255 de localitati din tara au beneficiat de computere si echipamente IT, acces gratuit la internet si instruire de personal, din 2007 si pana in prezent, prin proiectul Economia Bazata pe Cunoastere. Bugetul de 69,4 miloane de dolari al proiectului reprezinta un imprumut de la Banca Mondiala de 60 de milioane de dolari (ce ar trebui returnat in urmatorii 12 ani) si fonduri publice de 9,4 milioane de dolari. Tot in acest proiect, autoritatile au dat drumul recent unei licitatii pentru achizitionarea unui sistem integrat de emitere a actelor de stare civila. Castigatorul va trebui sa asigure nu doar un portal de informatii ci si infrastructura aferenta pentru cele 255 de localitati. Care este explicatia autoritatilor? Era nevoie de o infrastructura controlabila, tinand cont de datele confidentiale si comunicarea strict privata intre ofiterii starii civile si oficialii MAI.

Infrastructura IT a unei localitati din Economia Bazata pe CunoastereFoto: eComunitate.ro

Ministerul Comunicatiilor a publicat pe 12 noiembrie anuntul privind organizarea unei licitatii pentru achizitia unui sistem de emitere a actelor de stare civila, printr-un imprumut luat in cadrul proiectului Economia Bazata pe Cunoastere (EBC).

• Autoritatile vor sa cumpere un sistem IT de emitere a actelor de stare civila pentru 255 de localitati din tara

Autoritatile asteapta acum oferte pentru dezvoltarea unei aplicatii soft organizata ca un portal care ar cuprinde:

• o sectiune publica cu informatii specifice de stare civila si de servicii pentru persoanele sau institutii care vor avea la dispozitie instrumente sigure de acces.
• o sectiune privata, care va permite functionarilor publici locali responsabili cu activitatile de stare civila de a gestiona toate aceste procese.
  

De notat faptul ca pentru acest sistem se cere inclusiv asigurarea infrastructurii necesare, care ar insemna cate un PC, o imprimanta, un scanner si un routerpentru fiecare din cele 255 de localitati selectate in cadrul proiectului Economia Bazata pe Cunoastere si care beneficiaza deja de retele electronice de comunicatii locale (RECL).

Datele facute publice de autoritati mai arata ca pe 15 decembrie, la sediul ministerului Comunicatiilor, ar urma sa aiba loc o intalnire preliminara depunerii ofertelor, iar ofertele propriu-zise ar trebui transmise pana pe 12 ianuarie 2011.

• Diana Voicu, director de proiect in MCSI: Era nevoie de o infrastructura controlabila

"Pentru aceasta comunicare strict privata si securizata intre administratia locala, respectiv ofiterii de stare civila si cei din MAI de la directia evidentei informatizate a persoanei era nevoie de o infrastructura care sa fie controlata si controlabila"

Diana Voicu, director MCSI

De ce se cumpara iar infrastructura IT daca in localitatile respective s-au creat deja retele de comunicatii iar lumea are acces gratuit la internet?

Diana Voicu, directorul Unitatii de management a proiectului Economia Bazata pe Cunoastere, sustine ca era necesara o astfel de infrastructura data fiind natura informatiilor si comunicarea privata la nivelul institutiilor statului.

"In ce priveste sistemul de gestionare a informatiilor de stare civila are doua segmente:

• O sectiune privata care va fi dedicata exclusiv lucrului cu administratiile locale, deci administratia centrala se deschide peste internet catre administratiile locale acestea avand pentru prima data acces la informatie referitoare la evidenta populatiei, la documentele de stare civila de la MAI si pentru accesul acestor date personale este nevoie asigurarea securitatii si autentificarii prin metode tehnologice moderne
• sectiunea cealalta (publica) va fi dedicata lucrului cu publicul si eficientizarii modului in care administratia locala raspunde nevoilor de informare si de documentare si mai ales de inregistrare a documentelor de stare civila", a explicat aceasta.
  

Si totusi, pentru acest nou proiect, nu se puteau folosi resursele hardware existente?

"Dupa cum va spuneam este un calculator care este in compartimentul starii civile locale, este utilizat doar de ofiterul de stare civila, pe calculator intra doar acea persoana autorizata si din punctul de vedere al responsabilitatii pe care o are dar si din punct de vedere al posesiei unui dispozitiv care sa asigure accesul la baza de date si autentificarea", a mai spus Diana Voicu.

Cati bani se vor aloca in noul sistem integrat de emitere a actelor de stare civila?

"Nu pot sa va zic exact suma, pentru ca nu este o licitatie cu limita de buget, ci se bazeaza pe analiza tehnica, iar pretul cel mai mic este definitoriu in castigarea licitatiei", a mai declarat Diana Voicu.

• Cele 255 de localitati insumeaza peste 8% din populatia Romaniei. Ministerul vrea sa transmita toate bunurile achizitionate catre primariile locale

"O intreaga desfasurare de forte, mii de kilometri de fibra optica, tone de echipamente, design-ul si implementarea RECL (n.a. reteaua electronica a comunitatii locale), achizitia de mobilier si tot ce presupune asigurarea conditiilor unei bune functionari"

Infrastructura IT din cele 255 localitati

Cati oameni sunt in cele 255 de localitati in care autoritatile investesc atat? Conform informatiilor Ministerului Comunicatiilor locuitorii din cele 255 de comune si orase cu mai putin de 30.000 de locuitori ar reprezenta peste 8% din populatia Romaniei.

Proiectul Economia Bazata pe Cunoastere a primit mai multe premii si distinctii locale si internationale inclusiv o medalie in cadrul unei competitii organizate de Comisia Europeana. Proiectul s-a adresat unui total de 255 de comunitati din mediul rural si mic urban: 201 comune si 54 de orase cu sub 30.000 locuitori.

Tot recent, ministerul a scos spre dezbatere publica un proiect de act normativ prin care urmareste transmiterea bunurilor din acest proiect din administrarea sa in administrarea primariilor din cele 255 de localitati. Nota de fundamentare precizeaza si ce a presupus infrastructura de comunicatii creata in aceste comunitati si care ar urma sa intre in administrarea autoritatilor locale:

"O intreaga desfasurare de forte, mii de kilometri de fibra optica, tone de echipamente, design-ul si implementarea RECL (n.a. reteaua electronica a comunitatii locale), achizitia de mobilier si tot ce presupune asigurarea conditiilor unei bune functionari".

• Furnizorii de servicii implicati in Economia Bazata pe Cunoastere: Romtelecom, Sysware Systems, S&T, accessNet International, Siveco

Ce servicii s-au livrat in acest proiect si mai ales care au fost firmele care au castigat contractele? In august 2007, Ministerul Comunicatiilor anunta ca doua consortii - Romtelecom-Sysware Systems Integration si S&T-accessNet International au castigat licitatia in valoare de 23,33 milioane de dolari pentru realizarea Retelelor Electronice Locale din proiectul Economia Bazata pe Cunoastere in 246 de comunitati locale. Din valoarea totala, contractul incheiat cu consortiul Romtelecom-Sysware Systems reprezenta 20,52 milioane de dolari, iar cel semnat cu consortiul S&T-accessNet, 2,81 milioane de dolari.

Potrivit contractelor, cele doua consortii au avut de livrat echipamente hardware, software, de comunicatii si servicii aferente pentru instalarea, punerea in functiune, mentenanta si serviciile de acces la Internet pentru cele 246 de Retele Electronice ale Comunitatilor Locale (RECL) incluse in proiect.

Contractele acopereau de asemenea costul abonamentului lunar la Internet in banda larga timp de trei ani. Pana in 2010, consortiile trebuiau sa ofere servicii de training pentru 246 de persoane, mentenanta, asistenta tehnica a retelelor si asigurarea tuturor echipamentelor ce formeaza retelele locale. Pana la aceste licitatii, proiectul a avut o etapa pilot, implementata in 9 comunitati din tara.

Proiectul Economia Bazata pe Cunoastere are si un portal dedicat cu informatii in acest sens - www.ecomunitate.ro - realizat de firma Siveco.

• Din 2011, statul roman trebuie sa returneze sumele cheltuite din imprumutul de la Banca Mondiala timp de 12 ani

Pentru finantarea proiectului Economia bazata pe Cunoastere, in anul 2005 Guvernul Romaniei a semnat cu Banca Mondiala un imprumut in valoare de 60 milioane dolari. Conform anuntului oficial al Bancii Mondiale, suma ar fi urmat sa fie returnata de autoritatile romane pe o perioada de 17 ani, primii cinci ani (2005-2010) fiind o perioada de gratie. Cu alte cuvinte, incepand de anul viitor, statul roman va trebui sa returneze treptat, timp de 12 ani, catre Banca Mondiala sumele cheltuite din imprumutul facut catre Banca Mondiala.

Pe langa finantarea amintita, in cadrul acestui proiect, Guvernul Romaniei a contribuit cu fonduri publice in valoare de 9,4 milioane dolari.