O noua directiva europeana, aflata in dezbaterea Parlamentului European, urmareste facilitarea liberei circulatii a fortei de munca prin stabilirea unor standarde minime de achizitionare si conservare a dreptului la pensiile suplimentare.
Directiva se va aplica tuturor schemelor care ofera pensii in completarea (suplimentarea) pensiei de stat, cum este in cazul Romaniei Pilonul II pensii private obligatorii. Principalele prevederi ale directivei vizeaza conditiile de achizitionare a unei pensii, tratamentul egal si corect al drepturilor latente la pensie, precum si imbunatatirea graduala a posibilitatii de transfer a activelor personale ale participantilor la schemele de pensii suplimentare, de la o schema la alta.
Incompatibilitatea schemelor de pensii la nivel european descurajeaza in cel mai inalt grad mobilitatea fortei de munca intre state. Oamenii sunt descurajati sa isi schimbe frecvent locul de munca, eventual intr-o alta tara membra, de diferitele obstacole din cadrul schemelor de pensii. Astfel, exista scheme de pensii ocupationale care impun perioade de asteptare indelungate pentru cei care vor sa adere la ele.
Angajatii sunt obligati sa munceasca un anumit numar de ani pentru un angajator, fara posibilitatea de a-si schimba locul de munca, daca vor sa adere la acea schema de pensii. Un alt exemplu este cel al schemelor de pensii care ofera beneficii angajatilor numai daca acestia au contribuit un anumit numar de ani, platind o suma minima.
Un alt obstacol este acela ca nu toate schemele de pensii din tarile membre ale Uniunii Europene recunosc drepturile latente ale angajatilor (aparute atunci cand persoana isi schimba locul de munca, deci si schema de pensie aferenta, dar isi lasa contributia in fondul de pensii anterior si poate cere o pensie la data pensionarii).
Nu in ultimul rand, nu toate schemele de pensii europene permit transferul drepturilor partcipantilor la o alta schema, din acelasi sistem sau din alta tara.
Conditiile de achizitionare a unei pensii
Parlamentul European urmareste impunerea unui minim de conditii obligatorii, care sa fie recunoscute si respectate de catre toate statele membre. O perioada de cotizare de maxim cinci ani, mai inainte ca angajatul sa beneficieze de dreptul de a fi platit din fondul de pensii sau de a i se conserva suma acumulata in cont este doar una dintre aceste conditii obligatorii.
Nici o schema de pensii nu ar trebui sa impuna o perioada mai mare de cotizare. Pe de alta parte, Parlamentul European doreste ca, in cazul in care un angajat renunta la schema de pensii respectiva inainte de implinirea celor cinci ani care ii dau dreptul la plata unei pensii, suma cu care a cotizat sa i se restituie.
Daca suma a fost investita, cum se intampla la Pilonul II - pensii administrate privat din Romania, el ar trebui sa primeasca valoarea la zi a contributiei sale, majorata cu profitul sau diminuata cu pierderea, dupa caz.
Tratamentul corect si egal al drepturilor la pensie latente
Directiva defineste drepturile la pensie latente ca fiind drepturile la pensie acordate, detinute in cadrul schemei de pensii unde au fost dobandite de un beneficiar latent. Exemplul romanesc este cel al Pilonului II, respectiv cazul persoanelor care contribuie la sistemul asigurarilor sociale de stat o perioada (timp in care contribuie si la un fond de pensii administrat privat), dupa care se opresc.
Acestor persoane drepturile la pensia privata obligatorie li se conserva, ele putand incasa valoarea acumulata in contul personal la varsta pensionarii. Situatia existenta in Romania nu este valabila in toate statele membre. Nu toate schemele de pensii suplimentare prevad conservarea drepturilor latente, in unele situatii angajatii chiar pierzand sumele cu care au cotizat.
Prin tratament egal si corect al drepturilor acestor persoane, Parlamentul European intelege ca valoarea drepturilor lor latente sa evolueze identic cu valoarea drepturilor membrilor activi ai schemei de pensii. Drepturilor celor care au parasit schema de pensii respectiva trebuie sa li se aplice aceiasi indici de corectie, cum ar fi rata inflatiei la zi, nivelul de salarizare la zi sau cel al pensiilor la zi.
In prezent, doar salariatii din Marea Britanie si din Irlanda au garantia ca drepturile lor latente sunt protejate de inflatie, prin ajustarea automata la un anumit plafon al acesteia.
Imbunatatirea posibilitatii de transfer de la o schema la alta a activelor personale ale participantilor la schemele de pensii suplimentare
Directiva Comisiei Europene prevede posibilitatea ca angajatii sa isi poata transfera contributiile acumulate la sistemele de pensii suplimentare, de la un angajator la altul, indiferent de localizarea acestuia. Parlamentul European are o abordare mai prudenta, propunand un mecanism de transfer gradual.
In tari ca Spania sau Finlanda, transferul drepturilor la pensiile ocupationale nu este posibil din punct de vedere legal. In Danemarca, Italia, Suedia sau Italia, transferul este posibil doar pe plan intern, nu si de la o tara la alta. Justificarea interdictiei consta in necesitatea prevenirii evaziunii fiscale.
