"Depolitizare de fatada" - Proiectul de lege pentru organizarea si functionarea SRR-SRTv starneste protestele mai multor organizatii media, sindicate si patronate

de C.I.     HotNews.ro
Marţi, 1 iunie 2010, 19:35 Economie | Media & Publicitate

Mai multe sindicate, patronate si organizatii media, doua dintre ele nominalizate in ultima forma a proiectului de lege privind organizarea si functionarea SRR si SRTv, protesteaza fata de felul cum au fost adoptate, in Comisia de cultura din Senat, schimbarile legislative menite sa determine depolitizarea celor doua institutii. Organizatiile au cerut, marti, Sanatului sa reexamineze legea, prin trimiterea ei la comisia de specialitate.

Aceste organizatii au transmis doua comunicate de presa (vezi mai jos) prin care arata ca "nu accepta depolitizarea de fatada a serviciilor publice de radio si televiziune" si ca "mecanismele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare si independenta editoriala si financiara a celor doua institutii".

Propunerea legislativa privind organizarea si functionarea SRR-SRTv a fost inclusa pe ordinea de zi a sedintei de miercuri, 2 iunie din plenul Senatului - camera decizionala. Vezi aici ce a hotarat saptamana trecuta Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa din Senat in privinta proiectului de lege pentru organizarea si functionarea SRR si SRTv.

  • Sedinta de acum o saptamana, in care Comisia de specialitate din Senat a votat proiectul de lege, s-a desfasurat cu usile inchise la solicitarea presedintelui comisiei de Cultura, Sergiu Nicolaescu. Senatorul a invitat reprezentantii sindicatelor si societatii civile afara din sala, declarand ca exista un consens impotriva depolitizarii.

Ce prevede, intre multe altele, proiectul votat in comisie:
  • Pentru Consiliul de Administratie al fiecarei institutii, presedintele Romaniei trebuie sa trimita cate doua propuneri - pentru un loc de titular, respectiv un loc de supleant; Academia Romania - cate doua propuneri (titular+supleant); la fel in cazul Uniunii Scriitorilor din Romania, al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, al Uniunii Artistilor Plastici din Romania; al Uniunii Teatrale din Romania; al Uniunii Cineastilor din Romania. Ar mai urma sa trimita propuneri minoritatea maghiara reprezentata in Parlament, minoritatile nationale, personalul de specialitate din SRR-SRTv
  • In proiectul de lege, la articolul privind stabilirea componentei CA, sunt nominalizate ONG-uri si alte organizatii: Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Roman de Presa sau Asociatia Jurnalistilor din Romania.
  • Pe langa faptul ca Parlamentul ar urma sa voteze componenta Consiliilor de Administratie ale SRR si SRTv, presedintii Consiliilor ar trebui la randul lor sa fie aprobati prin votul parlamentarilor
  • Comisiile de specialitate din Parlament pot propune demiterea Consiliilor SRR/SRTv in urma analizarii rapoartelor de activitate
  • Difuzarea reclamelor de catre SRR si SRTv ar urma sa se poata face numai prin contract incheiat direct de catre cele doua institutii cu beneficiarul reclamei, producatorii programelor publicitare sau reprezentantii autorizati ai acestora, in conditiile legii. Acum, contractul poate fi incheiat direct de SRR/SRTv sau prin reprezentanti autorizati ai acestora. In cazul Televiziunii publice, spatiul publicitar este vandut de regia Splendid Media, iar in cazul radioului public, de regia Clir Media.
  • Vezi aici toate schimbarile adoptate de Comisia din Senat

Protestul semnat de mai multe organizatii patronale, sindicale si profesionale si obiectiile acestora fata de proiectul adoptat de Comisia de Cultura:

Bucuresti
1 iunie 2010
 
Societatea civila nu accepta depolitizarea de fatada a serviciilor publice de radio si televiziune
 
Organizatiile semnatare protesteaza fata de modul in care proiectul de lege privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune a fost votat de catre Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa din Senat si cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, in conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, in caz contrar, respingerea ei de catre plen.

Senatorii din Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa au decis, saptamana trecuta, intr-o sedinta cu usile inchise, soarta celor doua institutii. In prealabil, reprezentantii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost dati afara din sala.            


Astfel, Amendamente depuse de organizatiile societatii civile nu au fost luate in considerare de membrii Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa. In forma avizata, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul sau scop: asigurarea independentei celor doua institutii si reprezentativitate la nivelul intregii societati.proiectul initiat de deputatul Raluca Turcan nu preia cateva propuneri majore ale ONG-urilor si sindicatelor care vizau garantarea independentei politice si editoriale a SRR si SRTV:

-        Inlocuirea Consiliilor de Administratie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru intregul spectru al societatii.
-        Introducerea raspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administratie si imposibilitatea demiterii in bloc a celor doua Consilii.
-        Asigurarea  independentei SRR si SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finantare.
 
Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat contine prevederi discriminatorii si nu asigura o depolitizare reala a radioului si televiziunii publice. Astfel, mai multe articole din proiectul de lege contin prevederi periculoase pentru buna functionare in interes public a celor doua institutii, cum ar fi:

- Art. 20 - Consiliul de Administratie (CA) nu este structurat astfel incat toate domeniile importante ale societatii civile sa fie reprezentate. Introducerea in CA doar a unor reprezentanti ai societatii civile (uniuni de creatie si unele organizatii de media, un reprezentant al Academiei Romane si un singur reprezentant al salariatilor) este discriminatorie. Desi a existat un consens asupra eliminarii din Consiliile de Administratiei a reprezentantilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Presedintiei si un reprezentant al UDMR-ului.
 
Pe de alta parte, celelalte minoritati cu reprezentare paralamentara primesc un singur loc in fiecare Consiliu de Administratie, incalcandu-se astfel Carta Minoritatilor.


Organizatiile semnatare considera ca unele dintre organizatiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri in Consiliile de administratie se afla in conflict de interese. Astfel,  uniunile de creatie (care sunt direct interesate de promovarea productiilor membrilor lor pe posturile publice si de recuperarea creantelor pe care le au de incasat de la cele doua societati) sunt chemate sa numeasca 5 din cei 13 membri ai Consiliilor. Reprezentantii acestor organisme sunt parti in contractele pe care legea le impune pentru a fi incheiate in mod obligatoriu intre radiodifuzori si aceste organisme, astfel candidatii propusi de catre aceste entitati  vor reprezenta un alt interes decat cel prevazut in art 1 al legii. Tot astfel, CRP are in componenta societati de presa cu activitate concurenta SRR si SRTV). Totodata, se ingradeste posibilitatea altor organizatii ale societatii civile sa propuna reprezentanti. Nu in ultimul rand, alegerea reprezentantului salariatilor doar de catre personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajatilor in CA, iar deciziile CA ii afecteaza pe toti angajatii.


- Art. 26 - introduce numirea Presedintelui CA de catre plenul Parlamentului, prin vot, desi toti membrii CA au fost deja supusi o data votului Parlament. Aceasta validare poate fi folosita ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.


-  Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovarii productiei autohtone.

- Art 14 alin 11 care garanta confidentialitatea surselor,a fost eliminat, ceea ce incalca toate normele internationale privind libertatea de exprimare a jurnalistilor.


- Art. 16 alin. 3 desfiinteaza departamentele de emisiuni pentru strainatate din cele doua institutii.


- Art. 28 - se elimina restrictia ca persoanele care colaboreaza sau sunt angajate in companii de media concurente sa faca parte din CA.


- Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizatiile din mass-media privind raspunderea individuala a membrilor  CA.


- Art. 36 incalca flagrant Legea Sindicatelor deoarece restrictioneaza dreptul sindicatelor reprezentative de a avea cate un observator in CA.


- Art. 40 - nu s-a luat in calcul propunerea privind prezenta a 3 membri din SRR si SRTV in cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.


- Art. 45 da posibilitatea structurilor teritoriale sa aiba personalitate juridica in conditiile in care Legea se refera doar la o singura persoana juridica. Se creeza posiblitatea unor structuri "stat in stat" in cadrul societatilor.


- Art. 55 da posibilitatea unor fraude inimaginabile si a constituirii unor entitati non- profit "profitoare" prin posibilitatea participarii SRR si SRTV la patrimoniul unor ong-uri.


- Art. 57 da posibilitatea Parlamentului sa demita CA in urma respingerii raportului de activitate, ceea ce mentine pirghia controlului politic asupra radioului si televiziunii publice.


            De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor si ong-urilor privind finantarea corecta a celor doua societati mentine aceeasi politizare promovata si de actuala lege.


    Organizatiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare sa dea dovada de responsabilitate si sa solicite, in plenul Senatului, reexaminarea in Comisia de specialitate acest proiect de lege atat de periculos pentru independenta societatilor publice de radio si televiziune si luarea in considerare a  amendamentelor societatii civile, chemata chiar prin aceasta lege sa guverneze cele doua institutii.


Organizatii sindicale:
Confederatia Nationala a Sindicatelor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, Presedinte
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania - Iacob Baciu, Presedinte
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere Fratia - Marius Petcu, Presedinte
Confederatia Nationala Sindicala Meridian - Ion Popescu, Presedinte
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind - Cristi Godinac, Presedinte
Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune - Adrian Moise, Presedinte
Federatia Sindicatelor Unite din TVR - Anca Antonov, Presedinte
Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania - Gabriel Grosu, secretar general
Sindicatul pentru Unitatea Salariatilor din TVR - Sorin Rada, Presedinte
Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Romana - Andrei Calora, Presedinte
Sindicatul 2002 din SRTV - Marian Balcan, Presedinte
Sindicatul Jurnalistilor din SRTV - Ioana Dumitrescu, Presedinte
Sindicatul Jurnalistilor Profesionisti - Ion Moraru, Sef departament
Sindicatul Lucratorilor din Edituri si Tipografii - Dumitru Mangu, Presedinte
Organizatii profesionale si ale societatii civile:
ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei - Mircea Toma, Presedinte
Centrul pentru Jurnalism Independent - Ioana Avadani, Director Executiv
Conventia Organizatiilor de Media
Fundatia pentru o Societate Deschisa, Gabriel Petrescu, Director Executiv
Organizatii patronale:
Patronatul Presei din Romania ROMEDIA - Teodor Vasilescu, Presedinte



Centrul pentru Jurnalism Independent si Asociatia Jurnalistilor din Romania, organizatii nominalizate in proiect, au transmis separat, marti, un comunicat de presa in care isi exprima obiectiile fata de varianta adoptata de Comisia de specialitate din Senat, cerand plenului sa reexamineze legea prin trimiterea ei la comisie.

Vezi care sunt obiectiile CJI si AJR in comunicatul de presa:

CJI si AJR obiecteaza la numirile TVR si SRR

    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Asociatia Jurnalistilor din Romania (AJR) saluta progresele facute in depolitizarea radioului si televiziunii publice, dar atrag atentia Parlamentului Romaniei si societatii civile asupra faptului ca mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare si independenta editoriala si financiara a celor doua institutii. CJI si AJR solicita plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, in conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.
   
Ultima forma a proiectului de lege privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune, asa cum a fost votat de catre Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridica a Senatului), prezinta cateva aspecte extrem de controversabile in ceea ce priveste numirea Consiliului de administratie:

1.    Din punct de vedere al tehnicii legislative:
In proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociatia Jurnalistilor din Romania, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Roman de Presa, uniuni de creatie) care ar urma sa trimita reprezentanti in Consiliile de administratie ale celor doua institutii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii insasi. Daca aceste entitati isi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur si simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuita. Astfel, ciclul legislativ ar urma evolutia vietii institutionale  a fiecareia dintre cele opt organizatii nominalizate.

2.    Din perspectiva discriminarii altor entitati private care, conform obiectului lor de activitate si a activitatii in sine, ar avea competente in a isi nominaliza candidati:
Persoanele juridice mentionate in text nu sunt singurele eligibile in a desemna candidati. Legea ar trebui sa incurajeze o competitie deschisa, care sa aiba la baza criterii clare, atat pentru candidati cat si pentru entitatile juridice care ii propun. Depolitizarea ar trebui sa garanteze accesul neingradit al societatii civile la procesul de desemnare al CA.

3.    Din perspectiva mult doritei depolitizari, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
Numirea explicita in textul legii a persoanelor juridice (in special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar daca nu doresc) sa isi trimita candidatii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt ca sunt preferabili, cei nenumiti in lege devenind, in mod indirect, nepreferabili.
Reamintim ca aceasta forma a proiectului de lege a fost adoptata in Comisia de specialitate a Senatului in absenta reprezentantilor societatii civile (inclusiv a organizatiilor nominalizate in proiectul de lege) si a presei.

Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decat cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervam dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.

Invitam, de asemenea, celelalte organizatii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile in a isi trimite candidati pentru Consiliile de administratie sa nu accepte aceasta situatie si sa pledeze pentru o competitie deschisa, bazata pe criterii obiective, care sa permita reprezentarea in CA a intregului spectru tematic al societatii civile.

In lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutila, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv

Asociatia Jurnalistilor din Romania
Cezar Ion, Presedinte


Citeste mai multe despre   




















Material sustinut de BRD Groupe Société Générale

5 motive de cheltuit banii - electronice pentru casa. Idei de cadouri si rasfat

Decembrie este luna cadourilor si in toata nebunia asta trebuie sa mai cumperi si cate ceva pentru casa ta. Bine, sau poate vrei sa faci un cadou unor apropiati, asa ca de "casa noua". Motive de cheltuit bani se vor gasi mereu. Asadar, va propunem o lista de "motive" pentru cheltuit banii, mai ales ca acum e ocazia perfecta sa beneficiezi de ofertele de Craciun ale comerciantilor.

1247 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    aberatii (Marţi, 1 iunie 2010, 20:00)

    marina [anonim]

    Este aberant sa introduci in CA al SRTV si al SRR reprezentanti ai uniunilor de creatie, atata vreme cat aceste uniuni beneficiaza de banii varsati de cele doua societati media la UCMR-ADA si CREDIDAM, precum si la CNC. Cum vor putea deci acesti oameni sa fie motivati de interesele SRTV si SRR, cand se gandesc de fapt la banii lor? Nu vor obliga ei televiziunea si radioul sa le difuzeze operele cat mai des pentru a spori sumele datorate pentru drepturi de autor? Bineinteles ca da, pentru ca s-a mai intamplat, cand era ministrul culturii compozitorul Adrian Iorgulescu.
    In rest, CJI si AJI au dreptate, dar nimeni nu spune ca acest avorton legislativ este produsul compromisului cu Sergiu Nicolaescu, care a primit in schimb promisiunea ca si legea cinematografiei va trece cu usurinta prin comisie.
    • 0 (0 voturi)    
      normal.. (Marţi, 1 iunie 2010, 19:43)

      pehash [anonim] i-a raspuns lui marina

      avand in vedere ca o comisie condusa de un senator psd-pc in care grupul psd-pc-pnl are majoritate.. cum sa renunte ei la controlul tvr?
    • 0 (0 voturi)    
      oameni de paie (Miercuri, 2 iunie 2010, 0:46)

      claudiu [anonim] i-a raspuns lui marina

      aia din uniunea scriitorilor, artistilor plastici, crescatorilor de albine si viermi de matase sunt pusi la sefia TV si Radioului publice tocmai pentru ca nu au nici cea mai mica idee cu ce se mananca meseria de jurnalist si asculta mai usor comenzile din partea sforarilor politici.
  • 0 (0 voturi)    
    Dincolo de aparente! (Marţi, 1 iunie 2010, 21:50)

    traian [anonim]

    Cei mai aprigi dusmani ai depolitizarii SRR si TVR cred ca sunt nu la partide ci chiar in cele doua institutii gemene.Ma refer la o gramada de habarnisti care se mentin pe posturi caldute nu pentru ca sunt buni profesional ci pentru ca stiu sa pastreze un echilibru al linguselii politice,sa se faca utili prin inactiune sau pasivitate.Traiesc cu senzatia ca unii din cei care conduc TVR si RRA sunt pusi acolo pentru ca aceste doua canale de informatie publica sa nu cumva sa castige prestanta si audienta,sa nu incurce televiziunile sau radiourile moguliste private.
    Daca la SRR si TVR s-ar face treaba multi nu s-ar mai simti bine.Va mai aduceti aminte cazul Caltabosul?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri