Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Despre ceva simplu: complicarea fiscalitatii

de Madalin-Irinel Niculeasa     Contributors.ro
Vineri, 28 septembrie 2012, 18:02 Economie | Finanţe & Bănci

Madalin-Irinel Niculeasa
Foto: Arhiva personala

Apreciez ca nicicand omenirea nu a avut un grad de complicare mai mare ca cel pe care-l traim zilele acestea in toate domeniile de activitate, incepand cu cele creative sau asa-zis intelectuale si pana la cele materiale, sau asa-zis productive. Dar parca nicaieri complicarea, si nu complexitatea, nu este mai mare ca in materie fiscala. Exista o placere intelectuala de a pune situatiile de fapt fiscale intr-un ansamblu legislativ atat de complicat incat nimeni nu mai intelege de ce si pentru ce. Sa le luam pe rand.

Schimbarea paradigmei. Henry Kissinger, in Diplomatia spune ca secolul 21 a determinat o schimbare a matricei existentiale a statului, anume trecerea de la raison de stat a lui Richelieu la drepturile si libertatile cetateanului, a lui Widrow Wilson. Aceasta trecere are consecinte juridice, inclusiv asupra tehnicii juridice care nu mai exista doar pentru a justifica existenta si desfasurarea statului ci a dobandit o noua utilitate si anume protejara drepturilor si intereselor cetatenesti. Astfel se justifica jurisprudenta nu foarte veche a instantelor constitutionale respectiv a instantelor europene (CEDO si ECJ, spre exemplu) cu privire la importanta tehnicii legislative. In acest sens, trebuie subliniate doua tendinte: prima are legatura cu ceea ce instanta constitutionala din Franta identifica ca fiind obligatia legiuitorului de a adopta legi care sa poata fi accesibile, omului mediu, din punctul de vedere al educatiei, fara ca acesta sa apeleze la specialisti pentru intelegerea acestora, iar a doua priveste prezumtia absoluta si irefragabila relativa la caracterul just al conceptiilor legislative.

Situatia Romaniei. Instanta constitutionala din tara noastra a inceput drumul mentionat mai sus dar nu l-a terminat, in sensul ca exista decizii relative la rolul tehnicii legislative in protejarea drepturilor si libertatilor cetatenesti dar nu exista jurisprudenta care sa sanctioneze complicarea unei anumite situatii juridice dincolo de limita mentionata de instanta constitutionala din Franta: accesibilitatea legii pentru omul mediu. Toate acestea se intampla, desi Constitutia Romaniei face vorbire despre asezarea justa a sarcinilor fiscale ceea ce cuprinde atat accesibilitatea cat si caracterul prezumat just al taxelor si impozitelor. Relativ la asezarea justa a sarcinilor fiscale, trebuie mentionata si pozitia Consiliului de Stat din Franta care a stabilit ca acest caracter poate fi verificat asupra intregului sistem fiscal, adica autoritatea de cenzura poate verifica la un moment dat daca sistemu fiscal este just din perspectiva drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Situatia TVA. Nu exista taxa sau impozit mai complicata decat TVA. Din pacate, accesibilitatea acestui impozit este afectata inclusiv de reglementarea de la nivel european care datorita modalitatii de evolutie a reglementarii nu este totdeauna coerenta, unitara si accesibila omului mediu. TVA-ul nu a avut din totdeauna aceasta forma legislativa, intrucat aceasta este printre putinele taxe al carui concept si design a evoluat in timp. Evolutia in casrcada a TVA-ului s-a rasfrant si asupra accesibilitatii acesteia. Reglementarea raporturilor B2B, B2C, C2B, in aceasta materie este greoaie si incoerenta, neunitara si oarecum artificiala. De aici si preocuparea Comisiei Europene care anul trecut a declansat o discutie serioasa si fundamentala cu privire la structura si principiile TVA. Legiuitorul national este strain si indiferent fata de aceasta realitate juridica aceasta desi consecintele economice nu pot fi ignorate: frauda si evaziunea fiscala de multe ori sunt involuntare, in sensul ca reprezinta o modalitate subiectiva de interpretare a dispozitiilor legale, in lipsa unei posibilitati reale de interpretare obiectiva a dispozitiilor legale.

Raportul contabilitate – fiscalitate. Din pacate relatia dintre cele doua planuri este contemplata incomplet si subiectiv inclusiv la nivel european. Mai exact, raportul dintre planul indrituit sa inventarieze situatia economica si planul apt sa determine sarcina fiscala constituie o preocupare recenta a legiuitorului national. Toate acestea au facut sa avem profit contabil, profit financiar si profit impozabil, spre exemplu, ceea ce permite de multe ori organelor de control fiscal o atitudine subiectiva fata de contribuabil. Cele doua planuri au evoluat in mod independent unul fata de celalalt, fara a se intalni sau intrepatrunde pe traseul lor si doar recent realitatea economica a impins legiuitorul spre o analiza coroborata a celor doua planuri. Efectele juridice ale celor doua planuri, desi diferite, intrucat contabilitatea constituie un mijloc de proba preconstituit de contribuabil, iar fiscalitatea ar trebui sa fie o stare mult mai obiectiva decat contabilitatea, trebuie sa atinga acelasi rezultat, si anume: asezarea justa a sarcinilor fiscale atat la nivel conceptual cat si la nivel de implementare.

Raportul deduceri – scutiri. In jurisprudenta Curtii Europene de Justitie exista o preocupare reala pentru asezarea justa a deducerilor prin raportare la scutiri, in conditiile in care exista o diferenta semnificativa intre cele doua categorii de exceptari fiscale. Daca scutirile presupun un demers mai degraba cognitiv, fiind free of costs, deducerile determina o sarcina administrativa pentru contribuabil care trebuie sa inscrie in contabilitate cheltuielile si sa faca demersuri in sensul justificarii acestora. Relatia dintre cele scutiri si deduceri se analizeaza tinand seama de asezarea justa a sarcinilor fiscale, in sensul ca legiuitorul trebuie sa tina seama inclusiv de sarcina administrativa care sta la baza administrarii acestora. In cazul Romaniei, modificarile legislative din ultima perioada de timp s-au preocupat mai mult de deduceri si din ce in ce mai putin de scutiri. Daca in cadrul acestei relatii mai interferam si notiunea de ajutor de stat, concept de care legiuitorul national trebuie sa tina seama in mod semnificativ in contextul european in care activam, ne vom da seama de cata intelepciune trebuie sa dea dovada legiuitorul pentru a determina asezarea justa a taxelor si impozitelor.

Calitatea de contribuabil. Prin raportare la Codul fiscal francez care da dovada de o mare coerenta in optiunea politica de incadrare a anumitor contribuabilii in cadrul impozitului pe venit sau a impozitului pe profit, spre exemplu, Codul fiscal roman este de o incongruenta desavarsita in aceasta materie; nu exista niciun criteriu sau logica care sa stea la baza determinarii calitatii de contribuabil pentru un impozit sau altul. Asezarea justa are in vedere inclusiv evitarea discriminarii intre contribuabili aflati in aceeasi situatie, principiu care nu totdeauna poate fi implementat in conditiile in care exista o inconsistenta de optiune legislativa cu privire la subiectele impunerii.

Legea fiscala si legea bugetara. Lantul temporal al veniturilor fiscale sau bugetare (depinde de perspectiva celui care analizeaza) impune o suprapunere, chiar daca nu identica, dar cel putin aproximativa dintre criteriile si conceptiile fiscale si cele bugetare. Or, trebuie tinut seama de faptul ca, spre exemplu, diferenta dintre fiscalitatea si parafiscalitate, diferenta atat de semnificativa inclusiv in conceptia Bancii Mondiale, se face cu ajutorul Codului Fiscal respectiv a clasificatiei bugetare a veniturilor realizata de legea bugetara anuala. Aici problemele apar in momentul in care cele doua planuri folosesc instrumente de dimensionare si raportare diferita, respectiv conceptii diferite, adica conceptia contabila folosita de legea bugetara si conceptia fiscala, folosita de Codul fiscal.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

414 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi