​Presedintele Comisiei de Comert International (INTA) a Parlamentului European, socialistul portughez Vital Moreira, a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, la Strasbourg, ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), negociat intre SUA si UE, ar urma sa ofere Uniunii Europene acces la energia ieftina, inclusiv la gazele de sist, din America, reducandu-se astfel dependenta energetica a Europei de Rusia. Europarlamentarul socialist, care este si raportorul Parlamentului European pentru TTIP, considera ca un eventual esec al negocierilor pentru acordul transatlantic de liber schimb ar afecta mai mult Uniunea Europeana decat Statele Unite, in conditiile in care SUA au acces la doua oceane, in timp ce Europa, numai la unul singur. Presedintele comisiei de de specialitate din PE se declara un sustinator al TTIP, insa a facut presiuni asupra guvernului socialist al Portugaliei pentru a face un studiu de impact privind viitorul acord asupra tarii sale. In privinta Romaniei, Vital Moreira considera ca Bucurestiul nu trebuie sa amestece discutiile asupra TTIP cu negocierile sale cu Washingtonul in privinta liberalizarii vizelor de America pentru cetatenii romani.

Vital Moreira, presedintele Comisiei de Comert International a Parlamentului EuropeanFoto: Comisia Europeana
  • Beneficiile TTIP, "proportionale cu forta economica" a fiecarui stat UE

Rep:Domnule presedinte, in martie negociatorii UE si ai SUA urmeaza sa se intalneasca in cea de-a patra runda de discutii privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). Ce asteptati de la aceasta runda?

Vital Moreira: Intre cea de-a treia runda si urmatoarea runda, cateva evolutii au avut loc. Prima a fost vizita comisarului european pentru Comert, De Gucht, la Washington, pentru a evalua ceea ce s-a facut pana acum si pentru a impulsiona negocierile. Acest exercitiu a fost unul pozitiv, a adus un suflu nou negocierilor. In al doilea rand, stim ca a avut loc un schimb de oferte privind barierele tarifare. Ca atare, cred ca cea de-a patra runda va fi de fapt inceputul negocierilor efective, pentru ca pana acum s-a incercat doar sa se identifice punctele comune si diferentele dintre cele doua parti. Mai departe va trebui sa se vorbeasca despre convergenta, concesii reciproce, compromis. De acum incolo trebuie sa luam viteza.

Rep:In cadrul UE, care credeti ca vor fi beneficiile si riscurile pentru micile economii ca Romania si Portugalia, dupa eventuala semnare a TTIP?

Vital Moreira: Inainte de toate, acordurile comerciale trebuie sa scoata ce e mai bun din potentialuri, din beneficii si sa reduca pe cat posibil riscurile. Toate studiile au aratat ca potentialul acestui acord este foarte mare, intr-adevar, pentru toate tarile membre ale UE. Desigur, unele tari ar putea beneficia mai mult, altele mai putin, dar in general, toate statele membre vor beneficia, inclusiv Portugalia si Romania. Bineinteles, beneficiile pot fi proportionale cu forta economiilor tarilor respective. In ceea ce priveste tara mea, am pus presiune pe Guvernul meu (Cabinetul premierului Coelho, Partidul Social-Democrat, membru al PPE la nivel european - n.r.) pentru a face o evaluare de impact, dar intelegerea mea este ca toate partile interesate sunt, in mare, de acord cu TTIP. In toate sectoarele - hrana procesata, industrii traditionale, incaltaminte, textile, servicii - cred ca perspectivele pentru tara mea sunt foarte pozitive. Noi suntem prieteni apropiati ai SUA, avem o relatie traditionala cu America. Dar si Romania are avantaje competitive, fara indoiala. Nu am vazut un studiu de impact pe Romania, dar nu as fi surprins sa vad rezultate pozitive.

Rep: Ati spus ca ati pus presiune pe Guvernul dumneavoastra...

Vital Moreira: Un numar de guverne din UE si-au facut studii de impact pentru propriile tari, cum ar fi Irlanda, Danemarca si altele, si cred ca si Portugalia trebuia sa faca la fel. Nu pentru ca as avea indoieli asupra efectelor pozitive ale acordului, ci pentru ca eu cred ca avem nevoie de fapte si cifre, opinii rationale care sa fie puse in dezbatere publica. Oamenii sunt ingrijorati, pentru ca se negociaza in secret si unele ingrijorari sunt nefundamentate, dar altele sunt justificate si trebuie sa primeasca un raspuns.

Rep: Portugalia are presedintele Comisiei Europene, premierul Europei este portughez. Nu v-a ajutat sa comunicati mai bine cu CE?

Vital Moreira: El nu este acolo ca portughez, ci ca european. Faptul ca este presedintele CE propus de Portugalia nu are niciun fel de relevanta, pentru ca el lucreaza in interesul UE. Dar, dupa cum stiti, este foarte dedicat acordului, nu datorita Portugaliei, ci datorita interesului general al Uniunii, inclusiv al Romaniei.

Rep:In privinta investitiilor, de ce o companie americana ar mai investi in state ale UE, dupa semnarea TTIP? Poate ar prefera sa produca mai departe in SUA si sa vanda foarte bine in Uniunea Europeana, benefiind de ridicarea unor bariere tarifare si netarifare la comert.

Vital Moreira: Sunt mai multe motive pentru care companiile americane investesc in mijloace de productie in strainatate, nu e vorba doar de barierele comerciale. Oricum, barierele tarifare dintre SUA si UE sunt deja foarte mici, in general in jurul a 4%. Dar sunt alte motive pentru care companiile americane investesc in strainatate: datorita proximitatii, datorita costurilor mai reduse la transport, datorita salariilor mai mici, a taxelor. Eu cred ca toate aceste motive vor ramane. Bineinteles, piata UE de 500 de milioane de consumatori este foarte importanta si poti economisi la costurile cu transportul, ceea ce ar putea fi cheia competitivitatii pentru companiile straine in Europa. Deci eu nu vad cum eliminarea unor bariere tarifare va avea impact negativ asupra investitiilor. Dimpotriva, crearea unei piete transatlantice va impulsiona co-responsabilitatea fata de aceasta piata si fata de investitii. Deci nu ma tem de o scadere a interesului investitorilor americani sau viceversa.

Rep: Ce credeti despre ISDS (investor-state dispute settlement - sistemul prin care investitorii isi rezolva litigiile cu statul-gazda, inclusiv la camerele internationale de arbitraj)? De ce a generat ISDS atata dezbatere, ce riscuri implica sistemul?

Vital Moreira: Marturisesc ca si eu sunt un pic surprins de aceasta concentrare brusca a interesului pentru ISDS. Acest sistem este aici de decenii intregi. Statele membre, inainte ca politica de investitii sa intre in competenta UE, au incheiat 1.400 de acorduri de investitii, unele cu SUA. De regula, aceste acorduri au scheme de rezolvare a disputelor dintre stat si companii. ISDS se refera la panelurile de arbitraj, astfel incat companiile sa se poata bizui pe acestea mai degraba decat pe instantele de judecata. Desigur, daca vrei ca investitorii straini sa vina in tara ta, trebuie sa le oferi protectie, altfel nu vor veni, vor crede ca investitiile lor vor fi supuse riscului. Companiile ar putea sa suspecteze ca instantele de judecata ar putea sa nu dea o decizie atat de rapid pe cat au nevoie investitorii. In justitie, ai prima instanta, a doua instanta pana la Inalta Curte si poate pana la Curtea Constitutionala, ceea ce poate presupune o perioada de 3-5 ani. Nicio investitie nu se poate bizui pe un proces atat de indelungat.

M-ati intrebat despre riscuri. Sunt doua riscuri in cazul folosirii schemelor traditionale de ISDS. Unul este folosirea unei game largi de criterii folosite partinitor. De pilda, "tratamentul corect si echitabil". Aceasta este o formulare foarte inexacta, care acorda puteri discretionare panelurilor de arbitraj. In al doilea rand, este dreptul de reglementare al statelor-gazda cuprins in aceste acorduri.

Pentru a evita aceste riscuri, trebuie sa nu punem in acord criterii inexacte, ci sa prevedem criterii mult mai stricte. In al doilea rand, trebuie sa fim foarte incisivi in privinta regulilor statelor-gazda, cum ar fi standardele pietei muncii sau ale protectiei mediului, astfel incat un investitor sa nu poata veni cu plangeri care sa aduca riscuri asupra dreptului tarii-gazda de a reglementa.

Un alt set de cerinte se refera la transparenta: numele arbitrilor, participarea tuturor partilor - sindicate sau alte organizatii - la procedurile panelurilor de arbitraj.

Cu aceste trei cerinte, eu simt ca ISDS nu va implica niciun risc si, bineinteles, va oferi investitorilor incredere. Niciun investitor nu are dubii privind instantele de judecata din Germania, Franta sau Marea Brintanie, dar cu totii stim ca timpul costa bani. Ceea ce ISDS ofera sunt deciziile accelerate si, bineinteles, independente, pentru ca fiecare parte numeste cate un arbitru si ambele aleg presedintele panelului de arbitraj.

  • Mesaj catre ministrul Corlatean: In stadiul actual, nu amestecati problema vizelor cu TTIP

Rep:Domnule presedinte, cetatenii din 5 tari din UE - Romania, Bulgaria, Polonia, Cipru si Croatia - sunt supusi unui regim strict de vize de catre SUA. Acest regim nu este aplicat cetatenilor celorlalte state UE. Cum poate UE sa negocieze un tratat de liber schimb cu SUA cand zeci de milioane de cetateni ai Uniunii Europene sunt tratati diferit de catre America?

Vital Moreira: Mai intai de toate, problema vizelor nu este parte a TTIP, asa ca nu se va discuta in aceste negocieri. In al doilea rand, noi am negociat cu tari care au cerinte restrictive la acordarea vizelor fata de multe tari UE, si ma refer la Canada. Pana la incheierea negocierilor cu Canada, regimul vizelor ramane neschimbat. In al treilea rand, desigur, consider ca UE trebuie sa faca presiuni politice fata de SUA si Canada, pentru a inlesni sau elimina regimul vizelor pentru anumite tari ale Uniunii. Insa nu trebuie sa punem aceste chestiuni in aceeasi discutie. Pana la urma, insa, un acord comercial ar putea fi o buna trambulina pentru a aduce in discutie schimbarea politicii Canadei si a SUA in politica vizelor.

Rep: Vorbeati despre celalalt acord transatlantic al Uniunii Europene, cu Canada, pentru care negocierile s-au finalizat. Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a spus ca, atunci cand acest acord va ajunge in Parlamentul national al Romaniei pentru a fi ratificat, ar putea aparea o problema, pentru ca probabil legislativul national l-ar putea respinge din cauza problemei vizelor de Canada pentru romani. Inteleg ca nu este o legatura intre tratatul comercial si vize, dar, pana la urma, e o decizie politica.

Vital Moreira: Da, dar hai sa avem un acord. Pana la urma este la latitudinea dumneavoastra sa decideti daca este mai important sa amenintati SUA din cauza vizelor sau sa pierdeti toate avantajele acordului comercial. E decizia Parlamentului dumneavoastra, nu depinde de mine sa decid. Bineinteles, canadienii si americanii stiu asta si de aceea cred ca un acord comercial poate fi o trambulina pentru a aduce in discutie o decizie pozitiva privind vizele. Hai sa nu ne lansam in decizii definitive. Eu sunt presedintele Comisiei de Comert International si raportor al PE privind TTIP, deci competenta mea este comertul si obiectivul meu este sa obtinem un cat mai bun acord. Vreau ca negociatorul nostru, care este expert in comert (Ignacio Garcia Bercero - n.r.), sa-i "bata" pe americani si sa-mi puna pe masa un acord bun. Cu cat va fi acordul mai bun, cu atat mai mult ne va oferi o trambulina pentru a negocia cu americanii aspectele legate de vize. Dar ar fi complet gresit ca in acest stadiu al negocierilor sa conectam aceste probleme intre ele.

Rep: Este acesta un mesaj pentru ministrul Corlatean, pentru ca si dumnealui este tot socialist, ca si dumneavoastra? Ati vrea sa-i transmiteti acest mesaj?

Vital Moreira: Da, va rog sa-i transmiteti. Dar as sustine foarte mult eforturile Romaniei de a obtine o schimbare a regimului de vize in SUA, fara indoiala. Insa in acest stadiu, sa tratam lucrurile separat.

Rep:Totusi, cum ar putea antreprenorii si intreprinderile mici si mijlocii din Romania sa investeasca in SUA, in conditiile in care sunt supusi unui regim de vize strict, de catre Washington? Spuneati ca nu sunt legaturi intre vize si TTIP, dar daca eu vreau sa investesc in SUA, dar nici macar nu pot sa ma duc acolo, cum as putea sa fac investitii?

Vital Moreira: De ce sa nu puteti sa mergeti in SUA? Daca sunt anumite cerinte la acordarea vizelor asta nu inseamna ca nu puteti merge in Statele Unite. Sunt sigur ca mii de romani calatoresc in SUA cu viza. Nu pot sa cred ca un om de afaceri roman nu primeste viza pentru SUA, daca vrea sa mearga sa investeasca acolo. Nu cred ca acest argument este prea justificat. Daca eu as fi un oficial american, as acorda viza oricarui om de afaceri roman care vrea sa investeasca in SUA.

De ce sa spuna americanii ca investitorii romani nu sunt bineveniti in SUA?! Multe tari ofera avantaje investitorilor. De exemplu, in Portugalia "viza de aur" este acordata oricarui investitor strain care investeste cel putin 5 milioane de euro intr-o proprietate sau o companie din Portugalia. Viza de aur, acordata pe loc, le permite sa aiba rezidenta in Portugalia si, implicit, sa mearga oriunde in UE, pentru ca suntem membri Schengen.

Rep:Anul acesta avem alegeri europarlamentare, se schimba si Comisia Europeana. Nu cumva aceste schimbari slabesc autoritatea si statutul negociatorilor europeni in fata celor americani? Nu trebuia mai bine sa asteptam cu negocierile pana la anul?

Vital Moreira: Nu cred. Parlamentul se va schimba, dar eu sper, de fapt, nu am niciun dubiu ca majoritatea pro-TTIP va ramane. Cele trei familii politice europene majore (socialistii, popularii si liberalii - n.r.) vor ramane la locul lor. Parlamentarii vin si pleaca, dar politicile de comert ale UE vor fi mentinute. In al doilea rand, mandatul de negociere a fost votat de Consiliul UE, iar Consiliul nu se schimba. Guvernele se schimba, dar statele raman aceleasi. Mandatul in baza caruia Comisia Europeana negociaza va ramane la locul sau. In al treilea rand, pana la urma, aspectele politice sensibile ale TTIP nu vor fi decise de negociatori, ci de decidentii de nivel inalt, adica presedintele Comisiei Europene si presedintele Obama. Deci, cred ca aceste aspecte sensibile nu vor fi negociate pana cand urmatorul Parlament si urmatoarea Comisie nu vor fi puse in functie. Deci nu vad de ce am intrerupe negocierile, in conditiile in care negocierile sensibile vor incepe undeva inainte de vara anului 2015.

  • Ofensiva si defensiva UE in fata SUA

Rep:De fapt, cand estimati ca va fi semnat TTIP?

Vital Moreira: Perceptia mea este ca lucrurile sunt in grafic, intram in problemele mai dificile. Poate majoritatea lor va fi abordata pana la finalul anului 2014, dar apoi vor mai ramane cateva, legate de achizitiile publice, produsele cu indicatie geografica si asa mai departe. In final, discutia intra in zona politica, iar o decizie este asteptata inainte de vara anului viitor, pentru ca negocierile sa ajunga la concluzii inainte de finalul anului 2015.

Rep: Ati mentionat subiectul achizitiilor publice in SUA si al produselor cu indicatie geografica din Europa. Acestea sunt principalele aspecte de care UE este interesata?

Vital Moreira: Pe partea UE, avem unele chestiuni defensive: siguranta alimentara, protectia datelor, serviciile audio-vizuale.

In al doilea rand, avem aspectele ofensive, iar unul dintre ele este legat de achizitiile publice, pentru ca in acest moment piata europeana este mult mai deschisa pentru companiile americane decat este piata americana fata de firmele europene. Autoritatile din SUA au o preferinta pentru companiile americane la achizitiile publice si avem nevoie ca la nivel federal autoritatile sa se deschida mai mult fata de firmele europene, dar si la nivelul statelor din componanta SUA. Vrem sa obtinem cel putin acelasi nivel de deschidere pentru companiile europene in SUA pe care il au companiile americane in UE. Din partea noastra, daca deschidem o piata de 500 de milioane de consumatori pe trei nivele ale administratiei - UE, guven national, autoritati locale - asteptam ca acelasi lucru sa fie facut si de catre SUA.

In al doilea rand, sectorul serviciilor din SUA este foarte inchis firmelor europene, mai ales in domenii ca transportul sau serviciile financiare si suntem de asemenea foarte ofensivi aici.

Cel mai dificil aspect al negocierii se refera la cum vom atinge o reducere decisiva a barierelor netarifare. Se va putea face fie prin armonizare - ceea ce nu este usor, pentru ca se refera la un nou tip de reglementari care sa le inlocuiasca pe cele americane si europene actuale.

O a doua abordare este recunoasterea reciproca, dar asta ar insemna sa acceptam ca standardele SUA si ale UE sunt echivalente in privinta nivelurilor de siguranta pe care le ofera.

Asadar, daca vom considera ca standardele si cerintele noastre de reglementare sunt diferite, dar pana la urma ofera acelasi nivel de siguranta in domenii ca medicamentele, automobilele, atunci fiecare parte ar putea accepta reglementarile celeilalte, iar bunurile si serviciile europene vor fi acceptate in SUA cu standardele europene si invers. Aceasta ar aduce economii de milioane si ar evita intarzieri, ceea ce ar fi bine pentru companii, pentru consumatori si pentru lucratori, aducand un imbold economiei. Diferentele din reglementare sunt cel mai dificil de negociat. Sigur ca nu putem visa sa le eliminam pe toate, poate nici macar jumatate dintre ele, dar avem nevoie de o reducere a barierelor existente.

Rep: Deci barierele netarifare sunt mai dificil de negociat decat cele tarifare?

Vital Moreira: Mult mai dificil. Pentru ca trebuie sa-ti schimbi propriile reglementari si sa accepti si reglementari ale celuilalt ca fiind echivalente cu ale tale. Deci este un domeniu sensibil. Sa luam, de exemplu, masinile. Standardele de siguranta sunt diferite, deci companiile americane trebuie sa fabrice doua tipuri de masini, unul pentru piata americana si celalalt pentru piata Uniunii Europene. Bineinteles ca aceasta costa milioane si ridica pretul masinilor. La o examinare mai atenta, standardele de siguranta, desi sunt diferite, sunt echivalente, dar nu sunt acceptate pe piata celeilalte parti.

In domeniul acestor standarde, avem nevoie sa facem progrese macar pe cateva sectoare importante, inclusiv automobilele, cosmeticele, chimicalele, textilele, agricultura. In privinta agriculturii, aici ma refer la etichetare, care ridica probleme la exportul alimentelor procesate.

  • Esecul negocierii TTIP ar afecta mai putin SUA decat UE

Rep: Dar cine are mai mare nevoie sa semneze parteneriatul transatlantic, UE sau SUA?

Vital Moreira: Amandoi suntem interesati, pentru ca ambele parti vor beneficia de acest acord. Daca vom da gres, nu va fi doar esecul UE sau al SUA, ci al ambelor parti.

Rep:Dar daca nu semnam TTIP?

Vital Moreira: Vom ramane in situatia actuala, insa un eventual esec ar avea impacturi negative asupra ambelor parti.

Rep:Dar daca americanii vor prefera sa semneze parteneriatul pentru comert si investitii nu peste Atlantic, ci peste Pacific?

Vital Moreira: Nu se pot compara nivelurile de ambitie ale celor doua acorduri. Sunt doua "animale diferite". Noi oricum avem o piata foarte integrata cu SUA, ceea ce nu se intampla in Bazinul Pacific. Nivelul ambitiilor este mult mai inalt la TTIP decat la TPP (Parteneriatul Trans-Pacific, pentru care negocierile cuprind in prezent Canada, SUA, Mexic, Chile, Peru, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Vietnam, Brunei - n.r.). TTIP este mult mai pretentios.

Daca negocierile TTIP vor esua, impactul negativ ar fi si asupra SUA, si asupra UE, as spune eu, insa americanii au doua oceane, noi avem doar unul. Nici ei nu-si permit sa rateze TTIP, dar pentru ei un esec nu va avea un impact negativ atat de mare pe cat l-ar avea asupra noastra, pentru ca noi avem doar un singur ocean.

Rep: Avem doar Oceanul Atlantic pe de-o parte, iar de cealalata parte avem Rusia si mai la departare China...

Vital Moreira: Da.

Rep: Cum colaborati dumneavoastra, Comisia pentru Comert International a Parlamentului European, cu echipa de negociere a Comisiei Europene, referitor la negocierile TTIP?

Vital Moreira: Avem cele mai stranse angajamente cu Comisia Europeana. Ceva de care sunt foarte mandru in aceasta legislatura este nivelul angajamentelor si al implicarii intre Parlament si Comisia Europeana. CE a inteles foarte devreme ca are nevoie de sustinerea Parlamentului. Ne ofera informatii regulate despre dezbateri, vin regulat la Comisia INTA, unde am organizat un flux de informatii si schimburi de opinii. Negociatorul-sef al CE, domnul Ignatio Bercero, vine mereu, inainte de fiecare runda de negocieri, sa ne informeze despre ceea ce se va decide. De asemenea, eu si cate un alt membru al comisiei INTA din fiecare grup politic primim documentele de negociere, bineinteles nu pe cele ale americanilor, pentru ca americanii nu au aceptat sa-si imparta documentele cu parlamentarii europeni. Deci nu ma plang de colaborarea cu Comisia Europeana.

Nu am niciun motiv ca de data aceasta - nu a fost mereu asa, de exemplu in ACTA (Tratatul impotriva contrafacerii -n.r.), lucrurile nu au mers bine si consecinta a fost respingerea sa in Parlamentul European - dar de data asta Comisia Europeana cred ca si-a invatat lectia si organizeaza dezbateri publice dupa fiecare runda de negocieri.

  • Cine si de ce se opune TTIP

Rep: Ati spus ca ati discutat cu stake-holderi care erau impotriva TTIP. Cine sunt acestia si de ce se opun?

Vital Moreira: Opozitia fata de TTIP este in cea mai mare parte ideologica. Radicalii sunt impotriva TTIP, pentru ca ei sunt impotriva comertului, ei au votat impotriva fiecarui acord comercial, nu este nici macar un singur acord comercial care sa fi fost sustinut de Verzi sau de Stanga Europeana Unita.

In al doilea rand, sunt ONG-urile preocupate de mediu, de siguranta alimentara. Ei cred ca asigurarile pe care Comisia Europeana le da, ca nimic nu se negociaza pe sub masa, nu trebuie crezute si ca ei trebuie sa lupte pana la capat impotriva a ceva malefic care ar putea iesi. Eu le inteleg ingrijorarile, cred ca au nevoie sa fie informati si convinsi ca nu este nicio conspiratie aici.

O alta parte interesata care ar putea fi impotriva TTIP sunt de exemplu crescatorii de vite, care cred ca vor fi impactati negativ de importuri de carne de vita din SUA. Se inseala, pentru ca UE nu are de gand sa importe vita cu adaos hormonal, care este cea mai ieftina carne din America. Singura carne de vita pe care o vom importa din SUA si Canada este cea fara adaos de hormoni, ceea ce inseamna ca va fi mai scumpa si nu va avea impactul negativ de care se teme sectorul nostru de productie. Noi importam si in prezent carne fara hormoni din SUA si este foarte scumpa, dar vaca noastra obisnuita este mai ieftina decat vita americana fara hormoni. Deci temerile lor nu sunt justificate.

Sigur ca pot exista alte sectoare in care va putea exista un impact negativ, dar acordurile comerciale inseamna compromis. Fara indoiala, insa, ca acest acord va aduce un imbold economiei si va impune o conducere comuna.

  • TTIP, gazele de sist americane si dependenta energetica a UE de Rusia

Vital Moreira: TTIP se va referi si la accesul companiilor de stat (europene - n.r.) la materii prime si energie. Energia, de una singura, ar putea justifica acest acord, pentru ca SUA produce in prezent energie mult mai ieftina decat producem noi.

Rep: Poate si pentru ca americanii isi exploateaza gazul de sist, in conditiile in care europenii refuza sa-si exploateze aceste resurse?

Vital Moreira: Statele membre sunt libere sa decida ce sa faca, dar multe state membre sunt refractare la exploatarea gazelor de sist. Americanii au gaze de sist si acest gaz este la fel ca toate celelalte si, bineinteles, noi ar trebui sa profitam de aceasta energie mai ieftina din SUA. Dar pentru asta conditia este sa avem un acord, pentru ca altfel SUA nu autorizeaza exportul de energie spre tari cu care nu are acorduri. Sunt multe tari din UE care nu dispun de resursele energetice de care dispune Romania. Portugalia, de exemplu, nu dispune si atunci energia noastra este importata, cu exceptia energiei din surse regenerabile. Noi importam gaze din Algeria, Nigeria, Angola. Asa ca, daca luam energie ieftina din SUA, ar inlocui energia pe care o importam la preturi mai mari.

Rep:Romania importa gaze din Rusia (in proportie de circa 22% din necesarul de consum) si nu sunt foarte ieftine...

Vital Moreira: Da, si bineinteles ca implica si o dependenta politica de Rusia. Acestea ofera Rusiei mijloace sa ameninte statele UE si in alte domenii. Prin urmare, simpla idee de a obtine acces la energia ieftina din SUA este una dintre cele mai importante justificari pentru TTIP. Simpla idee a diversificarii surselor de energie este buna in sine, pentru ca poti pune in balans o sursa cu cealalalta. Daca am obtine energie ieftina din SUA, ne-am putea duce la rusi si le-am spune "Uite, acum aveti concurenta din Atlantic si, ori scadeti preturile, ori iesiti de pe piata". Chiar si in relatiile geostrategice cu Rusia si cu zona Golfului Persic, acest acord cu SUA este un document-cheie.

Citeste si: