Reprezentanti ai autoritatilor statului, furnizori de internet, artisti si membri ai societatii civile au avut miecuri o dezbatere foarte aprinsa pe tema controversatului Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), semnat de Romania si alte 21 de state membre UE la sfarsitul lunii trecute. Oficialii STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) si ai ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor) au argumentat ca actuala legislatie privind drepturile de autor este mai dura decat prevederile acestui acord, reprezentanti ai societatii civile i-au contrazis avertizand ca acordul extinde sfera de sanctiune si asupra incalcarilor care aduc avantaje comerciale indirecte, iar furnizorii de internet si-au exprimat temerea de a nu fi transformati in Politie a internetului.

Protest impotriva ACTA / Bucuresti, Piata Universitatii, 11.02.2012Foto: HotNews / Dan Popescu

O conferinta pe tema ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) organizata miercuri la initiativa Comunic@tii mobile si a Internet Society a starnit dezbateri aprinse dupa ce generalul Marcel Opris, seful Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) a cerut o dezbatere reala pe articole si paragrafe atat din acest Acord cat si din actuala legislatie.

Marcel Opris, seful STS: Este o idiotenie sa crezi ca cineva isi propune sa puna masuri de control si sa bareze raspandirea internetului

  • "De doua zile si doua nopti tot am citit (n.a acordul ACTA) incercand cu dictionarul in fata sa inteleg ce naiba scrie acolo si de ce este atata lume iritata. Ar fi foarte interesant sa vedeti daca toti participantii la discutie cunosc textul ACTA, daca cineva a facut efortul sa-l coroboreze cu alte legi nationale", a declarat generalul Marcel Opris, seful STS.

Generalul STS a tinut sa sublinieze ca raspandirea internetului catre cetateni este unul dintre principiile de baza ale Agendei 2020 a UE si ca acest acord nu va crea bariere.

  • "Politica europeana spune ca unul dintre pilonii dezvoltarii cunoasterii progresului tehnologic al Europei, al cresterii abilitatilor tineretului de a face o economie viabila ca sa fim in apropierea Americii, Japoniei si a altor tari este promovarea economiei pe internet. Este o idiotenie sa crezi, nu va suparati, ca cineva isi propune sa puna masuri de control si sa bareze raspandirea internetului. (...) Ne propunem ca pana in 2020 economia Romaniei sa fie digitala, ce Dumnezeu? De aici incolo Fair-play ar fi fost sa afisati ACTA si sa vedem ca nici o actiune a unei autoritati abilitate a statului sa sprijine protejarea unui drept de autor nu poate fi pornita decat la cererea legitima adresata Justitiei", a spus Marcel Opris, care a indemnat ca in cadrul conferintei sa se discute pe marginea prevederilor ACTA si a legislatiei actuale nationale.

Contrazis de o voce din sala, Opris a tinut sa precizeze ca respectivul este"ofiter SRI in rezerva". Ulterior "ofiterul" a spus ca generalul Opris ar fi incalcat legea deconspirand identitatea sa, dar oficialul STS nu se mai afla in sala.

Seful STS a fost sprijinit de Razvan Casmoiu, diretorul directiei expertize si constatari din ORDA(Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor), care a venit cu exemple din actuala lege privind drepturile de autor (Legea 8/1996) pentru a sublinia ca legislatia nationala este mai dura decat ACTA.

Razvan Casmoiu, director ORDA: ACTA nu va aduce prejudicii libertatilor utilizatorilor si nu va atrage masuri suplimentare de monitorizare a utilizarii internetului

Razvan Casmoiu a venit cu mai multe exemple (vezi documentele atasate articolului), unul dintre acestea fiind cel legat de articolul 23 alineatul (3) din ACTA:

  • "O parte poate sa prevada proceduri si sanctiuni penale, in cazurile corespunzatoare, pentru reproducerea neautorizata a operelor cinematografice in cadrul unei proiectari intr-o sala deschisa, in general, publicului".

"In ACTA se vorbeste doar despre proiectele cinematografice. Legea noastra acopera toate tipurile de opera, a spus Razvan Casmoiu, indicand art. 15 alin (1) din Legea 8/1996 si subliniiind ca aceasta comunicare publica este sanctionata prin lege cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Razvan Casmoiu a dat apoi si un alt exemplu - un articol din legea nationala care nu are corespondent in ACTA - art. 139, indicele 8:

  • "Art. 139 - 8. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel incat publicul sa le poata accesa in orice loc sau in orice moment ales in mod individual".
  • "Aici este vorba de download si upload facut prin torrente si DC++. Acest articol din legea nationala nu are corespondent in ACTA. In concluzie consideram ca acest acord nu va aduce prejudicii libertatilor personale ale utilizatorilor de internet si nu va atrage masuri suplimentare de monitorizare a utilizarii internetului", a declarat Razvan Casmoiu.

Anca Turcea, consilier in Ministerul Economiei: Foarte multe tari au semnat acest acord ca sa fie intr-o forma definitiva si autentica/Putem insa sa nu-l ratificam

In cadrul evenimentului a intervenit si Anca-Rodica Turcea, consilier superior in cadrul Ministerului Economiei, minister care a initiat memorandumul prin care Romania a semnat acordul ACTA.

Aceasta a tinut sa spuna ca intentia avuta de Ministerul Economiei a fost de "combatere a marfurilor contrafacute" si ca mai sunt extrem de multi pasi pana ca acest acord sa fie aprobat.

  • "Chiar daca statul roman isi va exprima consimtamantul de a deveni parte la acordul comercial de combatere a contrafacerii adoptand o lege de ratificare, ceea ce inca nu s-a facut, transmiterea instrumentului de ratificare catre Guvernul Japonieim, care este depozitarul acestui tratat multilateral va fi facuta de catre Consiliu (n.a Consiliul UE) cu indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii: unu -  toate celelalte 26 de state membre au semnat ACTA si au transmis Consiliului instrumentele lor de ratificare si doi - exista aprobarea Parlamentului European. Deci numai in aceste conditii", a spus Anca Turcea.

Mai multe voci au acuzat lipsa unei dezbateri publice si a transparentei in semnarea de catre Romania a acestui acord. Turcea a spus insa ca pentru a se face o dezbatere publica este nevoie sa fie initiat un act legislativ, iar pana acolo mai este.

Ministerul Economiei promite sa actualizeze pe site-ul propriu stadiul dezbaterilor ACTA

  • "Noi putem face o dezbatere publica conform legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica atunci cand initiem un act legislativ. Noi urmeaza sa initiem o lege de ratificare a acestui acord si atunci putem initia dezbaterile publice. Acordul ACTA este in forma definitiva si autentica. Putem insa sa nu-l ratificam, pentru ca sunt foarte multe state care au semnat acest acord ca sa fie intr-o forma definitiva si autentica", a precizat Anca-Rodica Turcea.

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a intervenit si a cerut o dezbatere si inainte ca in Parlamentul Romaniei sa ajunga un astfel de proiect de lege.

  • "Inteleg ca dezbaterea publica pe niste texte va incepe abia cand veti avea un proiect de lege de ratificare. Dar nu va impiedica nimeni ca aceasta dezbatere sa aiba si un fond sa ni se spuna din partea Guvernului exact ce legi urmeaza sa fie modificate si cum", a cerut Diana-Olivia Hatneanu.

In replica Anca-Rodica Turcea a spus ca Ministerul va actualiza pe site-ul propriu informatiile cu privire la stadiul de dezbatere a acestui acord.

  • "Intrati pe site-ul nostru. De azi incepand am publicat tabele de concordanta intre ce prevede tratatul ACTA si ce prevede legislatia nationala. Autoritatea Vamilor ne-a inaintat un astfel de material. Domnul Casmoiu azi ne-a dat un material in ceea ce priveste drepturile de autor comparativ - ce e in ACTA si ce este in legislatia nationala", a spus Anca-Rodica Turcea.

N.A. Nu au fost publicate inca pe site-ul Ministerului Economiei aceste documente.

Mihai Batrineanu, presedinte ANISP - asociatie a furnizorilor de internet: Nu vrem sa ne transformam in Politie

In dezbatere s-au prins si reprezentantii ANISP (Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romania care reprezinta furnizori de internet precum Romtelecom, SNR, GTS sau Teletrans) care au avertizat asupra temerilor existente la nivelulo furnizorilor de internet.

  • "Industria telecom e o industrie care are zeci si sute de milioane de utilizatori in spate si care are niste responsabilitati fata de acestia. Noi ce vrem? Foarte simplu - sa nu ne transformam in Politie. Nu dorim ca furnizorii de internet sa aiba vreun rol in aceste viitoare norme metodologice de aplicare a legii. Pentru ca stiti cum e in Romania, dai o lege si o interpretezi in "n" moduri. S-ar putea sa avem noi furnizorii de internet surpriza sa avem obligatia ca in urma unei simple cereri sa blocam site-uri. Vrem sa fim fermi in a transmite autoritatilor ca nu ne vom  transforma intr-o Politie. Vrem sa ne oblige o hotarare in instanta si bineinteles ca nu avem nici o problema in a-i da curs, exact cum se intampla si acum", a spus Mihai Batrineanu, presedintele ANISP.

De altfel, ANISP a transmis ulterior miercuri si un comunicat legat de abuzurile care s-ar putea face prin implementarea ACTA: ISP-istii nu doresc sa devina politie privata in Internet

  • "Ceea ce starneste ingrijorarea membrilor comunitatii noastre este in primul rand Art. 27 referitor la 'implementarea ACTA in mediul digital'. Conform acestui articol, la paragraful (4), se prevede  negru pe alb:  "O parte semnatara poate oferi, in concordanta cu legislatia si reglementarile nationale, autoritatilor competente autoritatea de a ordona furnizorilor de servicii electronice/ online sa divulge imediat  detinatorului dreptului de proprietate (autor)  informatii suficiente pentru a identifica un utilizator al carui cont se presupune ca a fost folosit  pentru incalcarea dreptului de autor, cu conditia ca detinatorul dreptului  sa fi depus o plangere suficienta de incalcare a dreptului la marca sau dreptului de autor, aceste informatii fiind folosite exclusiv pentru scopul protejarii si punerii in valoare a acelor drepturi".
  • Ca sa puna in aplicare o astfel de cerere, un ISP-ist trebuie "sa se uite in continutul traficului" utilizatorului respectiv la o simpla solicitare a unei persoane, deci in afara unui cadru judiciar. Prevederea, asa cum este scrisa, ar trasforma ISP-istii in 'politie privata', deschizand drumul unor posibile abuzuri.
  • ISP-istii au primit cu mare ingrijorare aceasta prevedere, mai intai pentru ca punerea sa in aplicare ar perturba major serviciile de comunicatii electronice, iar pe de alta parte s-ar incalca alte drepturi fundamentale ale utilizatorului, dintre care dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata ar fi primele.

Bogdan Manolea, jurist si director executiv al APTI: ACTA este mai dura decat legislatia nationala

Optimismul si calmul oficialilor STS si ORDA a fost insa contrazis de juristul Bogdan Manolea, care a avertizat ca acest acord extinde sfera sanctiunilor si a celor care pot plati pentru incalcarea drepturilor de autor.

  • "Fata de aquis-ul comunitar, deci ce este agreat la nivel UE, ACTA este clar mai dura pentru ca vorbeste de pedepse penale. Fata de legislatia nationala ACTA e mai dura pentru ca vorbeste si de pedepse pentru incalcari comerciale care au avantaje economice indirecte din acea activitate, lucru care in legislatia romana nu este prevazut momentan in mod expres. In plus toate aspectele legate de cooperarea cu furnizorul de servicii de internet si posibilitatea ca datele utilizatorului sa fie date de catre o autoritate si nu in mod expres de o instanta de judecata este mai mult decat ce prevede legea romana", a precizat pentru HotNews.ro Bogdan Manolea.

Acesta a explicat ca "la ora actuala pe legea 365/2002 furnizorul de servicii de internet poate sa dea acces la date in momentul in care se obtine hotararea unei instante judecatoresti. ACTA prevede in mod clar ca poate sa fie si o autoritate care sa faca acest lucru, deci mai mult decat o instanta judecatoreasca".

In mod concret, juristul a dat ca exemplu o firma care detine un serviciu de transfer de date (cum ar fi un serviciu de transfer punct ro). Potrivit acestuia, pe actuala legislatie privind proprietatea intelectuala, firma care pune la dispozitie acest serviciu "nu poate fi responabil de ce fac altii in reteaua lui, pe cand prin ACTA daca se introduce o responsabilitate a acestui actor el poate fi raspunzator pentru ca are un avantaj economic indirect din faptul ca altii folosesc platforma lui ptentru a face schimb de fisisre fara sa aiba consimtamantul titularilor de drepturi".

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement)nu va putea intra in vigoare, chiar daca a fost semnat de 22 de state membre ale UE, daca nu va fi votat in Parlamentul Euiropean (PE). Parlamentul European a votat in noiembrie 2010 o rezolutie in care s-a aratat impotriva ACTA, pozitie adoptata de eurodeputatii romani socialisti si liberali, in timp ce popularii au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA. Ramane de vazut care va fi situatia in mai, cand acordul ajunge in PE, intai in comisiile de specialitate si apoi la votul plenului.

Cateva state din cele 22 tari membre UE care au semnat tratatul si-au retras sprijinul pentru el, iar in week-end zeci de mii oameni au protestat impotriva acordului in mai toata Europa, inclusiv in Bulgaria si Romania. Tari precum Polonia, Cehia si Bulgaria au suspendat in ultimele saptamani procesul de ratificare, dupa ce protestele pe plan european s-au raspandit.

Pentru mai multe detalii despre ACTA cititi si: