Primaria Bucuresti a incasat redevente in valoare de 8.022.091 lei (peste 1,8 milioane euro) in perioada 2009-2013 din concesionarea pentru 49 de ani a retelei subterane de fibra optica NetCity. Municipalitatea ar trebui sa primeasca anual 12% din veniturile obtinute din inchirierea retelei construite si gestionate de o firma special creata in acest sens - NetCity Telecom, parte a grupului UTI, condus de omul de afaceri Tiberiu Urdareanu. Fortati de lege sa-si coboare in retea cablurile de pe cladiri la tarife considerate abuzive de arbitrul pietei telecom (ANCOM), furnizorii mici si mijlocii de internet acuza ca Primaria incaseaza prea putin raportat la veniturile totale ale firmei lui Urdareanu - un pilon major al UNPR (partidul vicepremierului Gabriel Oprea). NetCity se apara, spunand ca totul este legal.

Cat a incasat Primaria Bucuresti pe NetCityFoto: NetCity Telecom

Informatia pe scurt:

  • NetCity Telecom a platit catre Primaria Bucuresti 4.181.335 lei in perioada 2009-2012. Alti 3.841.456 lei urmeaza sa fie platiti in aceasta luna. In total - 8.022.091 lei (peste 1,8 milioane euro) in perioada 2009-2013
  • Asociatia INTERLAN, care reprezinta furnizori mici si mijlocii de internet, acuza nivelul foarte mic al veniturilor la care s-a aplicat redeventa de 12% in comparatie cu veniturile totale raportate de NetCity Telecom la Ministerul de Finante. 
  • Conform calculelor HotNews.ro, care a verificat aceste date, veniturile pentru care NetCity Telecom a platit redeventa de 12% au reprezentat doar 13% din veniturile totale ale firmei in 2009, 3,47% in 2010, 11,7% in 2011 si 77,8% in 2013.
  • In replica, NetCity Telecom sustine ca plata redeventei se face cu respectarea stricta a prevederilor Contractului de Concesiune, iar corectitudinea sumelor este garantata prin raportul unei companii de audit cu prestigiu international. Calculul facut de cei de la Interlan nu e corect - se bazeaza pe neintelegerea corecta a datelor publicate de Ministerul Finantelor, mai precizeaza NetCity Telecom.

Nota:

Toata investigatia de mai jos a pornit de la firmele mici si mijlocii de internet grupate in asociatia INTERLAN (link), al carui presedinte este Eric Baleanu, care a solicitat si primit de la Primarie redeventele incasate in anii 2010, 2011 si 2012, pe care le-au raportat la veniturile totale raportate la Ministerul de Finante.

HotNews.ro a solicitat atat Primariei Bucuresti, cat NetCity Telecom situatia redeventelor incasate/platite de la punerea in functiune proiectului NetCity si pana in prezent, dar si reactii cu privire la suspiciunile si acuzatiile INTERLAN. Nu au raspuns solicitarilor noastre decat reprezentantii NetCity Telecom, iar datele privind redeventele platite sunt cele din imaginea atasata articolului.

  • Ce prevede Contractul de concesiune

In Contractul de Concesiune (vezi documentul atasat) incheiat in luna iunie 2008 intre Primaria Generala (Concedent) si UTI Systems impreuna cu afiliatul sau Netcity Telecom (Concesionarul) este prevazuta la punctul 5.4.1. situatia redeventei:

  • "Redeventa pe care 'Concesionarul' o va plati 'Concedentului este de 12% (doisprezece procente) din veniturile anuale incasate, auditate ale 'Concesionarului' rezultate din exploatarea directa a 'Retelei Netcity', respectiv veniturile incasate din inchirierea de tubulatura pentru fibra optica 'TubeCITY' si inchirierea de dark fiber 'FiberCITY''.

Cele doua servicii si preturile stipulate in Contractul de concesiune:

Serviciul TubeCITY consta in "serviciu de inchiriere de conducta de canalizatie (tubeta) suport pentru retele de telecomunicatii". Astfel, operatorii de telecomunicatii pot inchiria conducte in reteaua Netcity pentru a-si instala cablurile de telecomunicatii proprii, in vederea furnizarii de servicii de telecomunicatii catre clientii lor, potrivit Netcity Telecom.

Serviciul FiberCITY consta in serviciul de "inchiriere de perechi de fibra optica (fibra neagra adica fibra, fara echipamentele active care transmit informatia pe fibra), pusa la dispozitia clientilor pe traseele solicitate de acestia". Astfel, operatorii de telecomunicatii pot inchiria fibre optice pe care le vor putea folosi direct, in vederea furnizarii de servicii de telecomunicatii catre clienti, explica NetCity Telecom.

  • "Preturile de inchiriere sunt cele mai mici de pe piata si vor fi unice si fara discriminare. Pentru inchirierea unei tubete Concesionarul ofera tarife de 85 de EUR/km/luna, iar pentru inchirierea unei perechi de fibra optica ofera un tarif de 22 de Eur/km/luna", se mai arata in expunerea de motive din contractul de concesiune.

Foarte important:Pe langa serviciile legate de exploatarea directa a retelei Netcity, compania Netcity Telecom ofera si alte servicii, veniturile rezultate din aceste servicii nefiind supuse platii redeventei. Contractul de concesiune permite NetCity Telecom sa ofere si alte servicii in administrarea acestei retele.

  • Ce acuza furnizorii mici si mijlocii de internet INTERLAN:

"Netcity Telecom este o companie de proiect a grupului UTI, castigatorul licitatiei de realizare a proiectului Netcity. Fiind o companie de proiect, veniturile acesteia in mod logic provin din exploatarea retelei Netcity.

Aceste venituri sunt:

-Tarife de inchiriere a tubetelor (produsul TUBE CITY)

- Tarife de inchiriere a bransamentelor (practic tot tubete, care leaga conductele magistrale de imobile)

- Tarife de inchiriere a segmentelor de fibra optica ('dark fiber' = 'fibra neagra', in limbaj de specialitate se refera la fire de fibra optica nefolosite dintr-un cablu, care poate avea pana la 96 de fire)

- Tarife de acces in retea

- Taxe de supraveghere a operatiunilor efectuate de beneficiari

- Taxe impuse firmelor care operereaza efectiv reteaua (instalatorii)

In Contractul de Concesiune incheiat intre Primaria Generala si UTI Systems impreuna cu afiliatul sau Netcity Telecom este prevazuta la punctul 5.4.1. plata unei redevente de 12% de catre concesionar (UTI/Netcity Telecom) catre concedent (Municipiul Bucuresti), care se aplica veniturilor incasate din inchirierea de tubulatura pentru fibra optica TubeCITY si inchirierea de dark fiber FiberCITY.

Ulterior incheierii contractului de concesiune, Netcity Telecom a realizat bucla pilot denumita 'bucla B0', pe care a aplicat tarifele prevazute, respectiv tariful de 85 euro/km/luna.

Incepand cu realizarea buclei B01 (sunt 28 de bucle functionale), Netcity Telecom a modificat tarifele astfel:

- Pentru inchirierea de tubeta tarifele urca pana la 120 euro/km/luna daca nu se contracteaza cel putin 90% din lungimea totala a unei bucle functionale (aproximativ 20 km)

- Pana la 3333 euro/km/luna pentru bransamentele care asigura legatura intre tronsoanele de tubeta si imobilele deservite. Acest produs nu exista in momentul incheierii Contractului de Concesiune.

- Tariful de 22 euro/luna aplicat segmentelor dark fiber a fost pastrat.

In urma investigatiilor noastre, am obtinut urmatoarele date:

A. Valoarea redeventelor platite de catre Netcity Telecom catre Municipiul Bucuresti sunt urmatoarele:

a. Pentru anul 2010, 189.939 lei

b. Pentru anul 2011, 1.059.325 lei

c. Pentru anul 2012, 2.845.229 lei

Raportand aceste sume la veniturile totale raportate de NetCity Telecom pe site-ul Ministerului de Finante (pe care HotNews.ro le-a verificat si sunt corecte) oficialii Interlan spun ca au observat urmatoarele discrepante:

"1. Pentru anul 2010, desi a inregistrat venituri totale de 45.499.413 lei, compania de proiect Netcity Telecom a platit cate Municipiul Bucuresti o redeventa de numai 189.939 lei. Facand un calcul simplu, constatam ca veniturile la care s-a aplicat redeventa de 12% sunt de 1.582.825 lei. Practic, Netcity Telecom a realizat in acest an venituri de 43.916.588 lei la care nu s-a aplicat redeventa de 12%, adica peste 96% din totalul veniturilor. Redeventa de 12% s-a aplicat pentru mai putin de 4% din veniturile totale ale companiei.

2. Pentru anul 2011, desi a inregistrat venituri totale de 75.370.243 lei, compania de proiect Netcity Telecom a platit catre Municipiul Bucuresti o redeventa de numai 1.059.325 lei. Facand acelasi calcul simplu, constatam ca veniturile la care s-a aplicat redeventa sunt de 8.827.708 lei. Netcity Telecom a realizat in anul 2011 venituri de 66.542.535 lei la care nu s-a aplicat redeventa de 12%, adica peste 88% din totalul veniturilor. Redeventa de 12% s-a aplicat pentru mai putin de 12% din veniturile totale ale companiei".

Opinia noastra este ca Netcity Telecom a platit redeventa de 12% numai la veniturile provenite din inchirierea de tubeta (TubeCITY) si dark fiber (FiberCITY), nu si la celelalte venituri obtinute din exploatarea retelei, respectiv tarifele de inchiriere a bransamentelor, care ajung la 3333 euro/km conform Avizului Conform emis de ANCOM in anul 2013, respectiv de aproape 40 de ori mai mari fata de cat era prevazut in Contractul de Concesiune, precum si celelalte tarife si taxe care au fost introduse ulterior incheierii Contractului (taxe de acces, de supraveghere, de urgenta, etc.).

Practic, grupul UTI a castigat o licitatie si a incheiat un contract cu Municipiul Bucuresti prin care se obliga la plata unei redevente de 12% din veniturile obtinute de compania de proiect care urma sa gestioneze reteaua Netcity, iar ulterior incheierii contractului inventeaza produse si servicii noi care nu se supun platii redeventei si care de fapt genereaza majoritatea veniturilor companiei de proiect Netcity Telecom.

Prin aceasta 'manevra', grupul UTI realizeaza venituri de la operatori pentru care nu numai ca nu plateste o redeventa corespunzatoare catre Municipalitate, dar care mai mult, provin dintr-o tarifare abuziva care nu respecta prevederile Contractului de Concesiune, si mai nou ale Avizului Conform emis de catre ANCOM in conformitate cu prevederile Legii privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice nr. 154/2012.

Neaplicarea redeventelor pentru veniturile integrale ale companiei Netcity Telecom si neaplicarea prevederilor din Avizul Conform emis de ANCOM dau practic posibilitatea acestei companii care detine un monopol pe piata de infrastructura de telecomunicatii din Bucuresti sa actioneze exclusiv conform propriilor principii, nerespectand legislatia din domeniu si obtinand venituri in mare parte doar in folosul propriu.

Aplicarea tarifelor si taxelor abuzive impiedica utilizatorul final sa aiba acces in mod egal la servicii competitive de la toti furnizorii existenti pe piata. Suprataxarea bransamentelor care reprezinta de fapt capilarele retelei Netcity, in parte si datorita neaplicarii redeventei pentru aceste segmente de retea, constituie o bariera pentru furnizorii mici si medii care au nevoie de acces egal cu ceilalti furnizori catre utilizatorul final. In final, utilizatorul este pagubit pentru ca are acces la o oferta restransa (1-2 furnizori in loc de 5-10), iar companiile mici si medii se indreapta catre faliment pentru ca nu isi mai pot deservi clientii"

  • Calcule HotNews.ro: Ce spun cifrele de la Ministerul de Finante corelate cu cifrele NetCity Telecom

2009:

Ministerul de Finante: venituri totale - 5.497.352 lei

NetcIty: Venit exploatarea directa a retelei: 717.850 lei (13% din veniturile totale)

Redeventa: 86.142 lei (12%)

Pierdere neta: 181.265 lei

2010:

Ministerul de Finante: venituri totale - 45.499.413 lei

NetcIty: Venit exploatarea directa a retelei: 1.582.825 lei (3,47% din veniturile totale)

Redeventa: 189.939 lei (12%)

Pierdere neta: 713.850 lei

2011:

Ministerul de Finante: venituri totale - 75.370.243 lei

NetcIty: Venit exploatarea directa a retelei: 8.827.708 lei (11,7% din veniturile totale)

Redeventa: 1.059.325 lei (12%)

Pierdere neta: 3.116.527 lei

2012:

Ministerul de Finante: venituri totale ?

NetCity: Venit exploatarea directa a retelei: 23.710.241 lei (? % din veniturile totale)

Redeventa: 2.845.229 lei (12%)

Profit/Pierdere: ?

2013:

Ministerul de Finante: venituri totale - 41.102.235 lei

NetcIty: Venit exploatarea directa a retelei: 32.012.133 lei (77,8 % din veniturile totale)

Redeventa: 3,841,456 lei (12%) - va fi achitata in cursul lunii septembrie 2014

Profit: 5.182.444 lei

  • Cum se apara NetCity Telecom: Plata redeventei se face cu respectarea stricta a prevederilor Contractului de Concesiune, iar corectitudinea sumelor este garantata prin raportul unei companii de audit

In replica, oficialii NetCity Telecom au precizat pentru HotNews.ro ca plata redeventelor s-a facut potrivit Contractului de Concesiune:

  • "Plata redeventei se face cu respectarea stricta a prevederilor Contractului de Concesiune.  Procentul de 12% aferent redeventei este aplicat la toate veniturile direct rezultate din exploatarea retelei Netcity (serviciile TubeCity si FiberCity, aferente retelelor de transport si racorduri), iar corectitudinea sumelor este garantata prin raportul unei companii de audit cu prestigiu international", au precizat oficialii NetCity Telecom

Cum explica oficialii NetCity Telecom serviciile care sunt supuse platii redeventei:

"- Netcity ofera doua familii de produse de inchiriere, TubeCity si FiberCity. TubeCity implica inchirierea de tubete Netcity prin care operatorii isi instaleaza fibra, iar Fibercity implica inchirierea de fibre optice Netcity, operatorii urmand a leaga 'capetele' acestor tronsoane de fibra optica la retelele lor.

- Netcity are in acelasi timp doua zone de retea: retea principala (de transport) de-a lungul strazilor, precum si retea secundara (de racord) care face legatura intre reteaua de transport si cladirile de pe strazile respective.

Cu alte cuvinte, FiberCity e o familie de produse, iar racordurile la cladiri sunt o zona fizica a retelei.

- Pentru a fi mai clari, in zona de retea secundara (racordurile la cladiri), Netcity furnizeaza atat servicii de tip Tubecity (inchirere tubeta intre reteaua principala si cladire, produs numit comercial racord), cat si servicii de tip Fibercity (inchiriere fibra optica intre reteaua principala si cladire, produs numit comercial bransament).

- Pentru toate aceste produse, Netcity plateste redeventa, indiferent daca sunt fibra, tubeta, pe retea principala (de transport) sau pe retea secundara (de racord).

"Pentru mai multa claritate, mentionam ca aceste servicii (n.a TubeCITY si FiberCITY pe care le-a explicat mai sus) sunt disponibile in intreaga retea Netcity atat pe tronsoanele de canalizatie de transport de-a lungul strazilor capitalei, cat si pe tronsoanele de tip racord, care fac legatura intre reteaua de transport si cladirea abonatului din raza retelei Netcity. Conform Contractului de Concesiune, 12% din veniturile Netcity rezultate in urma acestor servicii de inchiriere sunt platite Primariei Municipiului Bucuresti sub forma de redevente.

Ce inseamna cele doua servicii raportate la tot ce inseamna procedura de a oferi servicii de internet prin reteaua NetCity?

Netcity Telecom nu inchiriaza retele de telecomunicatii pentru furnizarea serviciilor catre clientii finali, ci doar infrastructura necesara pentru instalarea retelelor operatorilor de telecomunicatii. Aceasta particularitate provine din obiectivul proiectului Netcity de liberalizare a pietei de telecomunicatii si de stimularea concurentei, in vederea imbunatatirii calitatii si diversitatii serviciilor de telecomunicatii puse la dispozitia locuitorilor Municipiului Bucuresti. Astfel, spre deosebire de alte proiecte similare precum DuctCity (Cluj-Napoca) sau Romtelecom, Netcity Telecom nu este un operator telecom, ci este un operator de infrastructura, pe care o inchiriaza in conditii egale si transparente, clientilor sai - operatorii telecom de orice fel, mari sau mici. Astfel Netcity sinu isi va concura propriii clienti, fapt ce contribuie decisiv la indeplinirea obiectivelor de stimulare a mediului concurential.

In consecinta, in vederea furnizarii de servicii catre clientii finali, operatorii care aleg serviciile TubeCITY sau FiberCITY trebuie sa iti dezvolte propriile retele de telecomunicatii, folosind tubulatura si/sau fibrele optice Netcity, fara a mai investi in infrastructura de transport care este foarte scumpa, deci prohibitiva companiilor mici si mijlocii. Costurile necesare pentru dezvoltarea acestor retele se aplica in cazul utilizarii oricarei alte infrastructuri de telecomunicatii, fie ca este vorba de Netcity, de stalpii stradali, de canalizatia Metrorex sau Romtelecom si exced obiectul serviciilor de inchiriere a retelei.

In aceasta directie, conform Contractului de Concesiune, Netcity Telecom 'poate oferi clientilor si alte servicii', suplimentare serviciilor de inchiriere a canalizatiei. Insa, conform aceluiasi contract, veniturile astfel obtinute nu sunt supuse obligatiei de plata a unei redevente. Cateva exemple de astfel de servicii sunt: asistenta tehnica si acces supravegheat la infrastructura Netcity, comercializarea de materiale, servicii de proiectare si executie de lucrari de dezvoltare a retelelor de telecomunicatii.

Ce optiuni are un furnizor de internet? Este legat sau nu de serviciile NetCity Telecom?

Netcity Telecom: Dupa cum am mentionat, una din principalele realizari ale proiectului Netcity este liberalizarea pietei de telecomunicatii. Consumatorii au posibilitatea de a alege in sfarsit furnizorul de servicii de internet, telefonie sau TV, fara a mai fi obligati sa aleaga furnizorul 'impamantenit' al cartierului, dat fiind ca orice operator poate ajunge cu reteaua sa la cladirea bransata la canalizatia Netcity, impiedicand astfel intelegerile din trecut prin care operatorii isi 'imparteau' geografic cartierele pentru care dezvoltau infrastructura, monpolizand accesul la servicii si tinand astfel abonatii captivi. Dovezi clare ale faptului ca proiectul Netcity este o alternativa reala care nu a 'legat', ci a dat alternative companiilor de telecom, stimuland astfel concurenta:

ᅡ 1. Eliminarea impartirii cartierelor intre marii operatori de telecomunicatii - incepand cu anul aparitiei proiectului Netcity, cartierele cu prezenta unui singur operator au disparut in ritm sustinut.

ᅡ 2 Incepand cu anul aparitiei proiectului Netcity, tarifele serviciilor de telecomunicatii catre clientii finali au scazut continuu. Acest lucru este cu atat mai semnificativ cu cat operatorii ce detineau retele ilegale, neplatind taxele si chiriile aferente acestora, au fost fortati de proiectul Netcity sa intre in legalitate si sa isi asume costurile aferente.

ᅡ 3. Avand in vedere costurile mari de construire ale canalizatiilor subterane, alternativa construirii de retele proprii este usor accesibila mai degraba pentru operatorii mari. Pentru ca Netcity Telecom si-a asumat investitia necesara constructiei unei asemenea canalizatii, operatorii mici si medii au in premiera oportunitatea de a inchiria infrastructura de telecomunicatii de la o companie care nu furnizeaza servicii de telecomunicatii, astfel nedepinzand de un competitor direct.

ᅡ 4. Nu in ultimul rand, numarul mediu de cabluri deja instalate in racordurile Netcity este supra-unitar. Astfel, odata cu aparitia proiectului, tot mai multi operatori pot ajunge la aceleasi cladiri prin intermediul retelei Netcity, astfel stimuland competitia directa intre operatori.

Punctul de vedere al Netcity Telecom la opiniile exprimate de Interlan:

Dupa cum Netcity Telecom a afirmat deja, UTI Systems si Netcity Telecom si-au adjudecat proiectul Netcity printr-o achizitie publica derulata legal, iar implementarea proiectului a fost facuta cu respectarea stricta a legii si in deplina conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune. In aceasta directie, rezultatele proiectului sunt auditate anual de catre o companie de profil cu prestigiu international, desemnata cu consensul Primariei Municipiului Bucuresti si al bancilor care au sprijinit proiectul. In urma procesului de auditare nu au fost identificate niciun fel de nereguli, situatii de ilegalitate sau clauze contractuale incalcate, inclusiv in ceea ce priveste plata redeventei catre Primaria Municipiului Bucuresti.

Referitor la afirmatiile Interlan, va atragem atentia ca acestea sunt construite pe presupuneri neverificate si folosesc date voit eronate. Astfel:

ᅡ Documentul Interlan face in mod voit confuzii intre diverse informatii publicate in bilantul companiei Netcity Telecom, precum cifra de afaceri si veniturile totale. Scopul urmarit este de a justifica date false, legate de ponderea veniturilor care genereaza redeventa prin comparatie cu totalul veniturilor obtinute de Netcity. Acestea sunt calculate gresit la valori sub 10%, cu toate ca in realitate peste 80% din veniturile obtinute de catre Netcity Telecom au generat redeventa Primariei Municipiului Bucuresti.

ᅡ Chiar daca Contractul de Concesiune este public, Interlan incearca inducerea in eroare in ceea ce priveste prevederile acestuia. Astfel, Interlan afirma ca redeventa cuantifica ¬12% din veniturile obtinute de compania de proiect care urma sa gestioneze reteaua Netcity¬, ignorand prevederile contractului care stipuleaza ca doar veniturile obtinute din chirii sunt supuse platii redeventei.

ᅡ Interlan aduce acuze grave si neadevarate in ceea ce priveste neplata redeventei pentru veniturile obtinute in urma inchirierii unei parti a retelei Netcity (racordurile la cladiri), fara a indica o sursa pentru aceste informatii.

In ceea ce priveste tarifele practicate de catre Netcity Telecom, accentuam inca o data ca Netcity Telecom a functionat intotdeauna in deplina legalitate, respectand contractul de concesiune, legislatia romana si europeana. Astfel, Netcity Telecom si Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) au decis contestarea in instanta a prevederilor Avizului ANCOM, pe care il consideram unul arbitrar, fara o fundamentare reala in contextul pietei de telecomunicatii din Bucuresti si fara a tine cont de principiile de functionare a proiectului Netcity. Procesul se afla pe rol la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar pana la finalizarea acestuia atat Netcity Telecom, cat si PMB nu pot trece la implementarea prevederilor acestui act. Mai mult, conform deciziei pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, avem de a face cu un act cu statut de recomandare, asa cum Interlan bine cunoaste prin prisma calitatii sale procesuale, avizul ne-producand efecte juridice asupra companiei Netcity Telecom, inclusiv asupra contractelor in vigoare cu clientii sai. In consecinta, nu exista nicio baza legala pentru solicitarile Interlan de aplicare ale prevederilor Avizului de catre Netcity.

Putem intelege natura tendentioasa a afirmatiilor Interlan doar prin prisma intereselor ilegale si nelegitime pe care aceasta le promoveaza. Asa cum am mentionat si in trecut, asociatiile profesionale ca de ex. Interlan, nu pot actiona ca un cartel care impune preturi discretionare in piata. Coalizarea mai multor operatori in "asociatii profesionale" pentru a boicota proiectul Netcity aduce incalcari legii competitiei, actiunile rezultate avand ca scop pastrarea starii de ilegalitate profunda in care acestia isi construiesc si opereaza retelele, in vederea maximizarii profiturilor proprii prin evitarea concurentei si sustragerea de la plata tuturor taxelor legale si chiriilor datorate.

In cazul particular al asociatiei Interlan putem observa ca, dupa ce in Iunie 2014 aceasta a solicitat oprirea operatiunilor Primariei Municipiului Bucuresti de dezafectare a cablurilor ilegale ce impanzesc orasul, aceasta asociatie continua demersurile de a intarzia intrarea sa in legalitate prin raspandirea de neadevaruri cu privire la beneficiile aduse de proiectul Netcity municipiului Bucuresti. Reamintim ca proiectul Netcity nu a necesitat cheltuirea de bani publici - acesta a fost realizat exclusiv din fonduri private, finantari atrase din partea unor banci internationale si investitii externe directe.

Mai mult, cuantumul de 12% al redeventei Netcity este net superior redeventelor de 5% din industria mineritului sau de 6% din extragerea metalelor pretioase - astfel proiectul Netcity generand pana la finele anului 2013 aproape 2 milioane de Euro la bugetul Primariei Bucuresti. Mai important insa, proiectul Netcity a imbunatatit calitatea vietii cetatenilor municipiului Bucuresti, redand aspectul civilizat al orasului prin indepartarea cablurilor ilegale de pe stalpi, liberalizand piata de telecomunicatii si facilitand accesul cetatenilor la servicii de telecomunicatii de calitate.

In antiteza, conform informatiilor publicate de Ministerul Finantelor, asociatia Interlan a inregistrat in anul 2013 cheltuieli de circa 700 mii lei, reprezentand astfel sub 0.01% din totalul companiilor ce inchiriaza infrastructura Netcity. In procesul de migrare a retelelor de telecomunicatii in subteran, cablurile de telecomunicatii ale acestei asociatii au fost gasite instalate pe cladiri si stalpi fara autorizatii de construire sau contracte de inchiriere, fiind astfel dezafectate in baza prevederilor legale. Cu alte cuvinte, cablurile instalate ilegal de Interlan impovareaza aspectul urban al orasului, iar Municipiul Bucuresti colecteaza zero taxe legale de autorizare, ocupare a domeniu public si chirii de utilizare de infrastructura.

In aceste conditii, solicitam asociatiei Interlan sa respecte legea si interesul public al cetatenilor municipiului Bucuresti, prin oprirea actiunilor de boicot si denigrare a proiectului Netcity, precum si prin grabirea actiunilor de intrare in legalitate a retelelor de telecomunicatii pe care le opereaza.

In final, HotNews.ro a atras atentia celor de la NetCity Telecom ca INTERLAN nu a gresit in calculele privind nivelul foarte mic al veniturilor la care s-a aplicat redeventa de 12% raportate la veniturile totale de la Ministerul de Finante.

Intr-adevar, asa cum HotNews.ro a calculat mai sus, veniturile pentru care NetCity Telecom a platit redeventa de 12% au reprezentat doar 13% din veniturile totale ale firmei in 2009, 3,47% in 2010, 11,7% in 2011 si 77,8% in 2013.

In replica, oficialii NetCity Telecom sustin ca acest mod de calcul este eronat:

"Pana in 2012 inclusiv, diferenta intre cifra de afaceri si veniturile totale (asa cum sunt ele raportate in bilant) e foarte mare. Cauza: in acei ani Netcity a investit sume foarte mari de bani in construirea retelei. Investind in retea, Netcity a produs imobilizari corporale - valoarea acestora se aduna la cifra de afaceri, calcul din care rezulta ceea ce se numeste in bilant "veniturile totale". Daca s-ar aplica 12% la venituri totale, ar insemna ca Netcity ar trebui sa plateasca 12% redeventa printre altele si pe investitiile care produc imobilizarile sus-mentionate (adica pe propria investitie de constructie a retelei) - ceea ce e total ilogic.

Prin urmare, calculul facut de cei de la Interlan nu e corect - se bazeaza pe neintelegerea corecta a datelor publicate de Ministerul Finantelor pentru a ne acuza fara niciun fel de dovezi", au mai spus oficialii NetCity Telecom.

Stadiul retelei NetCity:

La sfarsitul anului 2012 a fost finalizata prima din cele doua etape de realizare a retelei subterane de fibra optica Netcity - 845 kilometri de canalizatie:

  • Grad de realizare: 100% (876km)
  • Retea magistrala/acces: 527 km/349 km
  • Strazi complete cu retea: peste 300
  • Strazi cu retea partiala: peste 1200
  • Lungime strazi cu retea*: 305 km
  • Cladiri racordate: peste 11,000
  • Cabluri in subteran: peste 3,500 km
  • Interconectari: Metrorex, Romtelecom, RADET

In acest moment, spus oficialii NetCity Telecom, investitiile strict necesare in reteaua Netcity continua in cadrul Etapei I a proiectului, etapa ale carei obiective au fost atinse in termenul contractual prevazut (Decembrie 2012). Reluarea investitiilor de anvergura aferente Etapei a II-a a proiectului vor putea fi demarate, conform Contractului de Concesiune, ca urmare a finalizarii unui nou studiu de fezabilitate, studiu aflat in acest moment in lucru.