Reluarea procedurii de acordare a doua licente in benzile de frecvente radio 3,6 – 3,8 GHz, care ar fi permis printre altele servicii de tip WiMAX (voce si internet wireless la viteze mari pe arii extinse) ar trebui sa aiba loc abia in jurul anului 2012, considera majoritatea jucatorilor din piata telecom, consultati de arbitrul telecom (ANCOM), iar autoritatea propune o noua strategie in acest sens, in a doua jumatate a anului 2011. La cererea pietei, autoritatea cere acum ministerului comunicatiilor eliberarea unei noi frecvente, considerata mai buna, din punct de vedere al acoperirii si costurilor.

Propunerile facute miercuri de catre autoritatea de reglementare vin in urma unei consultari a operatorilor de comunicatii electronice, fabricantilor si furnizorilor de echipamente ce functioneaza in benzile de frecvente radio 3,6 – 3,8 GHz, care a avut loc in perioada 25 mai – 17 iunie, ca urmare a neparticiparii niciunui operator la procedura de selectie organizata anul trecut pentru alocarea acestei benzi de frecvente radio.

In setul de recomandari inaintate ministerului, autoritatea propune elaborarea unei noi strategii pentru banda 3,6-3,8 GHz in semestrul doi al anului 2011, care sa prevada acordarea catre operatorii publici a unor subbenzi de frecventa de 2x28 MHz, la nivel national si modificarea procedurii de selectie. Pentru furnizarea de servicii de transmisii de date de banda larga pe suport radio (BWA), ANCOM considera ca se impune eliberarea cat mai rapida a frecventei de 2,5 GHz, alocata in prezent utilizarii guvernamentale.

83% dintre jucatorii din piata acuza lipsa de echipamente din piata pentru servicii in frecventele de 3,6 – 3,8 GHz

La chestionarul trimis de autoritate la peste 30 de operatori, asociatii si producatori au raspuns doar zece companii, care ar reflecta, potrivit ANCOM, opiniile celor mai importanti jucatori de pe piata de comunicatii. Este vorba despre: Alcatel Lucent, Alvarion, Cosmote, Ericsson, Idilis, Mediasat, Orange, Romtelecom, UPC si Vodafone.

Cu exceptia unei singure companii, toti ceilalti jucatori telecom au precizat ca reluarea procedurii de selectie pentru cele doua licente in benzile de mai sus mentionate ar trebui sa aiba loc abia in jurul anului 2012 (cu o exceptie care a precizat anul 2010). Dintre cei care doresc amanarea procesului, 83% invoca lipsa de pe piata a unor echipamente performante si accesibile ca pret pentru a construi o retea competitiva. De asemenea, 50% dintre acestia au indicat situatia economica interna si internationala dificila ca fiind un alt motiv pentru amanare.

O alta procedura de tip competitiv, nu comparativ

Autoritatea recomanda ministerului utilizarea unei alte proceduri de acordare a licentelor, de tip competitiv, intrucat 50% dintre respondenti doresc modificarea procedurii de selectie utilizate la ultima licitatie, dintr-o procedura comparativa in una competitiva.

Optiunile respondentilor care prefera procedura de selectie competitiva au fost impartite. Astfel, unii operatori ar dori sa nu existe nici o conditie de eligibilitate, altii ar dori doar o conditie legata de cifra de afaceri (de minim 200 de milioane de euro), o parte ar dori ca singura conditie sa se refere la nedetinerea altor licente de utilizare a frecventelor radio pentru retele publice de comunicatii celulare in benzile: 410-430 MHz (CDMA410), 450-470 MHz (CDMA450) si 3400-3600 MHz (FWA) si unii dintre respondenti ar dori doar conditii legate de experienta in furnizarea de servicii de comunicatii electronice, capacitate financiara, plan de afaceri sustenabil si dovada accesului la surse de finantare a investitiei.

2 milioane euro pentru o licenta, cel mai ridicat prag minim in cazul unei astfel de licitatii

In ceea ce priveste pragul financiar minim de pornire intr-o licitatie competitiva, raspunsurile au fost diferite, fiind avansate valori intre 0,5 milioane euro si 2 milioane de euro pentru fiecare licenta, in timp ce un respondent a considerat ca pragul de pornire trebuie sa fie dat de costurile financiare ale eliberarii spectrului radio in benzile de interes.

Din punct de vedere tehnic, strategia ar trebui sa permita acordarea catre operatorii publici a unor subbenzi de frecventa de 2x28 MHz, la nivel national intrucat 90% dintre respondenti ar dori o alocare de canale la nivel national si absolut toti au declarat ca ar dori o alocare pentru un canal radio de 2x28 MHz.

2,5 Ghz, o frecventa mai buna pentru astfel de servicii. Numarul licentelor acordate se va stabili impreuna cu ministerul

Toti operatorii care au participat la consultare au indicat banda de frecvente 2500 – 2690 MHz ca fiind cea mai potrivita la momentul actual pentru furnizarea de servicii de transmisii de date de banda larga pe suport radio (BWA).

„In urma analizei Autoritatii si a consultarii industriei, devine clar faptul ca nu se justifica reluarea imediata a procedurii de alocare a benzilor de frecvente din 3,6-3,8 GHz, dar devine imperativ si urgent sa eliberam si sa alocam pentru servicii de banda larga frecvente in benzi mai joase. Am demarat discutii pentru eliberarea benzii de 2,5 GHz, folosita in prezent de institutii guvernamentale si cred ca este doar o chestiune de luni pana cand Ministerul va putea elabora si propune Guvernului spre aprobare un act care sa ne permita sa organizam o procedura de selectie pentru aceste resurse de spectru,” a declarat Catalin Marinescu, presedintele ANCOM.

Potrivit informatiilor autoritatii, pentru frecventa de 2,5 GHz exista echipamente atat pentru servicii pe baza tehnologiilor WiMAX cat si LTE (Long Term Evolution), frecventa permitand o acoperire mai mare la costuri mai mici. De asemenea, oficialii ANCOM au mai declarat pentru HotNews.ro ca "numarul licentelor acordate in frecventa de 2,5 GHz, este o chestiune care se va stabili impreuna cu ministerul".

Procedura de acordare a doua licente in benzile de frecvente din 3,6-3,8 GHz a esuat in luna februarie a acestui an, dupa ce nicio companie dintre cele sase care achizitionasera caietul de sarcini nu a depus oferte pana la data limita.

Vodafone Romania, unul dintre operatorii care au cumparat caietul de sarcini, a acuzat printre altele atat taxa prea mare de licenta (7,5 milioane euro), cat si obligatiile de acoperire necorespunzatoare.