Inca o investitie de proportii a statului roman in domeniul IT&C: o platforma comuna de comunicatii, administrata de STS si pusa gratuit la dispozitia institutiilor publice. Costurile proiectului nu sunt cunoscute, dar stim ca aceasta retea securizata a administratiei centrale si locale ar urma sa foloseasca resurse deja existente din Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR), Teletrans si Telecomunicatii CFR.

Reteua de fibra optica a TeletransFoto: Teletrans

Potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta, infrastructura este destinata schimbului securizat de date si informatii la nivel national dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale, intr-o retea privata virtuala a administratiei. Intreaga retea va fi administrata de STS si va oferi gratuit servicii catre institutiile statului. Va afecta acest lucru concurenta? Daca nu se va crea o companie comerciala, asa cum au fost planurile la inceput, si serviciile vor fi gratuite, nu vor fi probleme concurentiale, crede Dan Georgescu, fost sef al autoritatii de reglementare in comunicatii.

Beneficiarii infrastructurii comune sunt autoritatile publice si institutiile statului precum si companiile nationale, regiile autonome si societatile comerciale aflate sub autoritatea, coordonarea sau subordonarea acestora, pentru schimbul de date intre acestea si autoritatile publice si institutiile statului, se precizeaza in nota de fundamentare a acestui proiect de Ordonanta de Urgenta supus dezbaterii publice pe 10 iunie.

Serviciile de comunicatii electronice asigurate de Infrastructura comuna nu au caracter comercial si sunt asigurate gratuit beneficiarilor. Printre tipurile de servicii oferite prin aceasta infrastructura se numara:

  • retele private de comunicatii de date de colaborare;
  • interconectari de retele private de date ale beneficiarilor; 
  • Servicii de transport retele;
  • Servicii de tip Network Operations Center (NOC); 
  • Servicii de interconectare a centrelor de date;
  • Servicii suport.

Dan Georgescu, fost sef al autoritatii de reglementare in comunicatii: Operatorii privati risca sa piarda din contractele cu statul

Va fi afectata concurenta in piata prin aparitia acestei infrastructuri a statului? Dan Georgescu, fost sef al autoritatii de reglementare in comunicatii si in prezent presedinte al AOTR (asociatie ce are ca membri operatori precum Romtelecom si Teletrans) considera ca nu.

  • "Aceasta infrastructura care apartine statului daca nu se transforma intr-o societate comerciala cum a fost ideea la inceput si va oferi servicii absolut gratuite statului nu va ridica probleme din punct de vedere concurential. De asemenea, fiind o infrastructura pentru necesitatile interne ale statului nu este necesar ca aceasta structura sa fie autorizata de ANCOM (n.a actuala autoritate de reglementare in comunicatii) ca furnizor de servicii", a declarat Dan Georgescu.

Probabil ca asa cum face si STS in prezent, a adaugat acesta, prin noua platforma se vor oferi servicii gratuite pentru institutiile statului - transmisii de date si voce pentru administratia publica centrala si extinse si la administratia locala. Prefecturi, primarii etc vor fi interconectate intr-un intranet de servicii de toate felurile si statul nu va mai contracta astfel de servicii de pe piata libera".

De altfel, proiectul legislativ prevede modificarea Legii privind organizarea si functionarea STS (Legea 92/1996), astfel incat acest serviciu special sa poata opera noua infrastructura comuna de comunicatii a statului si sa aiba inclusiv posibilitatea de a inchiria bunuri din domeniul public si privat al statului.

Amintim ca in cursul anului trecut, presa locala a scris despre intentia statului roman de a crea o Companie Nationala de Comunicatii si chiar ministrul Valerian Vreme a confirmat aceasta ipoteza.

  • "Sigur ca operatorii privati nu pot privi cu ochi buni asa ceva pt ca ei au deja niste contracte cu anumite institutii ale statului de unde incaseaza niste venituri si daca aceasta infrastructura se va face contractele respective vor fi reziliate", a spus Georgescu.

Proiectul ICCES: Consiliul Concurentei a transmis observatii privind posibile efecte anticoncurentiale/ANCOM nu a participat la elaborarea lui

Contactati de HotNews.ro, oficialii Consiliului Concurentei sustin ca s-au implicat in elaborarea acestui proiect si au transmis chiar observatii, fara a ne furniza mai multe detalii.

  • "(...) Consiliul Concurentei a analizat mai multe variante ale proiectului si a transmis observatiile sale asupra unor prevederi cu posibile efecte anticoncurentiale. MCSI (n.a ministerul Comunicatiilor) si-a manifestat disponibilitatea de a prelua observatiile autoritatii de concurenta astfel incat, prin elaborarea si implementarea acestui act normativ sa nu fie afectat mediul concurential", a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Pe de alta parte, autoritatea de reglementare in Comunicatii sustine ca nu a fost invitata la elaborarea acestui proiect, dar ca va transmite observatiile sale.

  • "ANCOM nu a fost invitata sa se implice in elaborarea acestui proiect. Expertii autoritatii vor analiza proiectul supus consultarii si vor decide daca este cazul sa formuleze observatii sau recomandari pe marginea acestuia", a precizat Catalin Marinescu, presedintele autoritatii.

Opt milioane de euro pentru ICCES in perioada 2011-2013

Care vor fi costurile statului in realizarea acestei infrastructuri? Singurele informatii apar in Programul National de Reforma 2011-2013 adoptat in luna aprilie din acest an de catre Guvern, unde se spune ca ICCES va avea intial o alocare financiara de cinci milioane de euro, apoi una in valoare de trei milioane de euro in functie de obiective. Prin crearea acestei infrastructuri se urmareste imbunatatirea managementului sistemelor informatice ale statului, iar primii pasi au fost facuti in luna martie 2011 prin infiintarea unui consiliu de coordonare interministerial, se mai arata in acest document.

Statul are si un alt proiect cu fonduri europene pentru o infrastructura de comunicatii in zonele defavorizate din Romania

7 zone albe in care se va face intrastructura de internet broadband

7 zone albe in care se va face intrastructura de internet broadband

Foto: MCSI

Acest proiect de Ordonanta de Urgenta nu este singurul demers al autoritatilor pentru dezvoltarea unei infrastructuri proprii de comunicatii. Saptamana trecuta, ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme a prezentat la Bruxelles un proiect prin care se incearca deblocarea unor fonduri UE de 86 de milioane de euro pentru internet broadband in zonele defavozizate.

Oficialii MCSI au precizat pentru HotNews.ro ca proiectul prezentat la Bruxelles este documentul aflat in prezent in consultare publica. Conform acestui proiect, statul ar vrea sa-si construiasca cu aceste fonduri destinate pentru internet in zonele defavorizate, o infrastructura de comunicatii, la care ulterior operatorii de comunicatii sa se lege pentru a oferi servicii de internet catre populatie.

Banii sunt in prezent blocati de Comisia Europeana, care asteapta din 2007 un proiect din partea Romaniei. Infrastructura va acoperi cel putin 90% din 3648 de localitati din tara unde ar locui acum circa un milion de persoane fara posibilitatea accesului la internet, dar serviciile ar urma sa fie oferite numai daca operatorii se conecteaza la acesta platforma pentru a duce internetul catre utilizatorii finali.

Fara acordul operatorilor, proiectul nu are sorti de izbanda, spune seful AOTR

In termeni tehnici ar fi vorba de crearea unei infrastructuri de backhaul, retea care face legatura intre magistralele nationale de transport de date (retelele nationale de fibra optica) si punctele de acces din localitati, de unde pleaca apoi reteaua care furnizeaza servicii catre populatie (bucla locala). Aceasta infrastructura ar urma sa ramana in proprietatea statului.

  • "Daca va uitati la SNR, Teletrans si CFR, aceste companii au backbone de fibra optica, dar nu au dezvoltata reteaua de backhaul. STS are o retea si de backhaul si de bucla locala, dar insuficienta, nu ajunge la nivel de administratie publica locala peste tot. Cand reteaua statului va fi completa cu transport backhaul si bucla locala nu va mai fi nevoie sa se inchirieze de pe piata libera nici un serviciu si va fi totul gratuit", a spus Dan Georgescu.

Pentru acest proiect, operatorii de comunicatii ar fi trebuit sa-si exprime opiniile pana la data de 10 iunie.

Trebuie mentionat ca aceasta propunere de proiect a fost formulata recent, modificand substantial un alt proiect tehnic agreat cu industria si finalizat deja pe data de 2 martie 2011, de o echipa de proiect creata la cererea Comisiei Europene, asistata inclusiv de oficiali europeni.

"Fara acordul operatorilor din piata acest proiect nu are sorti de izbanda", sustine Dan Georgescu.

Cosmote Romania nu sustine varianta de folosire a banilor europeni cu care s-a prezentat ministrul Vreme la Bruxellles

HotNews.ro a solicitat opinia principalilor operatori de comunicatii din Romania referitoare la impactul crearii acestei infrastructuri de comunicatii comune a statului, dar si a noului proiect prin care se incearca deblocarea celor 86 de milioane de euro.

  • "In calitate de parte direct interesata in dezvoltarea sustenabila a pietei serviciilor de comunicatii electronice in ansambul sau, Cosmote Romania nu sustine implementarea noului model de proiect destinat extinderii infrastructurii de banda larga in zonele albe, model recent propus de MCSI", au transmis oficialii Cosmote Romania, singurul operator care a raspuns solicitarii.

Operatorul sustine ca modelul nu ofera nici un fel de garantii de sustenabilitate si presupune investitii nejustificate din partea furnizorilor din piata.

  • "Abordarea noastra rezida din faptul ca, spre deosebire de modelul anterior - model agreat la nivel de principiu atat de catre reprezentantii Comisiei Europene, cat si de catre cei ai industriei telecom, modelul actual nu ofera niciun fel de garantii in ceea ce priveste sustenabilitatea si viabilitatea sa, presupunand investitii semnificative nejustificate din partea operatorilor de telecomunicatii, pe fondul contextului economic defavorabil. In plus, noul model nu prefigureaza atingerea obiectivului general asumat, acela al reducerii decalajului semnificativ inregistrat in raport cu celelalte state membre ale UE, din punct de vedere al gradului de acces la serviciile de comunicatii in banda larga¬, au mai precizat oficialii Cosmote.

Proiectul tehnic asupra caruia se convenise initial pentru deblocarea fondurilor UE

Proiectul tehnic agreat de principiu in luna martie din acest an cu industria locala si Comisia Europeana pentru utilizarea fondurilor UE a fost realizat de o echipa formata din reprezentanti ai Ministerului Comunicatiilor (MCSI), autoritatii de reglementare in Comunicatii (ANCOM), Ministerului de Finante (MFP), Ministerului Economiei si ai Consiliului Concurentei (CC) si era condusa de Eduard Lovin, director executiv reglementare in cadrul ANCOM.

Solutia tehnica identificata de aceasta echipa viza impartirea celor 3648 de localitati in 7 zone de dezvoltare. Banii ar fi urmat sa fie atribuiti in cadrul a 7 proiecte, cate unul pentru fiecare regiune de dezvoltare. In privinta finantarii, s-a propus o varianta de tipul schema de ajutor de stat in care 'intensitatea ajutorului de stat este de maxim 60%', iar operatorul care ar fi solicitat un coeficient mai mic, ar fi primit un punctaj mai mare in grila de evaluare. Reteaua de broadband nou construita ar fi ramas in proprietatea privata a operatorilor.

Surse din piata au precizat la mijlocul lunii trecute pentru HotNews.ro ca proiectul in aceasta varianta s-ar fi blocat la MCSI, in conditiile in care STS a insistat pe un alt model de proiect in care proprietarul infrastructurii nou create sa fie statul si nu operatorii.