La patru ani de la venirea Nokia in Romania, contractul tripartit dintre Consiliul Judetean Cluj, Parcul industrial Tetarom si Nokia ramine secret. Si asta desi legislatia romana arata foarte clar ca un astfel de contract nu poate avea secrete decit informatii privind proprietatea intelectuala si secretul comercial. Reamintim ca mizele contractului privesc investitiile din bani publici de peste 30 milioane de euro plus terenul de la Jucu, si eventualele garantii pe care statul roman le-a cerut pentru a-si securiza aceste investitii.

  • Astazi, 29 septembrie, HotNews.ro a cerut din nou in mod oficial Consiliului Judetean Cluj descretizarea contractului cu Nokia.
  • Reamintim ca HotNews.ro a cerut pe cale administrativa descretizarea contractului inca din 2007, dar Marius Nicoara - seful de la acea data a CJ Cluj, a refuzat.

De ce este importanta desecretizarea contractului cu Nokia:

- Guvernul Romaniei si Consiliul Judetean Cluj au angajat cheltuirea unor fonduri din bugetul statului

- Nu stim la acest moment cum a negociat statul roman cu Nokia securizarea acestor investitii: daca a cerut sau nu garantii privind recuperarea banilor, a terenului sau alte tipuri de garantii

- Trebuie elucidata situatia terenului de la Jucu (159 de hectare, la 18 km de Cluj). Potrivit declaratiilor de la acel moment ale lui Marius Nicoara, terenul a fost pus gratuit la dispozitia Nokia, cu posibilitatea ca aceasta sa il cumpere dupa realizarea a 15% din investitie. O comparatie cu investitia Nokia de la Komarom - Ungaria arata ca autoritatile maghiare au vindut terenul pe care s-a construit fabrica

- Venirea Nokia la Jucu a determinat o explozie a tranzactiilor imobiliare in zona, presa scriind despre posibilitatea ca unii oameni de afaceri sa fi beneficiat de informatii privilegiate. E posibil ca datele din contract sa ofere indicii si despre acest lucru

- Contractul va arata si ce alte facilitati a mai primit Nokia. Consultarea contractului ne va arata daca aceste facilitati incalca sau nu legislatia romaneasca si pe cea comunitara

Miza: cheltuieli din banii publici de peste 30 milioane euro

Pentru contribuabilul roman, miza afacerii Nokia de la Jucu consta in ajutoarele puse la dispozitie de stat pentru compania finlandeza, dupa cum arata o investigatie HotNews.ro din 2007. Declaratiile oficialilor de la cel moment care au girat investitia, Marius Nicoara, presedintele CJ Cluj, si Calin Popescu Tariceanu, premierul Romaniei, arata urmatoarele cifre:

• Investitii totale de peste 30 de milioane de euro

• Nokia a promis ca va investi 60 de milioane de euro (unii vorbesc acum de dublarea investitiei), ca va crea in urmatorii cinci ani 15 mii de locuri de munca.

• A primit de la statul roman drept de folosinta gratuit pentru cele 160 de hectare (90 pentru Nokia, restul pentru furnizorii de componente).

• Daca vor, cei de la Nokia pot cumpara terenul (avand drept de preemptiune) atunci cand vor realiza 15% din totalul investitiei.

• In schimb, partea romana se obliga sa asigure infrastructura. Adica sa finanteze drumul de acces, alimentarea cu energie, gaz, apa, canalizare, statie de epurare.

Semne de intrebare la Bruxelles si la DNA

Reamintim ca secretizarea contractului a determinat Comisia Europeana sa demareze o investigatie privind posibila acordare de ajutoare de stat pentru compania Nokia. Investigatia a ramas fara nici un rezultat

De asemenea, si DNA a inceput la vremea respectiva o investigatie privind afacerile suspecte din jurul investitiei de la Cluj, dar in cele din urma a decis neinceperea urmaririi penale.

Ce spune legislatia privind contractele publice:

• Legea achizitiilor publice permite introducerea unor clauze de confidentialitate in contractele incheiate cu statul intr-o situatie exeptionala: daca trebuie protejat un drept de proprietate intelectuala sau secretul comercial

• Regimul confidential al unor date trebuie aplicat insa doar acele informatii referitoare la dreptul de proprietate intelectuala sau secretul comercial, nu extins la tot contractul, sustin specialistii in administratie publica.

• Guvernul Tariceanu a adoptat, in aprilie 2006, ordonanta 34 care prevede la articolul 215 ca intreg dosarul de achizitie este public, cu exceptia situatiilor de mai sus