Reteaua Ro-Net de internet de mare viteza in 783 de localitati defavorizate nu va fi gata nici in acest an: Ce vrea sa faca Guvernul pentru a nu pierde banii europeni

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Luni, 8 august 2016, 18:14 Economie | Telecom

Oficiali MCSI si ai Telekom, la finalizarea retelei Ro-Net in Vaslui
Foto: Telekom Romania
Reteaua de internet de mare viteza Ro-Net, proiect in valoare de peste 85,5 milioane de euro, finantat cu fonduri UE, dezvoltat de Telekom Romania, nu va fi finalizata nici in acest an, a declarat luni Dragos Tudorache, ministrul interimar al Comunicatiilor. Din 783 de localitati care ar fi trebuit acoperite inca din 2015, estimarea este ca 'pana la sfarsitul acestui an sa fie finalizate circa 500-600 de localitati. Sunt insa locatii unde nu au fost obtinute inca autorizatiile de constructie si este realistic sa anticipam ca nu vor fi finalizate pana la finele anului'. Pentru a evita corectiile financiare, Guvernul discuta deja cu Bruxelles-ul ca in localitatile ramase neacoperite, reteaua sa fie finalizata cu alte fonduri UE.

Ministerul interimar al Comunicatiilor, Dragos Tudorache, a avut luni o intalnire cu presa in care a atins si problema intarzierilor la realizarea retelei Ro-Net.

  • "La un moment dat acest proiect a fost fazat, ceea ce inseamna ca o parte din locatiile care trebuiau livrate au fost pastrate pe ciclul 2007-2013, primele 99 de locatii, ele au fost livrate si decontate, iar restul au fost trecute pe ciclul financiar 2014-2020. In total 783 locatii.
  • Ceea ce a inceput si domnul ministru Bostan si am continuat si eu a fost sa analizam in mod foarte obiectiv si la rece ceea ce se mai poate realistic livra din cele 783 de locatii.
  • Partea buna este ca fiind fazat pe 2014-2020 si intrucat exista oricum o alocare financiara suplimentara exact pe acest gen de proiecte, ceea ce incercam acum sa facem este ca locatiile care nu vor fi livrate pan la sfarsitul anului, intrucat termenul de livrare este decembrie 2016, este sa analizam realistic locatiile care pot fi finalizate iar cele care nu vor putea fi finalizate, pentru a evita corectiile, sa le deducem din bugetul proiectului si sa le includem in dezvoltarea ulterioara a retelei de Noua Generatie (n.a Next Generation Networks) - care va fi o continuare a acoperirii zonelor albe si a proiectului Ro-Net.
  • La momentul acesta noi speram sa atingem un numar de 500-600 localitati pana la sfarsitul anului. Este vorba de locatii unde lucrarile sunt deja in lucru si acolo practic livrarea este sigura, altele unde autorizatiile au fost emise - pentru ca de fapt aici a fost o mare dificultate in implementarea acestui proiect si nu doarr de ordin tehnic la nivelul Telekom - asta a luat destul de mult. Sunt locatii unde nu sunt autorizatii si este realistic sa anticipam ca nu vor fi finalizate pana la finele anului.
  • Pe baza discutiilor pe care le-am inceput deja cu Comisia Europeana pentru acestea sa evitam corectiile, sa corectam bugetul corespunzator si sa le refazam", a spus Tudorache.

Acesta a precizat ca la acest moment bugetul pentru proiectul extinderii retelelor de noua generatie este de 100 milioane de euro, modul de implementare urmand a fi stabilit in perioada urmatoare.

  • Tudorache: Asa cum este gandit acum proiectul, infrastructura nu ajunge la utilizatorul final, existand riscuri ca succesul Ro-Net sa nu fie unul garantat

Dragos Tudorache si-a exprimat rezervele fata de modul cum este gandit in prezent acest proiect.

Proiectul Ro-Net  implica realizarea unei retele de internet de banda larga in zonele fara acoperire, dar nu presupune si conectarea la internet a celor aproape 400.000 de locuitori din aceste zone. Obiectivul acestei retele este bineinteles in final conectarea clientilor finali, insa conectarea acestora nu se va face neaparat de Telekom Romania, ci se face de catre orice operator din Romania care inchiriaza capacitate peste aceasta retea.

Ce garantii avem legate de succesul implementarii acestui proiect?

  • "Un interes obiectiv pe care statul roman il are este ca avem nevoie ca tara sa acoperim zonele albe.  Suntem pe ultimul loc in UE in privinta acoperirii si nu putem vorbi de o alfabetizare a cetatenilor daca nu ducem infrastructura in acele localitati. Este firesc intr-o piata concurentiala ca aceste zone sa nu trezeasca interesul comercial. Este dificil sa gasesti interesul comercial pentru un investitor privat. Provocarea pentru stat este sa gasesti echilibrul intre implicarea statului si cea a mediului privat.
  • In acest moment, asa cum a fost gandit proiectul, infrastructura merge pana intr-un anumit punct in sat fara a ajunge de fapt la utilizatorul final, urmand ca de acolo sa vina cetateanul si sa-si faca accesul la internet. Consider ca daca ramanem doar in aceasta faza, intr-adevar riscurile sunt ca succesul proiectului sa nu fie unul garantat.
  • Tocmai pentru ca acea infrastructura, servere echipamente, instalate undeva langa primarie sau la scoala, nu-si ating tinta finala - utilizatorul individual - si raman intr-o proprietate colectiva, risca sa nu-si atinga obiectivele.
  • De aceea, ceea ce intentionam sa facem in aceasta doua faza a proiectului este sa ducem reteaua pana la utilizatorul final astfel incat sa ne asiguram ca de fapt cetateanul are acces la internet fara sa mai mearga pana la punctul de retea.
  • Interesul meu este sa stimulez investitorul privat sa duca servicii cetateanului de la sat pentru ca altfel munca este in zadar.
  • Cum? Vom duce reteaua in poarta fiecaruia. Aceasta ar fi finalitatea asa cum o gandim la acest moment, urmand ca cetateanul in functie de serviciile pe care le poate accesa pe acea infrastructura sa si le activeze sau nu. Problema este la acest moment ca asa cum a fost gandit acum - si anume cu puncte de acces intr-un singur loc in comuna - ar urma ca operatorul privat sa vina sa continue si sa mai dezvolte o parte din infrastructura.
  • Ideea este sa continui eu, statul, cu inca o ultima faza de implementare a infrastructurii cu aceasta dezvoltare. Le vom pune noi la dispozitie infrastructura pentru a furniza servicii", a spus Dragos Tudorache.

Pentru a obtine insa banii pentru acest al doilea proiect dedicat retelelor de noua generatie, autoritatile trebuie sa prezinte Comisiei Euopene pana in luna noiembrie 2016 proiectul de implementare a acestor retele de noua generatie.

Dragos Tudorache a precizat ca exista o analiza facuta cu Banca Mondiala, fiind luate in calcul sase scenarii pentru implementarea acestor retele.

"Unul dintre scenariile prezentate de Banca Mondiala este implicarea autoritatilor locale. Din punctul meu de vedere nu arata rau de loc pentru ca ar fi si o responsabilizare mai ales ca ele dau autorizatiile. Daca nu avem aceasta garantie a interesului autoritatilor locale, vom merge pe licitatie pentru selectarea unui operator care sa dezvolte la nivel national restul retelei pe modelul Ro-NET", a spus Tudorache.

  • Reteaua de internet in banda larga Ro-Net a fost finalizata in 200 de localitati rurale lipsite anterior de comunicatii electronice

Luna trecuta, Ministerul Comunicatiilor a transmis ca reteaua de internet de mare viteza Ro-Net, proiect in valoare de peste 85,5 milioane de euro, finantat cu fonduri UE, a fost finalizata in 200 de localitati rurale din asa numitele 'zone albe' - lipsite de comunicatii, in alte 220 de localitati gradul de implementare a retelei fiind avansat. Potrivit tintei asumate prin proiect, pana in noiembrie 2016, 783 de localitati din zone greu accesibile vor beneficia de acoperire cu internet in banda larga.

Ro-Net este un proiect major in valoare de peste 377,8 milioane lei (TVA inclus) - peste 85,5 milioane euro - finantat prin fonduri structurale europene, prin care se va crea o retea de internet in banda larga in 783 de localitati rurale din zone dezavantajate din tara, unde nu a existat pana acum un interes comercial de introducere a comunicatiilor electronice.Pentru crearea acestei retele s-a facut o licitatie in 2014, procedura castigata de un consortiu condus de catre Telekom Communications si Telekom Mobile (fostele Romtelecom si Cosmote), avand ca tert sustinator pe Huawei Technologies, iar subcontractori pe Nextgen Communications, Avitech Co si Business Service Consult International.

  • "Proiectul contribuie la sustinerea economiei locale atat prin oferirea de beneficii directe pentru comunitati, care astfel pot sa faca un pas inainte in dezvoltarea lor, dar si datorita faptului ca cea mai mare parte a echipamentelor necesare - fibra optica, containere, stalpi - a fost achizitionata de la diversi furnizori locali", a declarat vineri la Vaslui Ovidiu Ghiman, Director Eexcutiv Comercial Segment Business Telekom Romania

Reteaua Ro-Net ar fi trebuit finalizata in 2015, dar Comisia Europeana a aprobat fazarea acestui proiect

Proiectul in valoare totala de 85,5 milioane de euro, din care 57,1 milioane euro reprezinta fonduri UE nerambursabile, a fost demarat pe finantarea europeana 2007-2013 si ar fi trebuit sa fie finalizat la sfarsitul anului 2015.

Implementarea a intarziat insa. Ministerul Comunicatiilor, condus la acea vreme de Sorin Grindeanu (PSD), cat si grupul de firme Telekom si-au adus reciproc acuzatii, principala problema fiind volumul urias de avize care trebuiau obtinute pentru lucrari de la autoritatile locale.

Valoarea proiectului Ro-Net
Foto: MCSI
Cu toate acestea, Ministerul condus de Sorin Grindeanu a solicitat Comisiei Europene fazarea acestui proiect, iar la finalul lunii mai din acest an, sub noul ministru al Comunicatiilor, Marius Bostan, Executivul European a decis modificarea acestui proiect si, astfel, impartirea sa in doua etape.

Valoarea totala aprobata pentru prima etapa a proiectului este de  18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane euro reprezinta co-finantarea prin Fondul european de dezvoltare regionala, bani decontati din exercitiul financiar 2007-2013.

A doua etapa a proiectului are o valoare totala de 66,7 milioane euro, din care 44,5 milioane euro reprezinta fonduri UE nerambursabile, bani care, datorita intarzierilor, vor fi decontati de Comisia Europeana din exercitiul financiar 2014-2020, conform informatiilor transmise HotNews.ro de catre Ministerul Comunicatiilor (vezi imaginea atasata).

Complexitatea proiectului Ro-NET, conform datelor transmise de MCSI si Telekom:

  • Un volum impresionant de documente a fost depus pentru proiectul tehnic si in faza de obtinere a autorizatiilor de construire - peste 350.000 de pagini;
  • In medie, 11 avize diferite sunt solicitate de catre fiecare autoritate locala sau centrala pentru obtinerea unei singure autorizatii de construire;
  • 500 de autorizatii de construire obtinute pana in prezent
  • 8.800 de avize dintr-un total necesar de aproximativ 9.300 au fost obtinute; 
  • Peste 4.500 km de fibra optica vor fi montati pana la finalul proiectului Ro-NET, din care jumatate pe infrastructura deja existenta, iar cealalta jumatate pe o infrastructura noua (aproximativ 50.000 de noi stalpi vor fi amplasati in cadrul proiectului); 
  • Peste 1.500 de specialisti au fost implicati in etapa de constructie efectiva din cele 200 de localitati, care a durat aproximativ doua luni, restul intervalului de timp fiind alocat procedurilor birocratice.

Ce beneficii ar trebui sa aduca reteaua Ro-Net

 
Potrivit proiectului, reteaua Ro-Net va acoperi 783 din cele 2268 de localitati identificate ca 'zone albe'. Acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane si zonele rurale aducand internetul in banda larga mai aproape de 130 000 de gospodarii cu 400 000 de locuitori, 8 500 de intreprinderi si 2 800 de institutii publice.

  • Proiectul Ro-Net nu presupune si conectarea la internet a celor aproape 400.000 de locuitori din aceste zone. Obiectivul acestei retele este bineinteles in final conectarea clientilor finali, insa conectarea acestora nu se va face neaparat de Telekom Romania, ci se face de catre orice operator din Romania care inchiriaza capacitate peste aceasta retea.

Dupa ce va finaliza reteaua, Telekom o va opera pentru 18 ani, conform contractului de concesiune castigat cu statul, dar conectarea la internet a clientilor finali o poate face orice operator care inchiriaza capacitate in aceasta retea.

Prin implementarea proiectului RO-NET, Romania beneficiaza de fonduri nerambursabile in cota de 82,7% din valoarea totala a investitiei acordate de CE, pentru implementarea retelelor de comunicatii electronice Next Generation Network.

Pana acum s-au decontat de la CE aproximativ 22% din valoarea totala, iar stadiul fizic de realizare este de peste 25%, rezultat care s-a atins in mai putin de doua luni de zile. Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala, condus de Marius Bostan, a reusit deblocarea aproape in totalitate a procesului de avizare din partea CNADNR si partial din partea distribuitorilor de energie electrica.


Citeste mai multe despre   









1299 vizualizari
  • +2 (2 voturi)    
    Pai nu prea au cum (Luni, 8 august 2016, 18:28)

    CNBC [utilizator]

    Pai tocmai Telekom s-a gasit sa participe la astfel de licitatii, firma care pierde clienti pe banda rulanta, datorita nesimtirii, incompetentei si proastei gestionari a bazei materiale. Caietul de sarcini o fi fost trasat dupa chipul si asemanarea viitorului castigator...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version