Fiecare autoritate sau institutie publica va fi obligata sa respecte la achizitia de produse sau servicii IT un standard minim, care sa permita in viitorul apropiat comunicarea directa cu alte sisteme informatice ale altor autoritati sau institutii publice, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern. Actul normativ vizeaza legiferarea unui Cadru National de Interoperabilitate care sa asigure nu doar transferul informatiilor pe suport electronic intre autoritatile si institutiile publice, ci si intre acestea si cetatean, respectiv, mediul de afaceri, fapt care ar duce la scaderea timpului alocat pentru obtinerea serviciilor publice.

Topul firmelor care au incasat cei mai multi bani din contracte IT cu statulFoto: Guvernul Romaniei

Statul a cheltuit miliarde de euro in ultimii ani pe sisteme IT care nu comunica intre ele sau functioneaza defectuos. O analiza realizata anul trecut de Corpul de control al Premierului Ciolos arata ca statul a platit peste 3,1 miliarde lei pe produse IT in ultimii 5 ani si ca noua ministere au platit peste 110,2 milioane de lei pe produse IT care sunt neutilizate sau functioneaza defectuos.

Aceasta situatie ar putea lua sfarsit. Anul trecut, in timpul Guvernului Ciolos, Ministerul Comunicatiilor condus de Delia Popescu, a supus dezbaterii publice Cadrul National de Interoperabilitate, in vederea elaborarii unei forme finale, care sa fie aprobata de Guvernul Romaniei.

Noul ministru al Comunicatiilor, Augustin Jianu (PSD), a continuat initiativa, lansand in aceasta luna spre consultare publica, pe site-ul ministerului, proiectul de Hotarare de Guvern privind Cadrul National de Interoperabilitate. Termenul limita de aprobare a acestui Cadru National de Interoperabilitate, in urma discutiilor cu oficialii europeni, este aprilie 2017.

Ce shimbari sunt preconizate - cateva detalii din Nota de fundamentare (vezi documentul atasat):

  • "Cadrul National de Interoperabilitate va asigura interoperabilitatea integrala intre sisteme viitoare din sectorul public, in conformitate cu liniile directoare ale Cadrului European pentru Interoperabilitate si va avea in vedere atat interoperabilitatea semantica la nivelul sistemelor informationale din administratia publica din Romania (inclusiv pentru proiectele aflate in curs de implementare), cat si interoperabilitatea trans-frontaliera cu sistemele Uniunii Europene si internationale. Rezultatul principal al acestui cadru este reducerea numarului de surse de date redundante in administratia publica si sporirea capacitatii de furnizare a datelor interinstitutionale prin folosirea de formate standard de date. (..)
  • Odata intrat in vigoare, acest cadru va permite o mai buna eficacitate si eficienta a sectorului public, atat prin stabilirea unor norme minime pentru calitatea produselor si serviciilor acordate administratiei publice, cat si printr-o calitate crescuta a serviciilor publice oferite de catre acestea.
  • Principala modificare de politica guvernamentala este perspectiva unica centralizata asupra sistemelor informatice si utilitatii lor, in sensul in care fiecare autoritate sau institutie publica va fi obligata sa respecte la achizitia de produse sau servicii IT un standard minim, care sa permita in viitorul apropiat comunicarea directa cu alte sisteme informatice ale altor autoritati sau institutii publice. In acest mod, timpul de raspuns in cadrul administratiei publice va fi redus semnificativ si vor fi eliminate redundantele. 
  • Respectarea standardului minim in ceea ce priveste resursa IT in administratia publica va crea premisele realizarii unei comunicari automate si va reduce, urmand a se elimina in timp, golurile de comunicatie. Transferul informatiilor va fi efectuat la momente prestabilite, fara interventia personalului, fapt care va diminua inclusiv sarcina administrativa si va elimina erorile umane.
  • Politica unica guvernamentala va asigura in primul rand respectarea aplicarii unor principii fundamentate la nivel european, principii care garanteaza un standard minim de calitate in ceea ce priveste serviciile publice oferite cetateanului si mediului de afaceri, cum ar fi incluziunea si accesibilitatea, securitatea si confidentialitatea informatiilor, multilingvismul, transparenta, simplificarea administrativa.
  • Cadrul National de Interoperabilitate va asigura nu doar transferul informatiilor pe suport electronic intre autoritatile si institutiile publice, ci si intre acestea si cetatean, respectiv, mediul de afaceri. Si acest transfer va fi realizat in conditii de securitate crescuta, dovedirea in timp a securitatii datelor transferate urmand a determina cresterea numarului de accesari online ale serviciilor publice. Aceasta masura are, la randul sau, doua efecte asteptate: pe de o parte scaderea sarcinii administrative, pe de alta parte scaderea timpului alocat de cetatean pentru obtinerea serviciilor publice.
  • Vor fi utilizate surse deschise pentru cetatean si mediul de afaceri, astfel incat acestia sa poata participa activ nu doar la imbunatatirea serviciului public, ci si la elaborarea de noi servicii publice sau dezvoltarea de servicii publice in mediul on-line.
  • Legiferarea Cadrului National de Interoperabilitate nu doar va regulariza piata de servicii publice nationala, dar va permite interconectarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum si cu administratia acesteia, facilitand comunicarea informatiilor, in special odata cu implementarea nodului eIDAS, care va garanta un nivel crescut de securitate a transferului de informatii intre entitati din alte state.
  • Un alt segment de populatie care va beneficia de pe urma implementarii Cadrului National de Interoperabilitate o reprezinta romanii din afara granitelor tarii, care se vor putea bucura de serviciile publice de care beneficiaza pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene.
  • In vederea ridicarii conditionalitatii ex-ante 2.1 - Dezvoltare digitala, MCSI si SGG prin secretarul de stat cu atributii in domeniul TIC au purtat corespondente atat cu reprezentantii MFE, cat si cu cei ai Comisiei Europene in urma carora au fost clarificate competentele/atributiile institutiilor implicate in guvernarea IT (CIO, MCSI, AADR, CTE) si a fost descris modul in care se va derula procesul de monitorizare/evaluare. 
  • Actiunile care vor fi intreprinse de catre cele doua parti in urma ridicarii conditionalitatii ex-ante vor viza pe de o parte aprobarea Cadrului National de Interoperabilitate (termen limita: Aprilie 2017), iar pe de alta implementarea conceptului de guvernanta IT integrata si a Cadrului National de Interoperabilitate (incepand din 2017).

Parlamentul European a adoptat in noiembrie 2015 decizia infiintarii unui program privind solutiile de interoperabilitate pentru administratiile publice europene

Principalele instrumente prin intermediul carora au fost implementate actuala strategie europeana de interoperabilitate si actualul Cadru european de interoperabilitate sunt Programul Solutii de interoperabilitate pentru administratiile publice europene (ISA) (2010-2015) si succesorul sau, programul ISA2 (2016-2020).

Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au adoptat in 25 noiembrie 2015 decizia de instituire a unui program privind solutiile de interoperabilitate si cadrele comune pentru administratiile publice europene, intreprinderi si cetateni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.