Analiza: Cati pensionari va avea Romania in 2030?

de prof. univ. Vasile Ghetau     HotNews.ro
Miercuri, 11 mai 2011, 2:21 Economie | Asigurari

Grafice-evolutia numarului de pensionari 1990-2010
Foto: Hotnews
 documente
(11 Mai 2011) PDF, 1MB
Sistemele publice de pensii din tarile Uniunii Europene se afla intr-un sever proces de reformare avand drept obiectiv asigurarea securitatii, eficientei si sustenabilitatii, pensii adecvate si accesibile astazi si in viitor. Criza financiara si economica a acutizat cu brutalitate o stare cunoscuta a sistemelor publice de pensii, extrem de complexa si sensibila politic, sistematic amanata in cautarea solutiilor si luarea deciziilor de catre guverne. Sistemele finantate public de tip pay-as-you-go isi arata limitele in transferurile inter-generationale, prin deficite, si asistam la preocupari prudente de introducere a fondurilor de pensii de capitalizare (obligatorii si/sau voluntare) (Antolin (OECD), 2008).

Cresterea sperantei de viata si a numarului de ani traiti dupa pensionare a schimbat dramatic raportul dintre numarul populatiei in varsta de munca si numarul populatiei varstnice, conferind acestui raport de dependenta a varstnicilor valori nesustenabile economic in viitor fara cresterea varstelor la pensionare ori schimbari la nivelul cuantumului cotizatiilor si chiar al nivelului pensiilor.

Punctul la care s-a ajuns este cel la care adoptarea de politici concrete pentru imbunatatirea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice este apreciata a fi cruciala (European Commission, 2010a; 2010b; 2010c) . Aproape toate tarile UE au majorat in anul 2010 varsta standard de pensionare si durata stagiului de cotizare pentru pensie completa.

Acest context european general ar putea oferi termeni de comparatie si de corecta intelegere a dezvoltarilor care au avut loc in Romania in ceea ce priveste numarul de pensionari in ultimele doua decenii si, mai ales, asupra evolutiilor care se prefigureaza in acest deceniu si in cel care va veni. Vom putea sesiza influente deja mentionate ale cresterii sperantei de viata, ale ajungerii la varstele de pensionare a generatiilor mari din anii de baby boom. Paralela se opreste insa aici pentru ca natalitatea a avut o evolutie atipica in Romania incepand cu a doua parte a anilor 1950 iar aceasta evolutie va marca spectaculos dinamica numarului de pensionari, indeosebi in perioada 2020- 2030.

Datele din tabelul 1 ofera o prima informatie statistica, selectiva, asupra numarului de pensionari in Romania pe cele doua mari categorii incepand cu anul 2000 si credem ca doua observatii se degaja: 1. numarul total de pensionari de asigurari sociale este in regres continuu;
2. reculul nu provine din scaderi la ambele categorii mari de pensionari, ci numai din reducerea constanta si importanta a numarului pensionarilor agricultori, in timp ce pensionarii de asigurari sociale de stat sunt in crestere numerica.

Tabelul 1. Evoluția numărului total de pensionari de asigurări sociale și a celor două categorii majore de pensionari, 2000-2010




Cum evolutiile din spatiul economic si social de dupa 1989 au fost (si raman) extrem de complexe, deformate de politici inadecvate, de factori si conjuncturi interne si internationale, dezvoltarile din aria pensiilor/pensionarilor de dupa anul 2000 nu pot fi desprinse de cele din anii 1990. Figurile 1a si 1b ne ofera acest cadru. Scaderea numarului total de pensionari s-a instalat in anul 2002 dar dupa o crestere generala viguroasa - la toate tipurile de pensie - in anii 1990-2001. Ne-am putea intreba daca nu acolo se afla originile actualului colaps al sistemului public de pensii.

Ascensiunea celei mai importante componente a numarului total de pensionari "de asigurari sociale de stat" a rezultat in anii 1990 din cresteri la toate tipurile de pensie (limita de varsta, invaliditate si urmas). Situatia este diferita dupa anul 2001: continuarea progresului provine esential din cresterea numarului de pensionari de invalidate. Se poate observa aplatizarea si chiar usorul recul al curbei numarului de pensionari prin limita de varsta pana in anul 2007, in urma reducerii unui stoc de potentiali pensionari pentru limita de varsta prin generoasele masuri din anii 1990, dar si a aparitiei pensionarii anticipate (a se vedea si Caseta 2).

Dupa 21 de ani de declin demografic si previzibila continuare a acestuia in anii care vin, populatia Romaniei ar putea ajunge in anul 2030 la 19,2 milioane locuitori (United Nations, 2011), ceea ce ar insemna un recul de 4 milioane fata de inceputul anului 1990 si de 2,2 milioane fata de 1 ianuarie 2011. Anul 2030 este anul in care varsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani atat la barbati, cat si la femei. Cele 5,7 milioane de pensionari de la inceputul anului 2011 reprezentau 27 % din populatia tarii.

Problema pe care ne-am pus-o este cea a evolutiei posibile a numarului de pensionari la orizontul anului 2030, in contextul demografic prognozat. Nu trebuie sa omitem faptul ca populatia din care vor proveni pensionarii din acest deceniu si din cel care va urma este o populatie aflata in viata si nu va fi influentata de evolutia natalitatii in cele doua decenii.

Pensionarii reprezinta o subpopulatie, definita prin caracteristici specifice si in care exista intrari si iesiri permanente, care-i modifica numarul si structura pe sexe si varste. In intreaga populatie a tarii, intrarile sunt prin natalitate si imigratie, in timp ce iesirile sunt cele pe cale naturala, prin mortalitate, si prin emigratie. In cazul subpopulatiei de pensionari, intrarile sunt rezultatul prevederilor legale iar iesirile pe cale naturala sunt cele care au loc in intreaga populatie prin mortalitate. Nu vedem implicatii pe care le-ar putea introduce migratia definitiva a pensionarilor: emigrantii raman pensionari iar imigranti apar la intrari.

I. Aria prospectiva

Prognoza noastra se refera la pensionarii de asigurari sociale de stat si la pensionarii proveniti din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Nu s-au inclus beneficiarii pensiilor de urmas, a caror distributie pe varste nu are relevanta pentru o abordare prospectiva, si nici pensionarii IOVR si beneficiarii de ajutor social acordat in baza legii pensiilor. Cele doua categorii luate in considerare reprezinta 86% din numarul total de pensionari din Romania si schimbarile care au loc in aceasta populatie sunt definitorii pentru intreaga populatie a pensionarilor.

Tabelul 2




Exista un anumit echilibru numeric intre barbati si femei la PASS dar nu si la PAgr, aproape 90% dintre acestia din urma fiind femei. Pensionarii sunt, prin definitie, persoane in varsta si gradul de imbatranire demografica a acestei populatii este foarte ridicat dar net diferentiat la cele doua categorii de pensionari : o treime dintre PASS si nu mai putin de 83% dintre PAgr au varste de 70 de ani si peste. Varsta standard de pensionare mai mica la femei explica si ponderea mai redusa a acestora la pensionarii de 70 ani si peste (tabelul 3). Pentru comparatie, amintim ca la nivelul intregii populatii a tarii ponderea populatiei de 70 de ani si peste este de 11% (INS, 2010d).

Cele doua categorii luate in considerare reprezinta 86% din numarul total de pensionari din Romania si schimbarile care au loc in aceasta populatie sunt definitorii pentru intreaga populatie a pensionarilor. Exista un anumit echilibru numeric intre barbati si femei la PASS dar nu si la PAgr, aproape 90% dintre acestia din urma fiind femei. Pensionarii sunt, prin definitie, persoane in varsta si gradul de imbatranire demografica a acestei populatii este foarte ridicat dar net diferentiat la cele doua categorii de pensionari : o treime dintre PASS si nu mai putin de 83% dintre PAgr au varste de 70 de ani si peste. Varsta standard de pensionare mai mica la femei explica si ponderea mai redusa a acestora la pensionarii de 70 ani si peste (tabelul 3). Pentru comparatie, amintim ca la nivelul intregii populatii a tarii ponderea populatiei de 70 de ani si peste este de 11% (INS, 2010d).

Tabelul 3



Locul pensionarilor in intreaga populatie pe sexe si varste a tarii este elocvent prezentat in figura 2. Numarul femeilor pensionare este mai mare decat cel al barbatilor pensionari, superioritatea fiind determinata indeosebi de aportul masiv al femeilor la PAgr.

II. Metoda

Modelul elaborat consta in adaptarea metodei componentelor de proiectare a populatiei pe sexe si varste (cohort-component method), pornind de la distributia pensionarilor pe sexe si varste la 1 ianuarie 2010 si determinand intrarile si iesirile pe sexe si varste in anii 2010-2030. Iesirile sunt cele pe cale naturala (deces) iar intrarile pe sexe si varste sunt similare cu cele asociate includerii migratiei in proiectarea populatiei pe sexe si varste.

Prognoza noastra se refera la doua categorii de pensionari, bine delimitate si avand o caracteristica fundamentala de diferentiere: un sistem cu intrari si iesiri in timp - in cazul PASS, si un sistem care are, practic, doar iesiri - in cazul PAgr, intrarile fiind neglijabile pentru o abordare prospectiva etalata pe 20 de ani a unei populatii de aproape 700 de mii de persoane. Pentru prima populatie s-a impus elaborarea unui model cu intrari si iesiri, in timp ce pentru a doua populatie modelul are doar iesiri, cele pe cale naturala, prin mortalitate.

Modelul permite determinarea numarului de pensionari pe sexe si varste la sfarsitul fiecarui an de prognoza, oferindu-ne contributia a doua componente - pensionari la sfarsitul anului proveniti din cei aflati in viata la inceputul anului si pensionari la sfarsitul anului din cei intrati in cursul anului.

Figura 3 sintetizeaza componentele si fazele modelului pentru prognoza PASS de la inceputul anului 2010 (caseta 1) la inceputul anului 2011 (caseta 11). Numarul PASS la 1 ianuarie 2011- caseta 11, rezulta din doua componente: pensionari ramasi in viata din cei de la 1 ianuarie 2010 - caseta 4, si pensionari noi, intrati in anul 2010 - caseta 10. Pentru prima componenta avem distributia pe varste a PASS la 1 ianuarie 2010 si s-a impus determinarea unui indicator adecvat de mortalitate, probabilitati de deces pe varste. Aceste probabilitati cuantifica riscul de deces pe parcursul unui an calendaristic in populatia de o anumita varsta la inceputul anului. Probabilitatile au fost calculate pentru anii 2010-2030 potrivit ipotezei adoptate asupra mortalitatii pe varste in proiectarea populatiei Romaniei in perioada 2010-2060.

Determinarea celei de-a doua componente, pensionarii intrati in anul 2010 (si in toti anii prognozei), reprezinta partea cea mai dificila a intregii noastre intreprinderi. Metoda folosita este cea a ratelor de intrare la pensie pe sexe si generatii. Aceste rate au fost determinate pentru anul 2009 pornind de la distributia pe sexe si generatii a intrarilor si populatia pe sexe si generatii la inceputul si sfarsitul anului 2009 (Caseta 1).

Distributia pe varste a intrarilor in anul 2009 are particularitati semnificative la barbati si femei, particularitati provenite atat din varsta standard de pensionare diferita, cat si din intensitatea variabila a intrarilor la pensiile anticipate si de invaliditate, la varste inferioare varstei standard (figura 5a). In Caseta 1 pot fi gasite elementele de referinta pentru metoda folosita la determinarea ratelor de intrare. Precizam ca aceste rate sunt practic similare cu probabilitati de intrare. Recurgerea la astfel de rate de intrare este ceruta de faptul ca populatia proiectata pe varste, din care vor proveni pensionarii noi, este cea de la mijlocul anului si nu de la inceputul anului.

Ratele de intrare pe varste au curbe similare cu cele ale intrarilor (figura 5b). Ratele de intrare la pensie cuantifica intensitatea procesului pe sexe si varste in anul 2009. Faptul ca aceste rate sunt pe ani de varsta asigura o abordare analitica ce ar trebui sa confere mai multa exactitate calculelor de prognoza. Problema delicata si complexa care apare este cea a stabilitatii in timp a ratelor de intrare. Schimbarile pe care acestea le-ar putea cunoaste in timp ar putea proveni din modificari ale actualelor prevederi legale, ale aplicarii acestora ori prin mecanisme interne ale dimensiunii si structurii pe varste a populatiei ocupate economic (salariatilor) si care urmeaza sa intre la pensie in anii urmatori. Primul tip de schimbari este imprevizibil iar pentru al doilea tip nu dispunem de informatii statistice adecvate (salariati pe generatii, dupa anul inceperii activitatii economice si vechimea stagiului de cotizare). Intr-un sistem de pensii publice asezat si stabil in reglementari o serie a ratelor de intrare pe varste ar putea evidentia posibile regularitati si s-ar putea degaja anumite tendinte, utile prognozei.

Nu suntem insa in fata unui astfel de sistem. Din aceste ratiuni, ratele de intrare din anul 2009 sunt mentinute constante in anii acoperiti de prognoza. S-au operat insa schimbarile pe care le impune cresterea varstei standard de pensionare. Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Parlamentul Romaniei, 2010), varsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati. Atingerea acestor varste se va realiza astfel: in intervalul ianuarie 2011 - decembrie 2014, varsta de pensionare a femeilor va creste de la 59 de ani 6 la 60 de ani, iar cea a barbatilor va creste de la 64 de ani la 65 de ani; la sfarsitul acestei perioade se va continua cresterea varstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, pana in anul 2030.

III. Rezultate

III.A. Pensionari de asigurari sociale de stat (PASS)

III.A.1. Intrari Ratele de intrare si populatia proiectata pe varste (Ghetau, 2010) ne-au permis determinarea intrarilor pe sexe si varste in anii 2010-2030, intrari prezentate in tabelul 4 si in figura 8. La barbati, intrarile anuale urmeaza sa aiba o anumita stabilitate in jurul valorii de 135 mii pana in jurul anului 2025 si crestere in anii urmatori, ajungandu-se la valori de peste 140 de mii in ultimii ani ai prognozei. Evolutia va fi diferita la femei: scadere a intrarilor pana in anul 2025 si crestere in continuare, o crestere care devanseaza pe cea de la barbati.

Ascensiunea sau declinul intrarilor provin din raportul in care se afla intensitatea pe varste a intrarilor - ratele de intrare, si dimensiunea populatiei la varstele cu ratele cele mai mari de intrare. Ratele cele mai ridicate vor ramane la 60 si 64 de ani la barbati pana in anul 2013 si se vor deplasa cu un an de varsta incepand cu acest an (figura 7a). La femei, avem o singura varsta care se detaseaza prin intensitatea intrarilor, cea standard, si ea va creste mai mult si mai frecvent decat la barbati - de la 59 de ani astazi la 63 de ani pana in anul 2030 (figura 7b).

Ratele de intrare determina fluxurile de intrari dar dimensiunea acestor fluxuri variaza, direct proportional, cu numarul populatiei aflate la varstele cu ratele cele mai ridicate iar acest numar este expresia dimensiunii generatiilor. In figura 9 sunt prezentate aceste dimensiuni, la nastere, pentru generatiile care ajung la cele sapte varste cu ratele de intrare cele mai mari, in anii calendaristici reper pentru schimbarile semnificative ale dimensiunii intrarilor.

Generatiile din a doua jumatate a anilor 1940 si prima jumatate a anilor 1950 au avut efective ridicate si relativ stabile - in jurul valorii de 400 de mii (figura 10), si din aceste generatii vor proveni noii pensionari la varstele de 60-61 si 64-65 ani (varste cu ratele cele mai mari) pana in jurul anului 2020, efective relativ stabile (segmentul A din figura 8) ; odata cu ajungerea la varstele de 60-61 ani a unei parti din generatiile mai mici din anii 1957-1966, intrarile vor cunoaste, la barbati, un declin moderat in anii 2020-2025 (segmentul B in figura 8), declin care ar fi fost mult mai mare daca nu ar fi contrabalansat de stabilitatea intrarilor mari de la varsta de 65 de ani; schimbarea majora a dimensiunii intrarilor se va produce dupa anul 2025, cand la 61 de ani vor ajunge generatiile extrem de mari 1967- 1968 (segmentul C).

Evolutiile compensatorii ale intrarilor mari de la varsta de 65 de ani in anii 2020-2025 la barbati nu le regasim insa la femei, aici avand doar o singura varsta de intrari masive in perioada 2016-2025, cea de 60 si, respectiv, 61 de ani, si de aici declinul consistent al intrarilor inca din anul 2016 - segmentul b in figura 8, ceea ce schimba raportul dintre numarul de femei si de barbati intrati la pensie incepand cu anul 2018. Dupa anul 2025 ajung insa la varstele cu intrari ridicat - 61-63 ani - aceleasi generatii mari de dupa 1966 si ascensiunea numarului de intrari este vertiginoasa, ca si la barbati (segmentul c).

Cu intensitatea intrarilor pe sexe si generatii/varste din anul 2009, numarul de intrari la PASS pana in anul 2030 ar ajunge la 2737 mii la barbati si 2708 mii la femei, ceea ce inseamna intrari totale de aproape 5,5 milioane persoane (tabelul 4).



Majorarea varstelor de pensionare modifica structura pe varste a intrarilor (a noilor pensionari), la femei indeosebi, ceea ce ar trebui sa aiba echivalent in accentuarea procesului de imbatranire demografica a pensionarilor. Cresterea diferentiala a numarului de intrari la 60-64 ani si 65-69 ani este sugestiv ilustrata in figurile 11a si 11b iar schimbarile structurale ale ansamblului intrarilor pot fi analizate in figura 11c. Pensionarii noi in varsta de 60 de ani si peste reprezentau doar 25 % in anul 2010 si vor ajunge la 60% in anul 2030. Oricum insa, intrarile pe varste nu au gradul de imbatranire demografica a pensionarilor, unde 33% aveau la inceputul anului 2010 varste de 70 de ani si peste (figura 12), varste la care intrarile sunt nesemnificative.

III.A.2. Numarul pensionarilor

Cu intensitatea pe sexe si varste a intrarilor la PASS din anul 2009 si populatia proiectata pe sexe si varste in anii urmatori, ascensiunea numarului de pensionari ar fi continua in acest deceniu si in cel care va urma (tabelul 5 si figura 13). Progresul ar fi mai important la femei, acolo unde si numarul populatiei de la varstele cu intrarile cele mai intense va avea o dinamica mai rapida. O privire comparativa asupra dinamicii descendente a intrarilor si ascensiunii numarului de pensionari ar putea lasa impresia lipsei de convergenta a evolutiilor. Nu trebuie insa neglijata influenta mortalitatii. Ipoteza aflata la baza proiectarii numarului populatiei pe sexe si varste este cea a continuarii reculului mortalitatii pe varste din ultimii aproape 14 ani si progresului sperantei de viata la nastere. O mortalitate pe varste in regres are efect de retentie, iesirile fiind, ceteris paribus, mai reduse.

Trendul descendent al intrarilor determinat de atingerea varstelor cu intensitatea cea mai mare de catre generatiile din ce in ce mai reduse numeric 1957-1966 va fi stopat in anul 2024, odata cu debutul intrarii la pensie a generatiilor mari 1967-1968 (figura 14). In anul 2030 numarul de PASS ar ajunge la 6,2 milioane, cu doua milioane mai mult decat la 1 ianuarie 2010, ceea ce ar insemna o crestere de 50%.



Atat in evaluarea dinamicii cat si a schimbarilor structurale mentionate nu trebuie omisa ipoteza aflata la baza intregii constructii prospective - constanta intensitatii intrarilor pe sexe si varste din anul 2009.

III.A.3. Structura pe sexe si varste

Caracteristicile dezvoltarii economice si sociale a Romaniei in cea de-a doua jumatate a secolului trecut pot explica ponderea mai ridicata a barbatilor in numarul pensionarilor de ASS pana la o data recenta. Schimbarea raportului s-a produs in prima jumatate a anului 2009 (MMFPS, 2009), intr-un context in care, pe langa mortalitatea feminina mai redusa, numarul intrarilor la pensie la femei l-a depasit pe cel de la barbati. Chiar daca incepand cu anul 2018 intrarile la barbati vor fi mai mari decat cele de la femei (figura 8), diferenta nu poate compensa efectele mortalitatii diferentiale, net inferioara la femei, si ponderea femeilor in numarul total de PASS urmeaza sa creasca moderat dar constant, de la 51% astazi la 56% in anul 2030 (figura 15).

Cresterii numarului de pensionari i se asociaza o accentuare a gradului de imbatranire demografica a acestora. Sa ne amintim ca imbatranirea demografica este cea mai importanta si durabila schimbare pe care o cunoaste structura pe varste a unei populatii in procesul modernizarii, printr-un mecanism bine cunoscut: scaderea de durata a natalitatii si progresul mai rapid al sperantei de viata la varstele avansate in raport cu speranta de viata la nastere si cea de la varstele adulte.

Imbatranirea demografica s-a declansat mai tarziu in Romania in raport cu multe din tarile europene dezvoltate pentru ca si reculul natalitatii a inceput cu un decalaj. Nivelul procesului a fost, si mai este inca, mai redus dar viteza este mai ridicata, pe fondul scaderii rapide si masive a natalitatii in anii 1990 -1994 si 9 mentinerii acesteia la o valoare mica in anii urmatori. In felul acesta, decalajul este in reducere. Populatia de 65 ani si peste este astazi de 3,2 milioane si va ajunge in anii 2025-2030 la 3,8-3,9 milioane, reprezentand 19% din populatia tarii.

Este o populatie compusa din pensionari iar in interiorul acestora procesul de imbatranire va avea o dinamica spectaculoasa, cei de 75 ani si peste putand trece de la 750 de mii in 2010 la 1,8 milioane in anul 2030, ceea ce ar insemna o proportie de aproape 30 % (fata de 18 % in 2010) (tabelul 5 si figura 16). Ansamblul spectaculoaselor schimbari structurale poate fi examinat in figurile 17a si 17b. Intrarile modifica constant structura pensionarilor dupa vechimea lor. Pensionarii de la 1 ianuarie 2010 vor reprezenta mai mult de jumatate din ansamblul pensionarilor pana in anul 2021, an in care ponderea celor intrati dupa anul 2009 devine dominanta, ajungand la 75% in anul 2030.

III.A.4. Iesiri Iesirile din populatia de pensionari sunt cele pe cale naturala si vor depinde de intensitatea mortalitatii pe varste si de schimbarile care vor avea loc in structura pe varste a pensionarilor. Fiind vorba de o populatie avand un inalt grad de imbatranire demografica, iesirile nu pot fi decat mult mai mari, ca intensitate, decat cele din intreaga populatie. Numarul iesirilor pe cale naturala s-ar ridica la aproape 3,5 milioane pana in anul 2030 (tabelul 6). Amintim ca numarul intrarilor in aceeasi perioada ar ajunge la aproape 5,5 milioane, diferenta reprezentand cresterea deja mentionata de doua milioane a numarului de pensionari de ASS.

Cresterea ferma a iesirilor la ambele sexe (figura 18) are o dubla sursa : ascensiunea numarului de pensionari si accentuarea gradului de imbatranire demografica, accentuare care majoreaza automat numarul deceselor in orice populatie (chiar daca speranta de viata este in progres). In dinamica numarului de iesiri pe varste - figurile 19a si 19b - se poate remarca aceasta majorare a continua a numarului si ponderii deceselor survenite la varstele de 75 ani si peste. Modelul folosit ne-a permis si determinarea intensitatii mortalitatii pe sexe, informatie inedita.

Rata mortalitatii va fi de 23 la mie la femei si aproape dubla - 43 la mie - la barbati pana in jurul anului 2020, urmand ca in cea de-a doua parte a intervalului mortalitatea sa ramana la acelasi nivel la barbati si sa creasca moderat dar ferm la femei, pana la 28 la mie in anul 2030 (figura 20). Diferentierea este determinata de raportul in care se vor afla doua influente opuse: reducerea mortalitatii pe varste si la barbati si la femei, prin ipoteza adoptata la proiectarea populatiei pe varste, si amploarea procesului de imbatranire demografica, mai accentuata la femei.



Numarul PASS ar urma sa cunoasca o crestere importanta in acest deceniu si in cel care va veni daca intensitatea intrarilor la pensie s-ar mentine la nivelul din anul 2009. Vom face observatia ca aceasta crestere urmeaza sa aiba loc, in cea mai mare parte a intervalului prognozei, pe fondul unui trend descendent al numarului populatiei de la varstele cu intrarile cele mai mari, la care vor ajunge generatiile cu efective in reducere continua 1957- 1966, ceea ce isi va pune moderat amprenta pe intensitatea cresterii in anii 2018-2027. Odata cu ajungerea la varstele cu intrarile cele mai mari a primelor generatii de "decretei", 1967-1968, cresterea isi va relua insa vigoarea (figura 21).

III.B. Pensionari din agricultura (PAgr)
Cei aproape 700 de mii de pensionari din agricultura (la 1 ianuarie 2010) (pensionari proveniti din fostul sistem de pensii al agricultorilor, care nu au facut obiectul OUG 4/2005) reprezinta o populatie formata in proportie de 87% din femei si avand un grad neobisnuit de mare de imbatranire demografica, aproape 60% avand varste de 75 ani si peste (figura 22). Pe de alta parte, intrarile care au loc in aceasta categorie de pensionari sunt nesemnificative in dimensiune prospectiva. Este o populatie care, din pacate, se diminueaza rapid si se va diminua si mai rapid in viitor, avand o mortalitate extrem de ridicata (figura 23). Numarul mediu proiectat pentru anul 2030 este de numai 88 de mii (figura 24). Din punct de vedere tehnic, proiectarea numarului de pensionari agricultori isi gaseste ilustrarea in fazele definite de casetele 1-4 si 11 din figura 3.

III.C. Pensionari de ASS si PAgr
Cele trei categorii de pensionarii de ASS incluse in exercitiul nostru prospectiv - pentru limita de varsta, pensie anticipata si pensie de invaliditate, impreuna cu pensionarii agricultori, reprezinta 87% din ansamblul pensionarilor de asigurari sociale de stat si 86% din numarul total de pensionari in Romania. Evolutiile care vor avea loc la aceste categorii de pensionari vor defini intreaga arie a pensionarilor din tara noastra. Pe de alta parte, pensionarii din agricultura constituie o categorie inscrisa irevocabil pe o curba descendenta ferma. Este si ratiunea pentru care nu optam pentru o analiza a evolutiilor si caracteristicilor ansamblului (insumat) de pensionari din categoriile retinute in acest studiu, particularitatile si tendintele fiind opuse. Datele sumare din tabelul 7 releva aceste diferente.



Cele 6,3 milioane de pensionari in anul 2030 ar reprezenta 31% din populatia tarii iar raportul dintre acesti pensionari si populatia in varsta de munca (20-64 ani) ar ajunge la 50 la 100 (comparativ cu 19% si, respectiv, 30 la 100 in anul 2010) (Caseta 3). Evident, cifra de 6,3 milioane trebuie privita cu prudenta, luand in considerare ipoteza adoptata asupra intensitatii intrarilor la pensie. Ar putea fi si un avertisment. Iar daca - intr-un exercitiu pur exploratoriu - la cele 6,3 milioane de pensionari in anul 2030 vom adauga valori estimative pentru cele doua tipuri de pensie neincluse in prognoza- beneficiarii de pensie de urmas si cei ai pensiilor speciale (MApN, MAI, SRI, Culte, Avocati), am putea vorbi de 7 milioane de pensionari in anul 2030.

IV. Observatii si remarci finale

Evolutiile viitoare ale numarului de pensionari in tara noastra vor depinde de politicile in domeniul pensionarii dar si de marimea generatiilor care vor ajunge la varstele de pensionare. Studiul se doreste a fi o investigare a felului in care cel din urma factor, demografic in esenta sa, isi va pune amprenta pe evolutiile viitoare ale pensionarilor. Ipoteza centrala a intregii constructii prospective este constanta ratelor de intrare la pensie, pe sexe si generatii, ratele din anul 2009. O astfel de ipoteza ridica un numar de probleme si dificile si delicate. La unele dintre aceste probleme vom avansa cateva opinii.



1. Intr-un context de stabilitate a legislatiei in materie de pensionare si de aplicare unitara si consecventa a prevederilor legale, o serie a ratelor de intrare pe generatii/varste ne-ar putea oferi informatii extrem de valoroase asupra schimbarilor pe care le cunosc in timp ratele de intrare si asupra mecanismelor endogene care le provoaca, ceea ce ar constitui un important reper pentru o eventuala abordare tendentiala a dezvoltarilor viitoare. Intr-un astfel de context ne punem intrebarea daca pensionarii de dupa anul 2000 pot proveni din diferentieri semnificative de la un an calendaristic la altul ale intrarilor la varste tinere in activitatea economica salariala in anii de industrializare si urbanizare masiva 1950-1960. Ar fi vorba de generatiile din anii 1935-1950. Daca ar exista astfel de diferentieri, ele ar trebui sa fie vizibile si la nivelul intensitatii intrarilor la pensie pe generatii in anii 2000-2010 si in acest deceniu, ceea ce pune sub semnul intrebarii validitatea ipotezei asupra ratelor de intrare. Informatii statistice detaliate asupra distributiei salariatilor/asiguratilor pe generatii ar putea aduce un plus de cunoastere la nivelul a ceea ce s-a intamplat si se intampla.

2. Constanta ratelor de intrare, la nivelul anului 2009, poate fi pusa sub semnul intrebarii de schimbarile care au avut loc dupa anul 1989 pe piata fortei de munca prin aparitia somajului, a muncii la negru si a masivei migratii pentru munca in strainatate, schimbari care isi vor pune profund amprenta pe aria contributivitatii, vechimea in munca si, implicit, ratele de intrare la pensie. Cu alte cuvinte, o astfel de reducere a intrarilor ar urma sa aiba loc pe fondul reculului prealabil al numarului contributorilor la bugetul de asigurari sociale prin efecte conjugate ale schimbarilor mentionate de pe piata muncii. Toate aceste schimbari sunt produsul tranzitiei si al contextului ei economic si social, predominant negativ. S-ar putea imagina si un alt model de scadere a ratelor de intrare la pensie, rezultat insa dintr-un alt context economic si social: cel al cresterii sustinute a numarului de asigurati. Rata de ocupare a populatiei de 20-64 ani a fost in anul 2010 de 63%, cu peste cinci puncte sub media UE27 (Eurostat, 2011). Iesirea din criza economica si instalarea unei cresteri economice durabile vor majora rata de ocupare a populatiei. Evidentierea si cuantificarea conexiunilor dintre gradul de ocupare si intensitatea intrarilor la pensie impune determinarea unui alt tip de rate, determinate prin raportarea intrarilor pe generatii la numarul de salariati pe generatii, ceea ce reclama statistici detaliate si fiabile asupra distributiei salariatilor/asiguratilor pe ani de varsta/generatii. Aceste noi rate de intrare vor avea si valoare prospectiva numai daca vom avea in Romania prognoze asupra numarului de salariati/asigurati pe varste/generatii.



3. "Campania 2010" asupra intrarilor la pensie de invaliditate si implicatiile ei prospective. Se stia - nu de astazi ori de ieri - de "reteaua coruptiei din sectorul pensiilor de invaliditate". Datele publicate de Ministerul Muncii la mijlocul lunii martie asupra numarului de pensionari pe categorii de pensie la sfarsitul anului 2010, asupra intrarilor si iesirilor in anul 2010 (MMFPS/CNPAS, Buletin statistic, trimestrul IV, 2010) aduc un plus de informatie cu valoare prospectiva. Numarul de pensionari de invaliditate a scazut in anul 2010 cu 63 de mii. Numarul intrarilor la pensie de invaliditate a fost de 62 de mii. Daca am avut o reducere a pensionarilor de invaliditate de 63 de mii cu intrari de 62 de mii, inseamna ca reducerea numarului de pensionari de invaliditate de la 1 ianuarie 2010 a fost, de fapt, de 125 de mii, redusa la 63 de mii net prin cele 62 de mii de intrari. Aceste intrari sunt cu 24 de mii mai mici decat cele din anul 2009. Si totusi, numarul total de intrari in anul 2010 la cele trei categorii de pensionari de asigurari sociale de stat luate in considerare in acest studiu (limita de varsta+pensie anticipata+pensie de invaliditate) a fost de 270 de mii, aproape identic cu cel proiectat de noi pentru anul 2010 - 273 de mii. Cu alte cuvinte, reducerea intrarilor la pensie de invaliditate de 24 mii a fost compensata de o crestere mai mare decat cea prognozata la celelalte doua categorii de pensie ¬ limita de varsta si pensie anticipata - cu 13 si, respectiv, 8 mii. Determinarea ratelor de intrare pe anul 2010 la cele trei tipuri de pensie ar putea aduce elemente noi de cunoastere. Este posibil ca ratele de intrare la pensie de invaliditate sa fie mai mici si in anii urmatori, ceea ce ar putea afecta ratele de intrare luate in considerare in proiectare (daca nu va persista efectul compensatoriu constatat in anul 2010). Ramane insa de vazut viabilitatea si durabilitatea "campaniei 2010" .

Caseta 2 prognoza
Foto: Hotnews
4. Si ratele de intrare si populatia proiectata pe sexe si varste in anii 2010-2030 au la baza cunostintele datele actuale pe care le avem asupra numarului populatiei pe sexe si varste. Acestea provin de la recensamantul din martie 2002 si introducerea anuala a ansamblului de intrari si iesiri pe sexe si varste: nascuti, decedati, imigranti, emigranti. Vom face precizarea ca cele 2-3 milioane de romani aflati la munca in strainatate fac parte din actuala populatie a Romaniei. Potrivit practicilor si recomandarilor in vigoare ale Eurostat si Natiunilor Unite, la recensaminte in populatia tarii nu se includ persoanele plecate pe o perioada mai mare de 12 luni (dar se includ persoanele venite in tara pentru mai mult de 12 luni). Nu trebuie neglijat faptul ca, in acest context, nu este exclus ca populatia Romaniei la recensamantul care va avea loc in luna octombrie 2011 sa nu mai fie de 21,4 milioane, cat este acum, si sa avem o populatie cu aproximativ doua milioane mai mica.

Intreaga structura pe sexe si varste va fi afectata considerabil si toti indicatorii demografici, economici. sociali si de alta natura care iau in considerare numarul populatiei si structura pe sexe si varste vor avea alte valori, cu implicatii doar partial previzibile astazi. Nici numarul de pensionari si nici intrarile la pensie nu vor putea fi modificate de o astfel de populatie sensibil mai mica numeric. Se va schimba insa ponderea pensionarilor in populatia totala, ca si raportul dintre pensionari si populatia in varsta de munca. Pe de alta parte, ratele de intrare pe varste, recalculate cu o noua structura, este foarte probabil sa fie mai mari, admitand ca un segment al populatiei care va lipsi din cea actuala are varste de 50-60 ani.


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

AmCham  - 25 de ani de impact in Romania, prin sustinerea consultarii intre mediul public si privat, pentru dezvoltarea Romaniei

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) este de 25 de ani intre cele mai reprezentative asociatii ale comunitatii de afaceri din Romania, fiind recunoscuta drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea Romaniei sau dinamica relatiilor comerciale intre SUA si Romania.

8919 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    vom rezolva probleme! (Joi, 12 mai 2011, 15:32)

    Maria Monica Matache [anonim]

    Vom avea atatia pensionari cati vom dori, intrucat prin legea Marinescu 2. vom hrani milioanele de caini de pe strazi si \adaposturi cu carne de pensionar. Si vom scoate omul in afara legii.Se vede clar ca asta e directia in care mergem
  • -1 (3 voturi)    
    este evident... (Joi, 12 mai 2011, 16:42)

    M [anonim]

    Este evident ca de cativa ani onor-conducerea tarii este obsedata de numarul de pensionari.La un moment dat, cineva chiar s-a exprimat explicit ca se mizeaza pe scaderea naturala a numarului de pensionari. Tot atat de evident este si faptul ca actualul guvern se lupta cu inversunare sa faca functionala "selectia naturala" prin asumarea tuturor legilor antisociale, promulgate mai apoi de mentorul de Cotroceni. Cifrele si "concluziile" enuntate mai sus sunt de tot rasul! Concluzia este una simpla: ati distrus complet economia romaneasca in ultimii cinci ani si prin eliminarea sutelor de mii de locuri de munca, fara a crea macar unul! (cu exceptia functiilor de conducere, comisiilor si comitetelor din aparatul administrativ de stat, unde beneficiarii sunt alesi in functie de cum ii cheama si cu cine se inrudesc) normal ca totul s-a dezechilibrat! Toti banii din cotizatiile pentru pensii sunt papati pe te miri unde, numai la fondul de pensii nu ajung! Un fost ministru al muncii a recunoscut cu gurita lui acest fapt, asa ca nu mai aberati ca nimeni nu va mai crede. Iar "ziarele" care publica asemnenea stataistici, sunt sigura ca sunt "subventionate" pentru a putea rezista...
  • +3 (3 voturi)    
    Se inmultesc (Vineri, 13 mai 2011, 19:46)

    ibrail [utilizator]

    Ce oameni se inmultesc fara sa faca sex? Raspuns: -pensionarii.
  • 0 (0 voturi)    
    se aplatizeaza prea mult intrarile.. (Vineri, 13 mai 2011, 23:42)

    pehash [utilizator]

    mi se pare evident ca intrarile la barbati sunt lovite decisiv de mediile mobile folosit in calcul.
    nu este logic sa avem un procent mai mare de persoane mai tinere intrate in categoria pensionarilor peste 20 de ani.
    proiectia ia in calcul si evolutia numarului de cotizanti la fondurile de pensii? exodul de 'capsunari' isi va lasa cu siguranta amprenta.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version