Bombardamentul cu SMS-uri asupra utilizatorilor de telefonie mobila care apeleaza abuziv numarul unic de urgenta 112, proiect pilot desfasurat timp de trei luni pe baza unor costuri suportate de operatorii telecom, a avut un impact aproape nul. Datele prezentate miercuri de autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) arata ca in cele trei luni nu au scazut doar apelurile abuzive, ci si cele reale, astfel ca in final ponderea medie a apelurilor abuzive in totalul apelurilor catre 112 chiar a crescut usor fata de cele trei luni anterioare acestui proiect.

Statisticile analizate de ANCOM, pe baza datelor furnizate de Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) operatorul sistemului 112, arata ca, desi se constata o scadere cu 36,84% a numarului de apeluri abuzive in cele trei luni de bombardament fata de media celor trei luni anterioare bombardamentului, se constata si o scadere cu 39,11% a numarului de apeluri reale, astfel ca ponderea medie a apelurilor abuzive in totalul apelurilor catre 112 a inregistrat o usoara crestere de la 53,1% in cele trei luni anterioare bombardamentului la 54% in perioada de bombardament.

Ponderea medie a apelurilor abuzive a crescut in cele trei luni de bombardament cu SMS-uri

Mai precis, numarul mediu total de apeluri catre 112 in lunile decembrie 2008-februarie 2009 a fost de 986.654 apeluri pe luna, in timp ce numarul mediu lunar de apeluri abuzive in aceeasi perioada a fost de 524.195, adica 53,1% din total. In perioada „bombardamentului”, adica 20 martie-20 iunie, numarul mediu total de apeluri catre Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta (SNUAU) a fost de 612.687 apeluri pe luna, in timp ce numarul mediu de apeluri abuzive in aceeasi perioada a fost de 331.078, adica 54% din total.

Comportamentul a doi apelanti abuzivi Orange si Vodafone

Autoritatea a prezentat si comporatmentul a doi utilizatori Orange si Vodafone, care au apelat abuziv in cele trei luni de bombardament cu SMS-uri. Astfel, utilizatorul numarului 0722.00x.xxx (n.r. numar de Vodafone) a sunat in prima luna de bombardament de 2.432 de ori catre serviciul de urgenta, de 1.567 de ori in cea de-a doua luna si de 1.708 ori in ultima luna (media apelurilor de la acest numar in cele trei luni pre-bombardament fiind de 3.030 de apeluri pe luna). Acelasi comportament se inregistreaza si in cazul numarului 0745.71x.xxx (n.r nr de Orange), de pe care s-a sunat de 2.921 de ori, respectiv de 1.546 si de 2.045 de ori.

Efectul constatat la majoritatea numerelor de pe care se apeleaza frecvent abuziv 112 a fost de scadere in primele doua luni si revenire pe trend crescator in a treia luna de „bombardament”.

Concluzia autoritatii este ca "succesul masurii pilot de combatere a apelarii abuzive nu a fost cel scontat. (...) Din interpretarea datelor statistice a reiesit ca efectele acestei masuri tind sa se plafoneze in timp, iar, in ceea ce ii priveste pe cei care apeleaza abuziv in mod repetat 112 se constata o revenire pe trend crescator a numarului de apeluri abuzive efectuate de la acelasi numar de telefon".

Arbitrul telecom propune restrictii telefonice pentru apelantii abuzivi

Arbitrul telecom propune acum un nou set de masuri simultane pentru combaterea efectuarii apelurilor false la 112.

“In urma acestei analize, ANCOM considera necesara definirea si implementarea unui set de masuri simultane de combatere a apelarii abuzive la 112, set care poate contine transmiterea unei avertizari prin SMS a celui care apeleaza abuziv 112, dar si o solutie de restrangere temporara a accesului acestuia la serviciile comerciale de telefonie pentru ca cel ce apeleaza abuziv sa nu mai poata folosi telefonul decat pentru a suna la 112. Deblocarea nu se va putea face decat de catre operatorul care a vandut cartela si numai dupa prezentarea datelor personale ale utilizatorului, ceea ce va permite politiei sa aplice amenzile prevazute de lege, care pot merge de la 500 la 1.000 de lei”, a declarat Catalin Marinescu, presedintele ANCOM.

Potrivit acestuia, masurile propuse de autoritate au fost concepute astfel incat sa se aplice in special celor care utilizeaza cartele preplatite, pentru ca peste 90% dintre apelurile abuzive catre 112 provin de la astfel de utilizatori.

Bombardamentul cu SMS-uri a insemnat peste 701.000 SMS-uri in trei luni

Conform datelor analizate, numarul total de SMS-uri de avertizare in cele trei luni a fost de 701.340 trimise catre 16.816 de apelanti abuzivi care utilizeaza cartele telefonice preplatite.

Analiza si recomandarile autoritatii de reglementare au fost prezentate Comitetului national de coordonare a activitatii Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta format din reprezentantii Ministerului Comunicatiilor, STS, ANCOM, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Sanatatii.

Masurile luate in alte tari din Europa: de la inscrierea pe o lista neagra pana la doua saptamani de inchisoare

La nivel european, autoritatea a prezentat si o serie de masuri adoptate de alt tari impotriva apelurilor abuzive la 112:

  • posibilitatea ca, in cazul unor apeluri abuzive/false repetate de la un numar, apelantul sa fie inscris pe o lista neagra temporara (blacklist) in Danemarca, Republica Ceha, Germania, Spania, Lituania si Olanda
  • mesaje vocale automate de avertizare in Spania, Olanda si Belgia 
  • posibilitatea de a reveni (call back) la apelantii care incalca regulile pentru a-i avertiza si descuraja in  Germania si Slovenia 
  • sanctiuni penale, de la amenzi intre 300 si 3.000 euro pana la doua saptamani de detentie celor care incalca regulile in cazuri serioase in tari ca Finlanda, Spania, Olanda, Germania, Republica Ceha, Irlanda, Slovenia si Slovacia.

Potrivit ANCOM, Germania, Spania si Olanda au ales implementarea simultana a trei masuri de combatere a apelurilor abuzive la 112, Slovenia si Republica Ceha cate doua, in timp ce in celelalte tari functioneaza cate o singura masura impotriva apelurilor abuzive la serviciile de urgenta.

Un raport al Comisiei Europene, publicat pe 23 iulie 2008, arata ca la nivelul anului 2007, proportia de apeluri abuzive/false la numarul de urgenta 112 era foarte mare (85%-95%) in Bulgaria, Romania, Slovacia si Ungaria, cele mai mici procentaje intalnindu-se in Luxemburg si Grecia, de 21,47%, respectiv 15%.