VIDEO Paul Balogh, directorul Humanitas Digital: "Nu exista inca nicaieri un model clar de afaceri pentru producerea si distribuirea de ebookuri"

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 8 decembrie 2010, 15:29 Economie | Media & Publicitate

Paul Balogh in studioul HotNews.ro
Foto: Hotnews
Au viitor cartile electronice in Romania? Acum, piata ereader-elor si a tabletelor PC este cea mai dinamica din lume. Au aparut si primele produse romanesti, in materie. Dar va prinde acest gen de carte si aici? Ati accepta sa abandonati hartia pentru ecranul rece al noilor dispozitive? Se schimba obiceiurile de lectura?

Despre toate acestea am discutat cu Paul Balogh, directorul Humanitas Digital, firma ce va lansa pe piata vineri 10 decembrie, primele 20 de volume electronice ale grupului Humanitas.



Paul Balogh conduce aceasta firma din grupul Humanitas: Humanitas Digital, din luna decembrie. Isi propune ca in curand sa dezvolte de aplicatii pentru platformele iOS (iPhone & iPad) si Android cu continut digital cultural romanesc. A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea Bucuresti in 2002 si actualmente este doctorand cu o teza de fenomenologie.

Interviu cu Paul Balogh


  • Editurile vor intampina doua mari dificultati in trecerea pe format digital, una tehnica si una care tine de modelul de afaceri. Inca nu exista nicaieri in lume un model clar, sunt discutii nesfarsite despre suportul de stocare, formatul de distributie, nivelul de stabilirea a preturilor sau nivelul dreptului de autor, crede Paul Balogh, directorul Humanitas Digital.
  • Sansa industriei de carte electonica depinde de trei factori. Editurile sa aiba incredere in formatul electronic si sa publice carti foarte bune. Una dintre ispitele de inceput este sa scoti carti mai putin rentabile, mai putin interesante. Al doilea factor tine de mentinerea jos a nivelului pirateriei. Pna acum ea nu este alarmanta, in ceea ce priveste cartile. Si, in al treilea rand, librariile sa functioneze bine in distribuirea de "cititoare" electronice. Fara ele, avantajele cartilor electronice nu sunt foarte vizibile.

Cum se citeste o carte electornica



Citeste mai multe despre   














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Adrian

    Cartile digitale care vor fi lansate vor fi compatibile cu Kindle? In ce format vor fi lansate?

    • Paul Balogh

      Desi este un eReader excelent, Kindle este si singurul din lume care refuza sa afiseze fisierele de tip .epub. EPUB este standardul in lume pentru carti electronice. (de exemplu epub este suportat pe Evobook, iPad, Nook, iRiver, etc.).
      Si din acest motiv al popularitatii lui Kindle am decis sa oferim si alte formate. In prima faza punem in circulatie si formatul "clasic" PDF, pe care Kindle il suporta. In a doua faza (adica foarte in curand, posibil saptamana viitoare) adaugam un al treilea format (.mobi) care este de asemenea compatibil Kindle. Asadar, cei care detin Kindle nu au de ce sa se teama.

  • Întrebarea nr. 2 ictin

    1. Vor avea cartile de la Humanitas DRM. Si daca da, ce format? Asta pentru ca am vazut ca Nemira nu au DRM si ofera cartea in toate foramtele de ereader, cea ce din punctul meu de vedere e mai avatanjos pt. utilizator.

    2. De ce volumul atat de mic de carti scoase in format electronic? Din cate stiu, daca exista cartea tehnoredeactata, conversia la epub ia cateva minute si costurile sunt neglijabile. Asa ca, de ce doar 20 de carti si nu toate cartile pe care le are Humanitas in portofoliu?

    Parerea mea e ca daca editurile romanesti nu ataca piata de ebook in mod corect (adica fara DRM-uri evervante si cu volum mare), vor pierde in fata piraterieriei. Asta deoarecem la momentul actual, se gasesc mult mai multe carti "piratate" in format electronic decat vandute de catre edituri. Si daca editurile nu ataca rapid, se vor trezi ca nu mai pot convinge oameni sa cumpere, cand acestia deja s-au obisnuit sa le ia "la liber"(plus ca la momentul actual oferta "la liber" e mult mai variata), si fara sa se streze cu DRM-uri.

    • Paul Balogh

      Suntem perfect de acord cu abordarea Nemira a DRM-ului. Adica nu ne este deloc simpatic. Intr-o anumita masura, daca DRM va fi impus ca standard sau nu, depinde in mare masura de raspunsul dumneavoastra, al cititorilor nostri. Daca pirateria isi face simtita prezenta, atunci vom fi nevoiti sa folosim DRM, daca nu, vom risca sa ramanem cu Social DRM. Deocamdata ebook-urile Humanitas vor fi disponibile in ambele feluri. Protejate cu DRM (bookbyte.ro) si protejate cu Social DRM (libhumanitas.ro si editiadigitala.ro).
      Despre formate am raspuns mai sus, dar reiau: .epub, pdf, mobi).

      La 2. Din pacate nu stau atat de simplu lucrurile: conversia nu este "one-click-away" (asa cum ne-am dori sa fie). Propriu-zis, din cauza softurilor utilizate pana acum pentru DTP, trecerea pe ebook implica refacerea DTP-ului (alte fonturi, alte reguli de compatibilitate, alte conditii de generare a Cuprinsului, etc.). Este, in fapt, ca si cum ai reface munca implicata in pregatirea unei carti "clasice". Inclusiv coperta (din respect pentru citirori avem coperte diferite pentru editiile digitale).
      De ce 20 de carti? In primul rand este o suma simbolica. Editura Humanitas tocmai a implinit 20 de ani de cand exista. Si asa se face ca in 2010 multe lucruri au jucat in jurul acestei cifre (de la serii de carti pana la... reduceri).

      Despre DRM: paradoxul DRM-ului este ca: 1. enerveaza editura (costa in plus) 2. enerveaza cititorul (e ceva mai greu de utilizat) 3. enerveaza si autorii (strictetea DRM-ului implica si o "circulatie" mai restransa). Insa intrebarea ramane daca nu cumva este un rau necesar. Aici nu stiu ce sa va raspund, cred ca numai intr-o alta intalnire (peste vreo 6 luni) putem avea cifre mai clare. Pana atunci, sustinem cat putem non-DRM. Daca vor fi si alte edituri care ni se vor alatura in aceasta directie, vom castiga aceasta lupta. Daca nu, toate librariile digitale vor avea DRM.

  • Întrebarea nr. 3 Barbosu

    Am vrut sa-mi cumpar carti pentru Kindle de pe Amazon, si exact titlurile alese de mine erau mai scumpe decat paperback-urile. De ce sunt asa de scumpe? Asa o sa fie si cartile voastre?

    Multumesc

    • Paul Balogh

      La noi nu vor fi deloc mai scumpe. Ba chiar serios mai ieftine (minim 50% mai ieftin decat editia tiparita).
      Motivele pentru care unele edituri din strainatate practica preturi apropiate de print tin de teama in fata acestui nou business + costuri efective inerente oricarui inceput.
      Insa valoarea acestor carti nu sta in faptul ca sunt mai ieftine. (pretul tiparului reprezinta doar vreo 10% din pretul final de vanzare). Ci in faptul ca sunt ultra-portabile, permit search, poti nota "pe margine" fara sa strici "carte". Poti "updata" cartea cu o noua editie cu corecturi facute intre timp (adio "Erate").

  • Întrebarea nr. 4 Glook

    Nu inteleg prea bine la ce vor folosi aplicatiile pentru iOs si Android? E vorba de platforma pentru cumpararea cartilor? Ca pentru citirea lor din cate stiu exista deja aplicatiile. Sau nu doriti sa va aliniati la standarde si veti face format specific??
    Sper ca e-readerele sa nu piarda din importanta in ochii vostri fata de tablet PC-uri sau smartphonuri. Eu nu-mi utilizez smat phone-ul la citit carti, desi am aplicatia de citire pe smartphone. E mult mai confortabil e-rederul (al meu Kindle) la citit carti.

    • Paul Balogh

      Detinatorii de smartphone-uri sunt intr-o lume foarte aparte: telefoanele lor nu mai sunt... telefoane ci terminale in toata regula, care incep sa se comporte ca niste laptop-uri ceva mai mici. Din acest motiv, viata unui smartphone este egala cu numarul si calitatea aplicatiilor ce pot rula pe el. Un iPhone sau un smartphone bazat pe Android sunt astfel un soi de universuri in sine.
      Din acest univers fac parte si "cartile-aplicatii". Adica nu doar un epub pe care-l citesti cu o aplicatie sau alta, ci un continut digital pe care il descarci "ca" aplicatie. Exemplu pentru iPad: Peddlar Lady.
      Frumusetea acestor aplicatii este ca sunt "enhanced books". Sunet, animatie, text ca intr-un spectacol. Si va asigur ca nu doar copiii se bucura de asa ceva.
      Deocamdata ebook-urile sunt intr-un stadiu incipient. Daca vreti, este ca la inventarea televizorului, cand era folosit pentru a filma niste oameni vorbind intr-un studio. NU stiau ce sa faca cu el mai mult decat atat. Asa si cu ebook-urile de azi: sunt copii (cititi-l cu vreti) ale cartilor tiparite. Dar s-ar putea ca puterea lumii digitale sa nu stea in copiere ci in inovatie. Mizam pe faptul ca 'ramura evolutiva' numita ebook va capata in viitor alt sens decat un text transpus electronic.
      Deja editiile electronice ale Wired sau Project (pe iPad) sunt exemple excelente ale puterii acestor noi medii.

  • Întrebarea nr. 5 aden

    veti publica si cartile altor edituri sau scrise de freelanceri?

    • Paul Balogh

      Humanitas Digital nu publica carti proprii, pentru ca nu este editura. Gestioneaza, insa, ebook-urile Editurii Humanitas, in curand ale Editurii Humanitas Fiction, si incepem discutiile si cu alte edituri. Noi ne ocupam cu producerea acestor ebook-uri, popularizarea lor, si cateva canale de distributie. De asta ziceam ca suntem mai mult o agentie care prestam servicii digitale. Daca va intereseaza "servicii de digitalizare" la noi puteti sa veniti. Daca va intereseaza sa publicati o carte (indiferent de format), trebuie sa va adresati unei edituri (Humanitas sau non-Humanitas).
      Cat despre freelanceri, banuiesc ca va referiti la autori self-publishing. Cata vreme cartea are un ISBN, va putem ajuta sa apara in cateva librarii online.

  • Întrebarea nr. 6 jo

    1. Ati citit o carte intreaga pe ereader? As vrea sa incerc, dar stiu ca am incercat sa citesc pe monitor LCD. Foarte incomod.

    2. cam carui public va adresati? Cred ca nu sunt foarte multi care au ereader in Romania.

    3. Mai are cartea electronica individualitatea cartii pe print? Se poate crea o astfel de individualitate.

    • Paul Balogh

      1. Da, cateva chiar, si am incercat asta cu carti peste 300 de pagini. Si le-am citit pe iPad-ul personal, deci monitor tip LCD. Mie mi s-a parut extrem de comod, si n-am obosit mai tare decat cu o carte tiparita.
      Si am fost la fel de "imersat" in carte (dupa 5 minute nici nu mai stii ca este o carte electronica sau una tiparita).

      2. desi, intuitiv, publicul adresat pare a fi alcatuit din "adolescenti", de fapt persoanele interesate de aceasta schimbare sunt in genere oameni intre 30 si 50 de ani. Dar cam orice cititor serios sau ocazional poate fi interesat de asa ceva. De altfel o sa vedeti in curand care sunt titluri pe care Ed. Humanitas le propune. Sunt titluri foarte serioase si numai de o calitate maxima.

      3. Marturisesc ca mie imi lipseste, in cazul cartii electronice, posibilitatea unui autograf al autorului. Dar cred ca voi supravietui acestui neajuns. Ceea ce denumiti dumneavoastra "individualitate" eu as zice ca este "nostalgie". Si, cum am zis si cu alta ocazie, cata vreme oamenii se pot certa si impaca in urma unui status de Facebook, cred ca nu trebuie sa ne temem de nostalgiile legate de produsele electronice. Mie deja imi sunt dragi primele carti citite electronic.

  • Întrebarea nr. 7 Luana

    Credeti ca eBook-urile vor oferi o sansa mai mare scriitorilor romani neconsacrati de a isi publica lucrarile? Intentioneaza Humanitas sa sprijine debutantii pe aceasta nisa, in conditiile in care ei sunt ignorati cu desavarsire de practic toate editurile importante din Romania?

    • Paul Balogh

      Interesanta intrebarea dumneavoastra, dar contine o premisa cu care nu pot fi de acord: si anume ca "a fi debutant" este o valoare in sine. Valoarea unui text sta doar in calitatea sa de text. Indiferent ca este textul unui debutant, al unui consacrat sau un text publicat postum. Editurile care isi respecta cititorii (si pe sine) nu publica o carte pentru ca provine de la un debutant sau de la un consacrat. Ci o publica daca este buna sau o respinge daca nu este buna.
      Si de asemenea nu sunt de acord ca sunt sunt ignorati de editurile din Romania. Humanitas si Polirom publica debutanti foarte buni. Recent si alte edituri au inceput sa exploreze aceste zone.
      Daca un debutant scrie o carte buna ea va fi publicata.

      Acum imi dau seama ca mai aveti, de asemenea, inca o premisa in comentariul dumneavoastra. Si anume ca o editura isi va "redirectiona" titlurile mai putin vandabile (sau mai putin cunoscute) catre zona digitala. Daca editurile vor face acest lucru, va fi o imensa greseala. Si cel putin la Humanitas tinem sa nu facem aceasta greseala.

  • Întrebarea nr. 8 Ionut Stroe

    1. Care vor fii tarifele acestor e-book-uri în cazul în care vor avea succes?

    Scribd-ul este la modă astăzi, la fel ca orice altă sursă de pe internet. Nu le puteţi monitoriza pe toate. Plus că transmiterea pe "mess", sau orice alt canal de comunicare pe internet, este extrem de răspândită (pirateria în general, care este foarte productivă în cazul scriitorilor anonimi sau la început de drum).

    2. De ce credeţi că aceste e-book-uri vor avea succes şi nu vor fii cumpărate doar pentru că sunt mai ieftine decât o carte clasică şi apoi pot fii imprimate?

    3. Credeţi că tăietura de hârtie va fii abandonată în favoarea unui cârcel la degetul arătător al mâinii drepte?

    Cine poate renunţa la mirosul de carte nouă? Sau la plăcerea de a întoarce pagina? Mai ales în favoarea unui click care, de cele mai multe ori, este folosit mai des decât o pagină?

    • Paul Balogh

      1. as fi fericit sa pot raspunde la aceasta intrebare odata pentru totdeauna. Dar n-am raspunsul. Credem insa ca o carte electronica trebuie sa fie cel putin 50% din editia tiparita (fara discount, desigur). Mai jos devine imposibil de sustinut de catre o editura. Mai sus, nu va fi cumparata de cititori.
      Cat despre piraterie avem metode sa descoperim sursa piratarii in cazul in care o carte din cele vandute de noi apare pe torente sau alte mijloace de distributie "in masa".

      2. am raspuns ceva mai sus despre avantajele de inceput ale cartilor electronice. As adauga cateva, ceva mai jucause: nu se pierd si nu pot sa arda (sa na gandim, nostalgici, daca se putea pastra astfel biblioteca din Alexandria, sau a lui Eliade). Iar regimurile opresive nu prea vor putea interzice cartile.... digitale.
      DIn nou, un print la imprimanta nu poate rivaliza cu o carte tiparita "profesionist". Va veti convinge la prima incercare (coperta, legare, calitate).

      3. simpatica comparatia. Eu deja ma tai la deget mult mai rar si intr-adevar am mai multi carcei la degete.
      Am un amic innebunit dupa mirosul de carte tiparita. Dar in acelasi timp este un internaut impresionant. Cred, deci, ca ele pot coexista.
      Dar mirosul unui eReader sau Laptop proaspat desfacut nu va incita?

  • Întrebarea nr. 9 curios

    Cit la suta din pretul cartii digitale Humanitas reprezinta cheltuieli de protectie DRM?
    TVA la cartile digitale Humanitas va fi de 24% - prestari servicii?

    Si o vorba: daca pretul nu va fi mic, imi pare rau dar ati pierdut din start.

    • Paul Balogh

      in genere cheltuielile cu DRM revin librariilor digitale. Nu pot fi prea mici pentru ca presupun si amortizare costurilor initiale cu serverul de DRM plus un cost per download.
      Din pacate aveti dreptate, cartile digitale sunt considerate servicii, si TVA-ul este de 24%.
      Este, in opinia noastra, o enormitate, dar, tot din pacate, ea nu este o enormitate romaneasca si una europeana. Asa e in toate tarile. Si va dati seama ca desi pretul este redus la jumatate fata de print, diferenta de TVA face ca lucrurile sa nu para asa de incurajatoare.
      Preturi intre 9.9 si 19.9 cu media clara de 14.9 vi se par mari?

  • Întrebarea nr. 10 Claudia S.

    Bun gasit.
    Bibliotecile publice, scolare sau universitare sunt peste tot in lume considerate institutii cheie pentru promovarea lecturii si a produselor de calitate ale editurilor. As vrea sa va intreb daca pentru produsele pe care Humanitas Digital le va aduce pe piata romaneasca va gaditi sa aveti promotii si in biblioteci. Cateva readere plasate in biblioteci ar permita accesul publicului tanar la colectiile digitale Humanitas si ar contribui la promovarea acestor produse intr-un mod legat natural de cartile in format clasic. Modul in care se face educarea publicului in relatie cu acest tip de produs va decide succesul lui pe termen mediu si lung.
    Multumesc si succes!

    • Paul Balogh

      Ideea este exelenta, dar asa ceva se poate face numai cu ajutorul serios al bibliotecilor. Investigam ce se poate face.
      Dar da, sunt total de acord cu dumneavoastra: educatia este cheia. Am avut recent surpriza sa descopar ca sunt oameni care lucreaza de cativa zeci de ani in edituri care inca intreaba ce este un ebook? Multi il confunda cu eReaderul (vedeti ce inseamna sa confunzi continutul cu forma?). Putini inteleg ca un eBook este un fisier. Un PDF eliberat de constrangerile paginatiei.

  • Întrebarea nr. 11 Barbu

    In conditiile in care volumul vanzarilor de carte in format tiparit scade, mai ales pe fondul crizei si lipsei de interes a majoritatii romanilor, cum apreciati evolutia vanzarilor in viitor, tinand cont si de pretul urias pentru romanul obisnuit al unui e-book ?

    • Paul Balogh

      Criza a scazut, intr-adevar, fondul de carte tiparita. Dar a avut si un efect pozitiv: oamenii cumpara cu mult mai mult discernamant: chiar vreau cartea asta? O voi citi? Oare chiar e buna? Aici prietenii si forumurile de pe internet intra in joc.
      De aceea, credem noi, exista o zona "gri" facuta din cartile pe care nici nu le dorim cu orice pret dar nici nu ne sunt indiferente. Aici de obicei se "duce lupta". Vad un "debutant" (apropos de un comentariu de mai sus). Sa-l incerc? Sa nu-l incerc?
      Ebook-urile pot oferi un raspuns la o astfel de dilema: incearca-l! Risti mai putini bani dar iti cresc si sansele de descoperi inainte altora urmatorul mare scriitor din panteonul propriu.

  • Întrebarea nr. 12 arhideco

    Stimate Domn,
    In cazul in care sunt interesat de o colaborare cu editura dumneavoastra, in ce conditii se poate face asta? Suntem interesati de distributia cartilor in format digital, pe site-ul nostru.
    Multumesc anticipat pentru raspuns.

    • Paul Balogh

      Ne puteti contacta direct. Pe site gasiti telefoanele si emailurile necesare.

  • Întrebarea nr. 13 dp

    Sint o persoana destul de reticenta la tehnologizarea excesiva a societatii actuale.
    Refuz iPadul, iPodul, iTunes, etc. Si deocamdata refuz cartile electronice, cel putin din motivu ca mi se par extrem de obositoare pentru ochi.
    Credeti ca in viitor (in 20 de ani, sa zicem) voi supravietui dpdv tehnologic? Voi mai gasi carti tridimensionale de cumparat?
    Sau poate e preferabil sa nu mai pierd vremea cu chestii de secol 20 si sa ma grabesc sa invat aplicatiile specifice secolului 21?
    Altfel spus: a nu te supune dominatiei 'e-urilor' (si nu ma refer la cele alimentare, ci la cele electronice' mai este o alegere? Sau este o metoda inceata dar sigura de a te sinucide din punct de vedere social, profesional, etc ?

    • Paul Balogh

      Daca s-ar da premii pentru comentarii, cred ca dumneavoastra l-ati merita din plin.
      Faptul ca sunteti atat de corect informat (sau informata, ma scuzati daca gresesc genul) in privinta iPad-ului, iPod-ului si lui iTunes ma face sa cred ca refuzul nu este tocmai total.
      Argumentul oboselii induse de ecranele cititoarelor nu tine foarte bine: daca considerati ca LCD-ul oboseste ochii (pe ai mei nu-i oboseste, de exemplu) oricand aveti disponibile cititoarele bazate pe cerneala electronica (eInk) care nu sunt backlit (lumina nu vine dinspre ecran spre ochii dumneavoastra) ci care au nevoie de sursa terta de lumina (naturala sau nu). Asadar un Evobook, un iRiver sau un kindle sunt alegeri bune. (de saptamana viitoare gasiti Evobook-uri in toate Librariile Humanitas din tara. Pe Kindle il luati direct de pe Amazon).

      Dar as zice altceva: nu cred ca trebuie sa va convinga nimeni de "beneficiile tehnicii". Intr-un fel tehnica merge dupa regulile ei, si ea nu pare sa tina seama, neaparat, de dorintele oamenilor. Insa pana la urma fiecare este propriul stapan: daca nu doriti ebook-uri si va simtiti bine cu cartile tiparite, nu cred ca vor iesi din scena in urmatorii 10 ani. Dar sigur vor deveni ceva mai scumpe. Si mai greu de gasit. Fiecare tip de carte cu deliciile ei. NU cred ca trebuie sa renuntati la cartile tiparite.

  • Paul Balogh

    Buna ziua tuturor,

    As incepe cu o precizare: Humanitas Digital face parte din grupul Humanitas, dar nu este o editura (asa cum sunt, de exemplu, Editura Humanitas sau Humanitas Fiction sau Humanitas Multimedia). De asemenea nu suntem nici librarie (asa cum sunt Librariile Humanitas).
    Humanitas Digital este mai degraba incrucisarea dintre o agentie digitala (deschisa tuturor editurilor din Romania) si o firma de software specializat in aplicatii ce beneficiaza de continut cultural.
    Fiind parte a grupului Humanitas, reprezentam si ebook-urile editurilor noastre, dar scopul este sa contribuim la "industria digitala" ca intreg.
    Si acum incep sa raspund la intrebarile dumneavoastra.

  • Întrebarea nr. 15 Andrei

    Ma bucur pt. ca ati ales formatul epub (eu am un e-reader de la iRex, model DR800). Ce m-ar interesa:
    1. Epub-urile sunt cu DRM sau fara?
    2. Cat de multe titluri va propuneti sa faceti disponibile? (piata de e-book-uri la noi e cam putin dezvoltata, CorectBooks vinde pdf-uri, iar Nemira mai vinde cate ceva, iar librariadigitala.ro s-a dovedit a fi un mare fas). Se va gasi digital cam tot ce se poate gasi pe print?
    3. Care va fi diferenta de pret intre print si digital? (unele edituri, cum ar fi Corect Books, au pret mai mare la editiile digitale decat la cele de print, ceea ce mi se pare exagerat)

    • Paul Balogh

      1. si cu si fara (vedeti mai sus)
      2. 20 incepand de maine. Inca vreo 100 pana in 300 in anul care vine. Nu cred ca 2011 este anul in care tot ce e tiparit devine disponibil si digital. Poate 2013.
      3. si la asta am raspuns mai sus. Pretul de digital incepe de la 50% din pretul de print si merge... in jos.

  • Întrebarea nr. 16 Valmu

    Postez doar ca sa felicit initiativa si distribuirea cartilor in format PDF compatibil cu Kindle. Am inceput de curand sa folosesc variata Kindle pentru Android iar piata este foarte mare, insa am fost sincer trist pentru ca nu am gasit mai multe carti ale autorilor romani si/sau carti scrise de autori straini, dar traduse in limba romana.

    Cat despre pret, din ce am vazut pana acum pe Amazon, editiile digitale sunt mai ieftine decat cele tiparite.

    Spor!!

    • Paul Balogh

      Multumim pentru entuziasm si felicitari.
      Totusi PDF-ul nu este solutia cea mai buna pentru o carte digitala. V-as sugera sa incercati mobi pentru Kindle si epub pentru orice altceva.

  • Întrebarea nr. 17 bender

    1. Este astazi opozitia carte in format traditional-carte in format electronic o falsa opozitie?
    2. De curand Samsung a prezentat noi tipuri de tehnologii in ceea ce priveste ecranele, printre care un ecran transparent, un altul "incasabil" si un altul flexibil. Populariazarea cartii in format electronic este cu siguranta in stransa legatura cu evolutia tehnologica. Tabletele oricat de evoluate ar fi fata de ce era inaintea lor, considerate din punctul de vedere al unui ecran flexibil, foarte subtire cu o tehnologie dematerializata la extrem si o foarte mare autonomie sunt inca rudimentare, o consecinta fiind "inconfortul" legat de lectura electornica. Cum comentati?

    • Paul Balogh

      1. da cred ca este o falsa opozitiei. Marele copac al cartilor nu si-a pierdut trunchiul (cunoasterea textelor) ci doar i-a mai crescut inca o ramura, promitatoare (digitalul) care va convietui pasnic (ok, uneori tensionat) cu cartile tiparite. Copacul, insa, rezista.

      2. De acord cu comentariul dumneavoastra. Pana la aparitia eInk-ului, de exemplu, nu se prea putea vorbi de eReadere. Vom vedea ce ne rezerva viitorul. Deja ecrane de tipul Retina Display (vedeti iPhone 4) sunt absolut excelente si din cauza densitatii de pixeli nu mai faci diferenta dintre print si ecran din punct de vedere al calitatii. Experienta este, intr-adevar, uimitoare.

  • Întrebarea nr. 18 Serban

    Domnule Balogh,

    Pentru ca vorbesc engleza, si pentru ca sint familiarizat cu terminologia de specialitate (in engleza), am inteles ce vreti sa spuneti.

    Critica mea nu se indreapta neaparat catre dvs. si, deci, va rog sa nu luati asta in nume personal: oare noi nu putem folosi, sau sa ne gindim sa folosim, o terminologie romaneasca in consonanta cu cea engleza sau alta limba? Da, o sa se intrebe ca de ce trebuie sa reinventam roata? Bine, bine, dar e vorba de o roata romaneasca, a unui autovehicul in care se afla un public romanesc sau romanofon.

    De exemplu, de ce sa nu putem spune pentru un e-reader "un cititor electronic", sau "lector electronic", sau un "e-cititor", sau un alt cuvint compus care sa contina un simbure romanesc?

    Ceea ce vorbim noi acum, in acest domeniu, sub influenta unei limbi dominante, are tot mai mult lexicul si fonetica unei limbi pasaresti care nu este decit o o amprenta palida, aproape depersonalizata.

    O solutie, poate nu cea mai eficienta, ar fi sa se sugereze un termen sau altul, si lumea sa voteze (electronic, nu?) pentru un termen sau altul. De exemplu, sa aveti--de ce nu?-- o pagina speciala, a editurii dvs, si sa se propuna un cuvint romanesc pentru echivalentul sau in engleza.

    De ce ne distantam tot mai mult de noi insine? Si, mai ales, ce identitate vrem sa avem?

    • Paul Balogh

      e o problema destul de serioasa, cea ridicata de dumneavoastra. Insa nu prea sunt adeptul romanizarii limbajului tehnic. Termenii tehnici sfarsesc prin a fi folositi ca niste nume proprii si nu vad, astfel, nici o problema in a ii folosi ca atare, in limba din care provin. Daca va uitati pe site-urile noastre veti remarca un efort indreptat spre evitarea englezismelor. Insa deseori ele adauga culoare si savoare. Incercati sa spuneti pe romana mai concis si mai percutant "Humanitas goes Digital". Noi n-am gasit o echivalenta satisfacatoare. Asa cum avem si expresii frantuzesti pe care le folosim frecvent (si pentru asta nu sunt nici pretioase, nici inadecvate).
      Adica, pe scurt, nu sunt de acord cu varianta franceza de traducere cu orice pret (inclusiv frizand ridicolul) termenii tehnici.
      Acum voi folosi soricelul sa dau "trimite" acestui comentariu electronic.
      Asadar, as zice mai degraba: moderatie in toate (apropos, Radu Paraschivescu are un text excelent si super-ironic despre romgleza in Bazar, bizar).

  • Întrebarea nr. 19 Serban

    Diferenta dintre engleza si franceza, iar dvs. nu ati precizat acest lucru, care-i foarte impotant, este ca, in primul rind, limba din urma are afinitati genetice (culturale, inrudire lingvistica apropiata) cu limba noastra (si-apoi, limba noastra are cam unul din cinci cuvinte frantuzesti folosite cotidian), dar, pastrind proportiile, sa zicem ca aveti dreptate, si ca trebuie sa fim echidistanti fata de o limba sau alta.

    Nu am afirmat deloc ca termenii tehnici trebuie romanizati cu orice pret, mai ales la un pret ridicat (ne epuizam in traduceri fanteziste), sau sa nu fim moderati. Dar, noi, in graba noastra de a ne adapta, de a prelua, de fi contemporani, riscam sa uitam de sufletul limbii noastre si sa o preschimbam intr-o strutocamila (poate ca a si inceput sa capete aceasta forma).

    Ceea ce putem face, insa, este sa ne uitam la traduceri din alte limbi romanice, sa supunem la un vot un cuvint sau altul, sa consultam lingvisti, si sa vedem ce putem face. E mai simplu sa inchini steagul, ca sa o spun mai pe romaneste.

    Noi riscam sa ne pierdem sufletul, si prin avintul nostru netemperat de reflectie intru limba noastra, in acest labirint lexical nepotrivit limbii noastre. Ce-ar mai ramine dupa aceea? Sa stiti ca nu ma refer numai la influenta limbii engleze, dar si a aceleia ruse (in Basarabia, de exemplu).

    Spuneti ca vreti sa spunem mai concis in romaneste "Humanitas goes digital", hmm, haideti sa ne gindim: Humanitas pe/in digital; Humanitas in virtual; Humanitas paseste in virtual. Si sint convins ca si altii pot gasi variante mai interesante decit cele ale lor mele. S-a incercat, oare? Nu cred.

    Englezismele, ca si rusismele de altfel, adauga prea putin savoare limbii noastre. Inteleg ca, din motive politice, economice, si oarecum culturale, limba engleza este favorizata. Inseamna asta, oare, ca noi trebuie sa apelam la aceasta mereu pentru ca limba noastra nu pare sa exprime concentrat o idee precum engleza? Eu nu cred.

    • Paul Balogh

      Cred ca de fapt dezacordul dintre noi este doar aparent sau o chestiune de nuante. Si eu sunt un inamic al romglezei. Adica ma irita cand cineva foloseste uzabilitate in loc de utilizabilitate. Am prieteni care insista sa scrie cu diacritice romanesti si pe chat (si din acelea corecte, cu virgula nu cu sedila). Asadar cand e vorba de protejat, in limite firesti, limba romana, o facem. Insa marturisesc ca retorica "sufletului limbii" nu ma prinde.
      Nu stiu ce sa fac cu aceasta metafora. Ma simt bine si in romana si in engleza. Mi se intampla uneori sa imi vina sa spun fraze intregi in engleza in mijlocul unei conversatii in romana. Si nu mi se pare asta ceva monstruos. Deseori imi apar in minte exprimari mai adecvate in limba engleza decat in limba romana (insist cu Humanitas goes Digital - variantele propuse de dumneavoastra nu functioneaza - la ele ne gandisem si noi).
      Dar cred ca deja suntem offtopic, nu? Ar merita continuata discutia asta altundeva, categoric este un subiect interesant care pune in joc linia dintre pragmatism si "protectia" limbii. Si e cu atat mai interesant cu cat astazi noi nu mai avem o singura limba-patrie.








Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

4742 vizualizari

  • Kindle (Miercuri, 8 decembrie 2010, 15:49)

    Adrian [anonim]

    Cartile digitale care vor fi lansate vor fi compatibile cu Kindle? In ce format vor fi lansate?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:06)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Adrian

      Desi este un eReader excelent, Kindle este si singurul din lume care refuza sa afiseze fisierele de tip .epub. EPUB este standardul in lume pentru carti electronice. (de exemplu epub este suportat pe Evobook, iPad, Nook, iRiver, etc.).
      Si din acest motiv al popularitatii lui Kindle am decis sa oferim si alte formate. In prima faza punem in circulatie si formatul "clasic" PDF, pe care Kindle il suporta. In a doua faza (adica foarte in curand, posibil saptamana viitoare) adaugam un al treilea format (.mobi) care este de asemenea compatibil Kindle. Asadar, cei care detin Kindle nu au de ce sa se teama.
  • dispozitive electronice (Miercuri, 8 decembrie 2010, 15:54)

    guitarist2 [utilizator]

    Aveti de gand sa oferiti in librariile Humanitas carti in format compatibil cu e-readerele cele mai raspandite azi in Romania (Kindle, nook, Sony Reader) sau doar in clasicul PDF ?
  • DRM si volum (Miercuri, 8 decembrie 2010, 15:55)

    ictin [anonim]

    1. Vor avea cartile de la Humanitas DRM. Si daca da, ce format? Asta pentru ca am vazut ca Nemira nu au DRM si ofera cartea in toate foramtele de ereader, cea ce din punctul meu de vedere e mai avatanjos pt. utilizator.

    2. De ce volumul atat de mic de carti scoase in format electronic? Din cate stiu, daca exista cartea tehnoredeactata, conversia la epub ia cateva minute si costurile sunt neglijabile. Asa ca, de ce doar 20 de carti si nu toate cartile pe care le are Humanitas in portofoliu?

    Parerea mea e ca daca editurile romanesti nu ataca piata de ebook in mod corect (adica fara DRM-uri evervante si cu volum mare), vor pierde in fata piraterieriei. Asta deoarecem la momentul actual, se gasesc mult mai multe carti "piratate" in format electronic decat vandute de catre edituri. Si daca editurile nu ataca rapid, se vor trezi ca nu mai pot convinge oameni sa cumpere, cand acestia deja s-au obisnuit sa le ia "la liber"(plus ca la momentul actual oferta "la liber" e mult mai variata), si fara sa se streze cu DRM-uri.
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:17)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui ictin

      Suntem perfect de acord cu abordarea Nemira a DRM-ului. Adica nu ne este deloc simpatic. Intr-o anumita masura, daca DRM va fi impus ca standard sau nu, depinde in mare masura de raspunsul dumneavoastra, al cititorilor nostri. Daca pirateria isi face simtita prezenta, atunci vom fi nevoiti sa folosim DRM, daca nu, vom risca sa ramanem cu Social DRM. Deocamdata ebook-urile Humanitas vor fi disponibile in ambele feluri. Protejate cu DRM (bookbyte.ro) si protejate cu Social DRM (libhumanitas.ro si editiadigitala.ro).
      Despre formate am raspuns mai sus, dar reiau: .epub, pdf, mobi).

      La 2. Din pacate nu stau atat de simplu lucrurile: conversia nu este "one-click-away" (asa cum ne-am dori sa fie). Propriu-zis, din cauza softurilor utilizate pana acum pentru DTP, trecerea pe ebook implica refacerea DTP-ului (alte fonturi, alte reguli de compatibilitate, alte conditii de generare a Cuprinsului, etc.). Este, in fapt, ca si cum ai reface munca implicata in pregatirea unei carti "clasice". Inclusiv coperta (din respect pentru citirori avem coperte diferite pentru editiile digitale).
      De ce 20 de carti? In primul rand este o suma simbolica. Editura Humanitas tocmai a implinit 20 de ani de cand exista. Si asa se face ca in 2010 multe lucruri au jucat in jurul acestei cifre (de la serii de carti pana la... reduceri).

      Despre DRM: paradoxul DRM-ului este ca: 1. enerveaza editura (costa in plus) 2. enerveaza cititorul (e ceva mai greu de utilizat) 3. enerveaza si autorii (strictetea DRM-ului implica si o "circulatie" mai restransa). Insa intrebarea ramane daca nu cumva este un rau necesar. Aici nu stiu ce sa va raspund, cred ca numai intr-o alta intalnire (peste vreo 6 luni) putem avea cifre mai clare. Pana atunci, sustinem cat putem non-DRM. Daca vor fi si alte edituri care ni se vor alatura in aceasta directie, vom castiga aceasta lupta. Daca nu, toate librariile digitale vor avea DRM.
  • cartile electronice sunt mai scumpe (Miercuri, 8 decembrie 2010, 16:04)

    Barbosu [anonim]

    Am vrut sa-mi cumpar carti pentru Kindle de pe Amazon, si exact titlurile alese de mine erau mai scumpe decat paperback-urile. De ce sunt asa de scumpe? Asa o sa fie si cartile voastre?

    Multumesc
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:20)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Barbosu

      La noi nu vor fi deloc mai scumpe. Ba chiar serios mai ieftine (minim 50% mai ieftin decat editia tiparita).
      Motivele pentru care unele edituri din strainatate practica preturi apropiate de print tin de teama in fata acestui nou business + costuri efective inerente oricarui inceput.
      Insa valoarea acestor carti nu sta in faptul ca sunt mai ieftine. (pretul tiparului reprezinta doar vreo 10% din pretul final de vanzare). Ci in faptul ca sunt ultra-portabile, permit search, poti nota "pe margine" fara sa strici "carte". Poti "updata" cartea cu o noua editie cu corecturi facute intre timp (adio "Erate").
  • aplicatii iOs si android (Miercuri, 8 decembrie 2010, 17:03)

    Glook [anonim]

    Nu inteleg prea bine la ce vor folosi aplicatiile pentru iOs si Android? E vorba de platforma pentru cumpararea cartilor? Ca pentru citirea lor din cate stiu exista deja aplicatiile. Sau nu doriti sa va aliniati la standarde si veti face format specific??
    Sper ca e-readerele sa nu piarda din importanta in ochii vostri fata de tablet PC-uri sau smartphonuri. Eu nu-mi utilizez smat phone-ul la citit carti, desi am aplicatia de citire pe smartphone. E mult mai confortabil e-rederul (al meu Kindle) la citit carti.
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:27)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Glook

      Detinatorii de smartphone-uri sunt intr-o lume foarte aparte: telefoanele lor nu mai sunt... telefoane ci terminale in toata regula, care incep sa se comporte ca niste laptop-uri ceva mai mici. Din acest motiv, viata unui smartphone este egala cu numarul si calitatea aplicatiilor ce pot rula pe el. Un iPhone sau un smartphone bazat pe Android sunt astfel un soi de universuri in sine.
      Din acest univers fac parte si "cartile-aplicatii". Adica nu doar un epub pe care-l citesti cu o aplicatie sau alta, ci un continut digital pe care il descarci "ca" aplicatie. Exemplu pentru iPad: Peddlar Lady.
      Frumusetea acestor aplicatii este ca sunt "enhanced books". Sunet, animatie, text ca intr-un spectacol. Si va asigur ca nu doar copiii se bucura de asa ceva.
      Deocamdata ebook-urile sunt intr-un stadiu incipient. Daca vreti, este ca la inventarea televizorului, cand era folosit pentru a filma niste oameni vorbind intr-un studio. NU stiau ce sa faca cu el mai mult decat atat. Asa si cu ebook-urile de azi: sunt copii (cititi-l cu vreti) ale cartilor tiparite. Dar s-ar putea ca puterea lumii digitale sa nu stea in copiere ci in inovatie. Mizam pe faptul ca 'ramura evolutiva' numita ebook va capata in viitor alt sens decat un text transpus electronic.
      Deja editiile electronice ale Wired sau Project (pe iPad) sunt exemple excelente ale puterii acestor noi medii.
  • cartile altor edituri (Miercuri, 8 decembrie 2010, 17:20)

    aden [anonim]

    veti publica si cartile altor edituri sau scrise de freelanceri?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:30)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui aden

      Humanitas Digital nu publica carti proprii, pentru ca nu este editura. Gestioneaza, insa, ebook-urile Editurii Humanitas, in curand ale Editurii Humanitas Fiction, si incepem discutiile si cu alte edituri. Noi ne ocupam cu producerea acestor ebook-uri, popularizarea lor, si cateva canale de distributie. De asta ziceam ca suntem mai mult o agentie care prestam servicii digitale. Daca va intereseaza "servicii de digitalizare" la noi puteti sa veniti. Daca va intereseaza sa publicati o carte (indiferent de format), trebuie sa va adresati unei edituri (Humanitas sau non-Humanitas).
      Cat despre freelanceri, banuiesc ca va referiti la autori self-publishing. Cata vreme cartea are un ISBN, va putem ajuta sa apara in cateva librarii online.
  • citit (Miercuri, 8 decembrie 2010, 17:31)

    jo [anonim]

    1. Ati citit o carte intreaga pe ereader? As vrea sa incerc, dar stiu ca am incercat sa citesc pe monitor LCD. Foarte incomod.

    2. cam carui public va adresati? Cred ca nu sunt foarte multi care au ereader in Romania.

    3. Mai are cartea electronica individualitatea cartii pe print? Se poate crea o astfel de individualitate.
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:37)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui jo

      1. Da, cateva chiar, si am incercat asta cu carti peste 300 de pagini. Si le-am citit pe iPad-ul personal, deci monitor tip LCD. Mie mi s-a parut extrem de comod, si n-am obosit mai tare decat cu o carte tiparita.
      Si am fost la fel de "imersat" in carte (dupa 5 minute nici nu mai stii ca este o carte electronica sau una tiparita).

      2. desi, intuitiv, publicul adresat pare a fi alcatuit din "adolescenti", de fapt persoanele interesate de aceasta schimbare sunt in genere oameni intre 30 si 50 de ani. Dar cam orice cititor serios sau ocazional poate fi interesat de asa ceva. De altfel o sa vedeti in curand care sunt titluri pe care Ed. Humanitas le propune. Sunt titluri foarte serioase si numai de o calitate maxima.

      3. Marturisesc ca mie imi lipseste, in cazul cartii electronice, posibilitatea unui autograf al autorului. Dar cred ca voi supravietui acestui neajuns. Ceea ce denumiti dumneavoastra "individualitate" eu as zice ca este "nostalgie". Si, cum am zis si cu alta ocazie, cata vreme oamenii se pot certa si impaca in urma unui status de Facebook, cred ca nu trebuie sa ne temem de nostalgiile legate de produsele electronice. Mie deja imi sunt dragi primele carti citite electronic.
  • Autorii neconsacrati si e-book-urile (Miercuri, 8 decembrie 2010, 20:11)

    Luana [anonim]

    Credeti ca eBook-urile vor oferi o sansa mai mare scriitorilor romani neconsacrati de a isi publica lucrarile? Intentioneaza Humanitas sa sprijine debutantii pe aceasta nisa, in conditiile in care ei sunt ignorati cu desavarsire de practic toate editurile importante din Romania?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:43)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Luana

      Interesanta intrebarea dumneavoastra, dar contine o premisa cu care nu pot fi de acord: si anume ca "a fi debutant" este o valoare in sine. Valoarea unui text sta doar in calitatea sa de text. Indiferent ca este textul unui debutant, al unui consacrat sau un text publicat postum. Editurile care isi respecta cititorii (si pe sine) nu publica o carte pentru ca provine de la un debutant sau de la un consacrat. Ci o publica daca este buna sau o respinge daca nu este buna.
      Si de asemenea nu sunt de acord ca sunt sunt ignorati de editurile din Romania. Humanitas si Polirom publica debutanti foarte buni. Recent si alte edituri au inceput sa exploreze aceste zone.
      Daca un debutant scrie o carte buna ea va fi publicata.

      Acum imi dau seama ca mai aveti, de asemenea, inca o premisa in comentariul dumneavoastra. Si anume ca o editura isi va "redirectiona" titlurile mai putin vandabile (sau mai putin cunoscute) catre zona digitala. Daca editurile vor face acest lucru, va fi o imensa greseala. Si cel putin la Humanitas tinem sa nu facem aceasta greseala.
  • E-book vs. clasic book (Miercuri, 8 decembrie 2010, 20:57)

    Ionut Stroe [anonim]

    1. Care vor fii tarifele acestor e-book-uri în cazul în care vor avea succes?

    Scribd-ul este la modă astăzi, la fel ca orice altă sursă de pe internet. Nu le puteţi monitoriza pe toate. Plus că transmiterea pe "mess", sau orice alt canal de comunicare pe internet, este extrem de răspândită (pirateria în general, care este foarte productivă în cazul scriitorilor anonimi sau la început de drum).

    2. De ce credeţi că aceste e-book-uri vor avea succes şi nu vor fii cumpărate doar pentru că sunt mai ieftine decât o carte clasică şi apoi pot fii imprimate?

    3. Credeţi că tăietura de hârtie va fii abandonată în favoarea unui cârcel la degetul arătător al mâinii drepte?

    Cine poate renunţa la mirosul de carte nouă? Sau la plăcerea de a întoarce pagina? Mai ales în favoarea unui click care, de cele mai multe ori, este folosit mai des decât o pagină?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:49)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ionut Stroe

      1. as fi fericit sa pot raspunde la aceasta intrebare odata pentru totdeauna. Dar n-am raspunsul. Credem insa ca o carte electronica trebuie sa fie cel putin 50% din editia tiparita (fara discount, desigur). Mai jos devine imposibil de sustinut de catre o editura. Mai sus, nu va fi cumparata de cititori.
      Cat despre piraterie avem metode sa descoperim sursa piratarii in cazul in care o carte din cele vandute de noi apare pe torente sau alte mijloace de distributie "in masa".

      2. am raspuns ceva mai sus despre avantajele de inceput ale cartilor electronice. As adauga cateva, ceva mai jucause: nu se pierd si nu pot sa arda (sa na gandim, nostalgici, daca se putea pastra astfel biblioteca din Alexandria, sau a lui Eliade). Iar regimurile opresive nu prea vor putea interzice cartile.... digitale.
      DIn nou, un print la imprimanta nu poate rivaliza cu o carte tiparita "profesionist". Va veti convinge la prima incercare (coperta, legare, calitate).

      3. simpatica comparatia. Eu deja ma tai la deget mult mai rar si intr-adevar am mai multi carcei la degete.
      Am un amic innebunit dupa mirosul de carte tiparita. Dar in acelasi timp este un internaut impresionant. Cred, deci, ca ele pot coexista.
      Dar mirosul unui eReader sau Laptop proaspat desfacut nu va incita?
  • procent (Miercuri, 8 decembrie 2010, 22:39)

    curios [anonim]

    Cit la suta din pretul cartii digitale Humanitas reprezinta cheltuieli de protectie DRM?
    TVA la cartile digitale Humanitas va fi de 24% - prestari servicii?

    Si o vorba: daca pretul nu va fi mic, imi pare rau dar ati pierdut din start.
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:54)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui curios

      in genere cheltuielile cu DRM revin librariilor digitale. Nu pot fi prea mici pentru ca presupun si amortizare costurilor initiale cu serverul de DRM plus un cost per download.
      Din pacate aveti dreptate, cartile digitale sunt considerate servicii, si TVA-ul este de 24%.
      Este, in opinia noastra, o enormitate, dar, tot din pacate, ea nu este o enormitate romaneasca si una europeana. Asa e in toate tarile. Si va dati seama ca desi pretul este redus la jumatate fata de print, diferenta de TVA face ca lucrurile sa nu para asa de incurajatoare.
      Preturi intre 9.9 si 19.9 cu media clara de 14.9 vi se par mari?
  • lectura, (e)cartea si biblioteca (Miercuri, 8 decembrie 2010, 23:42)

    Claudia S. [anonim]

    Bun gasit.
    Bibliotecile publice, scolare sau universitare sunt peste tot in lume considerate institutii cheie pentru promovarea lecturii si a produselor de calitate ale editurilor. As vrea sa va intreb daca pentru produsele pe care Humanitas Digital le va aduce pe piata romaneasca va gaditi sa aveti promotii si in biblioteci. Cateva readere plasate in biblioteci ar permita accesul publicului tanar la colectiile digitale Humanitas si ar contribui la promovarea acestor produse intr-un mod legat natural de cartile in format clasic. Modul in care se face educarea publicului in relatie cu acest tip de produs va decide succesul lui pe termen mediu si lung.
    Multumesc si succes!
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 13:59)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Claudia S.

      Ideea este exelenta, dar asa ceva se poate face numai cu ajutorul serios al bibliotecilor. Investigam ce se poate face.
      Dar da, sunt total de acord cu dumneavoastra: educatia este cheia. Am avut recent surpriza sa descopar ca sunt oameni care lucreaza de cativa zeci de ani in edituri care inca intreaba ce este un ebook? Multi il confunda cu eReaderul (vedeti ce inseamna sa confunzi continutul cu forma?). Putini inteleg ca un eBook este un fisier. Un PDF eliberat de constrangerile paginatiei.
  • Preturi e-book (Joi, 9 decembrie 2010, 8:33)

    Barbu [anonim]

    In conditiile in care volumul vanzarilor de carte in format tiparit scade, mai ales pe fondul crizei si lipsei de interes a majoritatii romanilor, cum apreciati evolutia vanzarilor in viitor, tinand cont si de pretul urias pentru romanul obisnuit al unui e-book ?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:02)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Barbu

      Criza a scazut, intr-adevar, fondul de carte tiparita. Dar a avut si un efect pozitiv: oamenii cumpara cu mult mai mult discernamant: chiar vreau cartea asta? O voi citi? Oare chiar e buna? Aici prietenii si forumurile de pe internet intra in joc.
      De aceea, credem noi, exista o zona "gri" facuta din cartile pe care nici nu le dorim cu orice pret dar nici nu ne sunt indiferente. Aici de obicei se "duce lupta". Vad un "debutant" (apropos de un comentariu de mai sus). Sa-l incerc? Sa nu-l incerc?
      Ebook-urile pot oferi un raspuns la o astfel de dilema: incearca-l! Risti mai putini bani dar iti cresc si sansele de descoperi inainte altora urmatorul mare scriitor din panteonul propriu.
  • Colaborare (Joi, 9 decembrie 2010, 8:42)

    arhideco [utilizator]

    Stimate Domn,
    In cazul in care sunt interesat de o colaborare cu editura dumneavoastra, in ce conditii se poate face asta? Suntem interesati de distributia cartilor in format digital, pe site-ul nostru.
    Multumesc anticipat pentru raspuns.
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:02)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui arhideco

      Ne puteti contacta direct. Pe site gasiti telefoanele si emailurile necesare.
  • Viitorul (Joi, 9 decembrie 2010, 11:08)

    dp [anonim]

    Sint o persoana destul de reticenta la tehnologizarea excesiva a societatii actuale.
    Refuz iPadul, iPodul, iTunes, etc. Si deocamdata refuz cartile electronice, cel putin din motivu ca mi se par extrem de obositoare pentru ochi.
    Credeti ca in viitor (in 20 de ani, sa zicem) voi supravietui dpdv tehnologic? Voi mai gasi carti tridimensionale de cumparat?
    Sau poate e preferabil sa nu mai pierd vremea cu chestii de secol 20 si sa ma grabesc sa invat aplicatiile specifice secolului 21?
    Altfel spus: a nu te supune dominatiei 'e-urilor' (si nu ma refer la cele alimentare, ci la cele electronice' mai este o alegere? Sau este o metoda inceata dar sigura de a te sinucide din punct de vedere social, profesional, etc ?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:09)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui dp

      Daca s-ar da premii pentru comentarii, cred ca dumneavoastra l-ati merita din plin.
      Faptul ca sunteti atat de corect informat (sau informata, ma scuzati daca gresesc genul) in privinta iPad-ului, iPod-ului si lui iTunes ma face sa cred ca refuzul nu este tocmai total.
      Argumentul oboselii induse de ecranele cititoarelor nu tine foarte bine: daca considerati ca LCD-ul oboseste ochii (pe ai mei nu-i oboseste, de exemplu) oricand aveti disponibile cititoarele bazate pe cerneala electronica (eInk) care nu sunt backlit (lumina nu vine dinspre ecran spre ochii dumneavoastra) ci care au nevoie de sursa terta de lumina (naturala sau nu). Asadar un Evobook, un iRiver sau un kindle sunt alegeri bune. (de saptamana viitoare gasiti Evobook-uri in toate Librariile Humanitas din tara. Pe Kindle il luati direct de pe Amazon).

      Dar as zice altceva: nu cred ca trebuie sa va convinga nimeni de "beneficiile tehnicii". Intr-un fel tehnica merge dupa regulile ei, si ea nu pare sa tina seama, neaparat, de dorintele oamenilor. Insa pana la urma fiecare este propriul stapan: daca nu doriti ebook-uri si va simtiti bine cu cartile tiparite, nu cred ca vor iesi din scena in urmatorii 10 ani. Dar sigur vor deveni ceva mai scumpe. Si mai greu de gasit. Fiecare tip de carte cu deliciile ei. NU cred ca trebuie sa renuntati la cartile tiparite.
  • precizare (Joi, 9 decembrie 2010, 13:03)

    Paul Balogh [hotnews.ro]

    Buna ziua tuturor,

    As incepe cu o precizare: Humanitas Digital face parte din grupul Humanitas, dar nu este o editura (asa cum sunt, de exemplu, Editura Humanitas sau Humanitas Fiction sau Humanitas Multimedia). De asemenea nu suntem nici librarie (asa cum sunt Librariile Humanitas).
    Humanitas Digital este mai degraba incrucisarea dintre o agentie digitala (deschisa tuturor editurilor din Romania) si o firma de software specializat in aplicatii ce beneficiaza de continut cultural.
    Fiind parte a grupului Humanitas, reprezentam si ebook-urile editurilor noastre, dar scopul este sa contribuim la "industria digitala" ca intreg.
    Si acum incep sa raspund la intrebarile dumneavoastra.
  • Intrebari (Joi, 9 decembrie 2010, 13:19)

    Andrei [anonim]

    Ma bucur pt. ca ati ales formatul epub (eu am un e-reader de la iRex, model DR800). Ce m-ar interesa:
    1. Epub-urile sunt cu DRM sau fara?
    2. Cat de multe titluri va propuneti sa faceti disponibile? (piata de e-book-uri la noi e cam putin dezvoltata, CorectBooks vinde pdf-uri, iar Nemira mai vinde cate ceva, iar librariadigitala.ro s-a dovedit a fi un mare fas). Se va gasi digital cam tot ce se poate gasi pe print?
    3. Care va fi diferenta de pret intre print si digital? (unele edituri, cum ar fi Corect Books, au pret mai mare la editiile digitale decat la cele de print, ceea ce mi se pare exagerat)
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:11)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Andrei

      1. si cu si fara (vedeti mai sus)
      2. 20 incepand de maine. Inca vreo 100 pana in 300 in anul care vine. Nu cred ca 2011 este anul in care tot ce e tiparit devine disponibil si digital. Poate 2013.
      3. si la asta am raspuns mai sus. Pretul de digital incepe de la 50% din pretul de print si merge... in jos.
  • Kindle (Joi, 9 decembrie 2010, 13:50)

    Valmu [utilizator]

    Postez doar ca sa felicit initiativa si distribuirea cartilor in format PDF compatibil cu Kindle. Am inceput de curand sa folosesc variata Kindle pentru Android iar piata este foarte mare, insa am fost sincer trist pentru ca nu am gasit mai multe carti ale autorilor romani si/sau carti scrise de autori straini, dar traduse in limba romana.

    Cat despre pret, din ce am vazut pana acum pe Amazon, editiile digitale sunt mai ieftine decat cele tiparite.

    Spor!!
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:12)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Valmu

      Multumim pentru entuziasm si felicitari.
      Totusi PDF-ul nu este solutia cea mai buna pentru o carte digitala. V-as sugera sa incercati mobi pentru Kindle si epub pentru orice altceva.
  • evolutie tehnologica si dematerializare (Joi, 9 decembrie 2010, 13:55)

    bender [anonim]

    1. Este astazi opozitia carte in format traditional-carte in format electronic o falsa opozitie?
    2. De curand Samsung a prezentat noi tipuri de tehnologii in ceea ce priveste ecranele, printre care un ecran transparent, un altul "incasabil" si un altul flexibil. Populariazarea cartii in format electronic este cu siguranta in stransa legatura cu evolutia tehnologica. Tabletele oricat de evoluate ar fi fata de ce era inaintea lor, considerate din punctul de vedere al unui ecran flexibil, foarte subtire cu o tehnologie dematerializata la extrem si o foarte mare autonomie sunt inca rudimentare, o consecinta fiind "inconfortul" legat de lectura electornica. Cum comentati?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 14:18)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui bender

      1. da cred ca este o falsa opozitiei. Marele copac al cartilor nu si-a pierdut trunchiul (cunoasterea textelor) ci doar i-a mai crescut inca o ramura, promitatoare (digitalul) care va convietui pasnic (ok, uneori tensionat) cu cartile tiparite. Copacul, insa, rezista.

      2. De acord cu comentariul dumneavoastra. Pana la aparitia eInk-ului, de exemplu, nu se prea putea vorbi de eReadere. Vom vedea ce ne rezerva viitorul. Deja ecrane de tipul Retina Display (vedeti iPhone 4) sunt absolut excelente si din cauza densitatii de pixeli nu mai faci diferenta dintre print si ecran din punct de vedere al calitatii. Experienta este, intr-adevar, uimitoare.
  • Aspecte lingvistice (Joi, 9 decembrie 2010, 15:37)

    Serban [anonim]

    Domnule Balogh,

    Pentru ca vorbesc engleza, si pentru ca sint familiarizat cu terminologia de specialitate (in engleza), am inteles ce vreti sa spuneti.

    Critica mea nu se indreapta neaparat catre dvs. si, deci, va rog sa nu luati asta in nume personal: oare noi nu putem folosi, sau sa ne gindim sa folosim, o terminologie romaneasca in consonanta cu cea engleza sau alta limba? Da, o sa se intrebe ca de ce trebuie sa reinventam roata? Bine, bine, dar e vorba de o roata romaneasca, a unui autovehicul in care se afla un public romanesc sau romanofon.

    De exemplu, de ce sa nu putem spune pentru un e-reader "un cititor electronic", sau "lector electronic", sau un "e-cititor", sau un alt cuvint compus care sa contina un simbure romanesc?

    Ceea ce vorbim noi acum, in acest domeniu, sub influenta unei limbi dominante, are tot mai mult lexicul si fonetica unei limbi pasaresti care nu este decit o o amprenta palida, aproape depersonalizata.

    O solutie, poate nu cea mai eficienta, ar fi sa se sugereze un termen sau altul, si lumea sa voteze (electronic, nu?) pentru un termen sau altul. De exemplu, sa aveti--de ce nu?-- o pagina speciala, a editurii dvs, si sa se propuna un cuvint romanesc pentru echivalentul sau in engleza.

    De ce ne distantam tot mai mult de noi insine? Si, mai ales, ce identitate vrem sa avem?
    • r (Joi, 9 decembrie 2010, 16:48)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Serban

      e o problema destul de serioasa, cea ridicata de dumneavoastra. Insa nu prea sunt adeptul romanizarii limbajului tehnic. Termenii tehnici sfarsesc prin a fi folositi ca niste nume proprii si nu vad, astfel, nici o problema in a ii folosi ca atare, in limba din care provin. Daca va uitati pe site-urile noastre veti remarca un efort indreptat spre evitarea englezismelor. Insa deseori ele adauga culoare si savoare. Incercati sa spuneti pe romana mai concis si mai percutant "Humanitas goes Digital". Noi n-am gasit o echivalenta satisfacatoare. Asa cum avem si expresii frantuzesti pe care le folosim frecvent (si pentru asta nu sunt nici pretioase, nici inadecvate).
      Adica, pe scurt, nu sunt de acord cu varianta franceza de traducere cu orice pret (inclusiv frizand ridicolul) termenii tehnici.
      Acum voi folosi soricelul sa dau "trimite" acestui comentariu electronic.
      Asadar, as zice mai degraba: moderatie in toate (apropos, Radu Paraschivescu are un text excelent si super-ironic despre romgleza in Bazar, bizar).
  • Nu-i chiar asa (Vineri, 10 decembrie 2010, 1:31)

    Serban [anonim]

    Diferenta dintre engleza si franceza, iar dvs. nu ati precizat acest lucru, care-i foarte impotant, este ca, in primul rind, limba din urma are afinitati genetice (culturale, inrudire lingvistica apropiata) cu limba noastra (si-apoi, limba noastra are cam unul din cinci cuvinte frantuzesti folosite cotidian), dar, pastrind proportiile, sa zicem ca aveti dreptate, si ca trebuie sa fim echidistanti fata de o limba sau alta.

    Nu am afirmat deloc ca termenii tehnici trebuie romanizati cu orice pret, mai ales la un pret ridicat (ne epuizam in traduceri fanteziste), sau sa nu fim moderati. Dar, noi, in graba noastra de a ne adapta, de a prelua, de fi contemporani, riscam sa uitam de sufletul limbii noastre si sa o preschimbam intr-o strutocamila (poate ca a si inceput sa capete aceasta forma).

    Ceea ce putem face, insa, este sa ne uitam la traduceri din alte limbi romanice, sa supunem la un vot un cuvint sau altul, sa consultam lingvisti, si sa vedem ce putem face. E mai simplu sa inchini steagul, ca sa o spun mai pe romaneste.

    Noi riscam sa ne pierdem sufletul, si prin avintul nostru netemperat de reflectie intru limba noastra, in acest labirint lexical nepotrivit limbii noastre. Ce-ar mai ramine dupa aceea? Sa stiti ca nu ma refer numai la influenta limbii engleze, dar si a aceleia ruse (in Basarabia, de exemplu).

    Spuneti ca vreti sa spunem mai concis in romaneste "Humanitas goes digital", hmm, haideti sa ne gindim: Humanitas pe/in digital; Humanitas in virtual; Humanitas paseste in virtual. Si sint convins ca si altii pot gasi variante mai interesante decit cele ale lor mele. S-a incercat, oare? Nu cred.

    Englezismele, ca si rusismele de altfel, adauga prea putin savoare limbii noastre. Inteleg ca, din motive politice, economice, si oarecum culturale, limba engleza este favorizata. Inseamna asta, oare, ca noi trebuie sa apelam la aceasta mereu pentru ca limba noastra nu pare sa exprime concentrat o idee precum engleza? Eu nu cred.
    • r (Vineri, 10 decembrie 2010, 11:48)

      Paul Balogh [hotnews.ro] i-a raspuns lui Serban

      Cred ca de fapt dezacordul dintre noi este doar aparent sau o chestiune de nuante. Si eu sunt un inamic al romglezei. Adica ma irita cand cineva foloseste uzabilitate in loc de utilizabilitate. Am prieteni care insista sa scrie cu diacritice romanesti si pe chat (si din acelea corecte, cu virgula nu cu sedila). Asadar cand e vorba de protejat, in limite firesti, limba romana, o facem. Insa marturisesc ca retorica "sufletului limbii" nu ma prinde.
      Nu stiu ce sa fac cu aceasta metafora. Ma simt bine si in romana si in engleza. Mi se intampla uneori sa imi vina sa spun fraze intregi in engleza in mijlocul unei conversatii in romana. Si nu mi se pare asta ceva monstruos. Deseori imi apar in minte exprimari mai adecvate in limba engleza decat in limba romana (insist cu Humanitas goes Digital - variantele propuse de dumneavoastra nu functioneaza - la ele ne gandisem si noi).
      Dar cred ca deja suntem offtopic, nu? Ar merita continuata discutia asta altundeva, categoric este un subiect interesant care pune in joc linia dintre pragmatism si "protectia" limbii. Si e cu atat mai interesant cu cat astazi noi nu mai avem o singura limba-patrie.
  • Metafora (Sâmbătă, 11 decembrie 2010, 1:23)

    Serban [anonim]

    1) "[M]arturisesc ca retorica "sufletului limbii" nu ma prinde".
    2) " [N]oi nu mai avem o singura limba-patrie".
    =====

    Dar asta este alegerea dvs. si este foarte bine ca aveti o alegere.

    Cu parere de rau, nu va dau dreptate cu privire nu atit la dezacordul dvs. cu privire la metafora, cit, mai ales, la folosirea cuvintului retorica pentru a descrie o parte din argumentatia mea, dvs. grabindu-va, dupa opinia mea, sa folositi un calificativ.

    Daca limba noastra nu are un suflet, si sa spunem ca aveti dreptate, atunci inseamna ca puteti sa ii definiti caracterul. Dupa dvs, ce trasaturi (lingvistice si culturale) are limba noastra? Ati fi de acord ca limba apartine spatiului lingvistic romanic, de nuanta rasariteana? Pentru a invata limba romana, si ma refer la cea literara, noi devenim aculturati in mediul lingvistic si cultural romanesc, iar acest proces urmeaza un curs ani de zile, zeci de ani, pentru a se ajunge la o stare ce permite exprimarea unei idei complexe intr-un lexic adecvat, si intr- o sintaxa de rigoare.

    Credeti ca dvs. ati petrecut un timp, daca nu echivalent, atunci macar comparabil in spatiul englez sau anglofon pentru a putea intelege din interior aceasta limba-patrie? Nu vrea sa abordez o linie de argumentare care ne-ar pune pe amindoi intr-o situatie ce ar genera dispute neplacute, deci o evit.

    Nu sinteti in afara subiectului (adica, off topic) deloc, ci, lansez ipoteza, sinteti prea prins--si as intelege asta ca pe o etapa formativa--intr-un proces de dezvoltare a dvs. profesionala, culturala etc.

    Repet, repet: este mai usor de inchinat steagul decit de infruntat necunoscutul.
  • Vitamina Ce-altceva sa fie? (Vineri, 15 aprilie 2011, 17:06)

    Succes [anonim]

    Ma gandesc ca tinerii de multe ori au de carat o multime de carti. Asa, ar avea o biblioteca la purtator. O camera sumar mobilata dar, toate cartile prezente plus un mediu de comunicare excelent si flexibil. Cultura e ca sanatatea, iti dai seama de valoarea ei numai cand o pierzi sau, si mai rau, nu mai apuci sa iti dai seama. Este o investitie in viitor as spune, in propriul viitor, un fel de medicina preventiva.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version