi mai spun kamarad, ci imi spun domnule profesor.
- In politica se aplica formula: vino in partidul nostru, e bine pentru afacerile tale.
SPARKS PROPUNE UN ALT MODEL DE ANALIZA A SCHIMBARII - MODELUL SCHUMPETERIAN, in locul modelului tranzitologic
- Modelul tranzitologic vede economia de piata si democratizarea ca finalurile gemene ale unui proces gresit.
- Continuitatea face ca un nou model sa fie necesar.
- Democratizarea ramane un rezultat de atins, dar nu o caracteristica a procesului.
- O eocnomie comandata poate sa se schimbe intr-o economie de piata fara revolutie politica.
- "Am gresit cu ani in urma scriind o carte despre economia est si central europeana in care spuneam ca una fara alta nu e posibil. Nu, nu e necesara o conexiune intre economia de piata [marketisation] si democratizare."
CONSECINTE PENTRU MEDIA
Democratia nu mai e un concept analitic cheie, asa cum era in modelul tranzitional.
Trebuie insa sa retinem rolul normativ al democratiei: asa ar trebui sa fie, catre democratie se tinde.
Atentia in tarile post-comuniste trebuie sa se concentreze pe felul in care mass-media se articuleaza cu puterile politice si economice, indiferent de regimul politic.
POLITICA SI PIATA
Modelul tranzitional: pune in legatura orientarea de piata si controlul politic .Nu exista nici o dovada pentru confictul general intre intreaga piata si controlul politic. Aici se incadreaza si noile media.
------------------
Nota redactiei:
In calitatea sa de cercetator, Sparks vorbeste despre limitele cercetarii, nu despre modele. Democratia ramane un deziderat ce trebuie atins. E nevoie de aplicarea in tarile post-comuniste a unor noi modele de analize, pentru a intelege ce se intampla, astfel incat media sa functioneze cu adevarat independent, tocmai pentru a implini (realiza) democratia.
Spicuiri din discursul tinut intre 13.00 si 14.00 la Bucuresti, sambata, 21 noiembrie, la conferinta "Change in Progress" - 20 de ani de FJSC:
Despre Conferinta Change in Progress
La conferinta participa cercetatori renumiti, precum Bernard Miège, Université Stendhal - Grenoble3, France, Pierre Moeglin, MSH Paris Nord, France, Timothy Kenny, University of Connecticut, USA, Gerd G. Kopper, University of Dortmund, Germany, Peter Gross, University of Tennessee, USA, Eric W. Rothenbuhler, Texas A&M University, USA, Colin Sparks, University of Westminster.
Conferinta internationala Change in Progress. Modele ale / Modele pentru Jurnalism şi Comunicare se desfasoara la Bucuresti in perioada 19-21 noiembrie, cu ocazia aniversarii a 20 de ani de la infiintarea Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti. Conferinta se desfasoara in salile hotelului Intercontinental.
Parafrazand reactia unui student, "Domnule Profesor, vine bibliografia!", Mihai Coman, decanul FJSC, a multumit sustinatorilor conferintei, participantilor si invitatilor de calibru care iau parte la lucrari. Vezi programul evenimentului
Detalii pe site-ul FJSC
...E nebunie, asa se ajunge la razboaie mondiale; totul pentru binele afacerilor.
In satelitii URSS, capitalism fara democratie ar fi fost greu de obtinut datorita efectului de vitrina al economiilor vest-europene. Distantele geografice si culturale sint mult mai mici in Europa. Cei mai multi oameni competenti, nu doar de afaceri ci si specialisti est-europeni ar fi continuat "sa aleaga libertatea", cu efect devastator asupra economiilor din est.
China, Europa de Est si Occidentul au acum de ales intre un corporatism stagnant si belicos si reluarea dinamicii dezvoltarii prin revenirea la capitalismul autentic, bazat pe stat de drept si piata libera de interventii guvernamentale arbitrare.
privind china, daca s-ar democratiza, liberate de exprimare, presa libera, multipartidism (se zice asa, sau am imbogatit lb romana? :) ) sindicate libere, etc; ori aceste libertati, cred eu, ar face invariabil sa creasca pretul de productie pentru multe multinatioanale care au delocalizat in china, urmarea fiind relocalizarea. o retragere a unei parti cel putin a capitaluluinoccidental din china, fara ca aceasta din urma sa-si fi modernizat ( a se citi democratiza - devolta clasa medie) societatea i-ar fi fatala, as indrazniu sa zic.
concluzia mea ar fi: cetatenii occidentali au nevoie de o china democratica, o china cu chinezi liberi. china sub dictatura politica nu serveste decat partidul comunist chinez si multinationalele.
fost rodarto prin alte parti :))
NU exista "piata libera" decat in Universitatile economice la capitoulul "Studiu de caz". Pentru cazul in care totusi continui sa crez in "piata libera" incearca sa ataci o proportie semnificativa din interesele "Microsoft/Philips/Sony/Porsche - exemplele sunt luate absolut la intamplare - si ai sa constati cu stupoare cam cum stau lucrurile cu pita "libera". Democratia are prea putin de-a face cu "libertatea economica" au existat atat democratii (nu neaparat moderne) care au coexistat cu o saracie lucie, ca si regimuri dictatoriale in care a existat prosperitate economica. Acum depinde cu ce compari: de exemplu Cuba (dictatura comunista, saracie lucie) comparata cu...Ghana/Coreea de Nord iese in maaare avantaj!
Clientelismul desi pare un atuu al noilor economii din Europa de Est, este vechi de cnad...lumea! Doar ca, aici iti sare in ochi pentru ca este...primitiv! Dincolo, insa iti fac capul mare cu "binele public" dupa care brusc observi cum, cineva=O Multinationala beneficiaza de conjunctura (DA, fara licitatie, fara Konkurenz) dau un exemplu la intamplare "pur si simplu avea dozele de vaccin si nu era timp pentru o licitatie" (aici, ti se scoatee ochii cu "interesul public"). Chiar daca eerau si altii la fel de bine pregatiti, nu i-a intrebat insa nimeni. Coincidenta, nu?
China mai frend, este un exemplu elocvent de cat de lacomi si perveris sunt cei care se cred "stapanii universului", adica oamenii. De ce? Pentru simplu fapt ca libartatea "economica" a cumparat "constiintele"= nu ii intereseaza cine ii conduce atata vreme cat "burdihanul este plin"=comunistii le-au data cateva felii de salam cu soia, suna cunoscut, nu? Aaa, si o palida iluzie de libertate (in capitalism iluzia este deplina si nu PALIDA, ca in China!). Dar de fapt intre cine si cine ai de ales in Capitalism? Iti spun eu: pur si simplu intre doua-trei gashti de INTERESE, carora NU le pasa de tine!
Democratia este doar un instrument pentru apararea statului de drept. Este cel mai bun, dar domnia legii poate functiona intre anumite limite si fara el, in cazuri speciale, chiar mai bine. Clientelismul este organizarea naturala a societatii, capitalismul este o creatie artificiala ajunsa la maturiate de cel mult 300 ani. Asta nu il face insa mai putin eficient, doar mai fragil.
Cred insa ca ramine valabil ca ar fi fost greu sa ii convingi forta de munca calificata est-europeana ca trebuie sa munceasca pentru o fractiune din veniturile si confortul occidental si ar fi fost imposibil sa schimbi "din interior" aparatul comunist de partid. Nu ca nu s-ar fi incercat in Ungaria ori Polonia. In acest sens democratia a fost de de neevitat in Europa de Est.
In istoria Chinei au alternat perioade de stabilitate/stagnare cu izbucnirea unor revolte violente. Dezechilibrele se acumuleaza in prezent, intre ruralul de lume a 3-a si zonele speciale, intre orasenii cu acte si cei fara, intre aparatul public corupt si sectorul privat ghidat de eficienta. O prabusire a desfacerii, o contestare sociala scapata de sub control, pot arunca in aer sistemul actual. Liderii Chinei vor gasi poate mijloacele sa tina situatia sub control in continuare, cei din Europa de Est ar fi avut insa mari dificultati cu astfel de tensiuni in imediata vecinatate a unor state capitaliste democratice si prospere.
In fine, orice societate este condusa de interese, important este cum sint gestionate.
PS. nu prea poti sa ai SI stat de drept SI piata libera: inevitabil apar conflicte intre cetateni obisnuiti si capitalisti (mai ales cand e vorba de teren cu resurse)... vezi cazul Rosia Montana, Sterling si multe altele din ultimii 20 de ani. Piata libera dauneaza grav drepturilor, pentru ca le monetizeaza, transformandu-le in privilegii (mita, lobby -> stat) accesibile doar pentru cei cu bani. De asta si merg capitalistii in China, Africa si alte zone foarte corupte si lipsite de un stat de drept.
Si nu poti avea piata libera fara stat de drept. Piata nu este libera decit acolo unde nu exista constringeri (prin lege sau criminalitate), ea are deci nevoie de domnia legii.
Conflicte apar intotdeauna si legea fara forta este neputincioasa, tot asa cum forta fara alege este efemera. Important este cum se transeaza conflictele dintre diferite interese.
Domnia legii si piata libera permit rezolvarea lor pasnica, cu minim de pierderi. Indiferent de tipul societatii, ca sa fie pastrate drepturile trebuie aparate de cei care le revendica prin orice mijloace. O societate care le permite sa faca acest lucru fara furci si topoare, preferabil si fara coruptie, este pe temen mediu si lung una cu sasnse mai mari la prosperitate.
Mita si piata nu pot coexista, pentru ca mita are logica doar cind cineva are pe mina bunuri sau servicii ce nu ii apartin, de regula publice. Capitalistii merg in tari corupte SI SARACE, pentru a exploata diferenta de putere de cumparare dintre tari.
La costuri ale vietii comparabile, coruptia devine o sursa de pierderi economice, ceea ce de fapt este tot mai mult problema Romaniei in UE. Daca nu vom reduce costurile de intrare si operare pe piata nationala pentru intreprinderi, riscam sa raminem fara ele.
De-aia eu cred ca va mai curge multa apa pe raul galben pana sa se democratizeze China, fara ca asa sa afecteze insa cresterea economica a Chinei.
Deocamdata China a profitat de fuga industriei din Europa si america de Nord. Cite intreprinderi mai pot fi localizate si ce se va intimpla daca criza va opri acest proces?
Fara cresterea economica sustinuta, coruptia si inegalitatile vor pune in pericol performantele economice is sociale. Liderii chinezi au experienta in evitarea acestor situatii si teoretic ele mai pot fi aminate cel putin o generatie.
Dar se poate exporta acest stil de economie in Europa? Lipsesc multe, de la cultura, la politica.
Mai mult, China a cunoscut in istorie perioade relativ lungi de stabilitate urmate de revolte singeroase. mare parte a timpului stabilitatea a insemnat stagnare. La aparitia s, Imperiul Chinez era mai avansat decit Europa. Cind corabiile europene ajungeau in China, echilibrul se rasturna, iar de peste 100 de ani, China se lupta sa recupereze decalajul. Care tip de societate si de economie a fost mai dinamic?
Avem multe lectii de invatat de la China, important ete isna sa intelegem care anume.
Asta duce la organizarea economiei in corporatii (bresle) prin care statul aseaza producatorii deasupra consumatorilor, rasturnind raportul de forte din capitalism/liberalism.
National-socialismul a preluat aceste idei, dar le-a completat cu alte conceptii in primul rind cu rasismul.
Coruptia institutionalizata este de citeva ori mai mare decit in romania si au pierdut ca natiune orice urma de bun simt. Economia de piata nu exista, totul este clientelar, pile si relatiii.
Sa le fie rusine