Cum vor putea ocoli justitia companiile europene si americane, in viitorul Acord Trasatlantic de Liber Schimb. Propunerile-cheie puse pe "hold" de Comisia Europeana

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Joi, 27 martie 2014, 19:27 TTIP

 documente
(27 Mar 2014) PDF, 290KB
Companiile americane si europene vor putea sa-si rezolve litigiile cu tarile UE sau cu SUA la curti de arbitraj speciale, ocolind instantele de judecata, insa in aceste cazuri documentele lor supuse litigiului vor fi facute publice, conform unor propuneri pe care Comisia Europeana le-a lansat joi in dezbatere publica.

Propunerile CE se refera la rezolvarea litigiilor state-companii (ISDS), proiectul fiind suspendat din negocierile dintre UE si SUA pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).

Documentul supus consultarii publice trateaza doua conditii esentiale pentru viitorul cadru investitional transatlantic: protectia investitiilor si rezolvarea litigiilor state-companii.

In negocierile cu SUA, privind conditiile oferite investitorilor, negociatorii Uniunii Europene isi propun urmatoarele obiective:
  • Obiectivul specific al UE in acordurile comerciale si de investitii este de a consolida echilibrul intre protectia investitiilor si dreptul de a reglementa, prin clarificarea si imbunatatirea dispozitiilor de fond, de protectie a investitiilor. UE isi propune, in acelsi timp sa protejeze si dreptul statelor de a lua masuri pentru obiective politice publice si legitime.
  • Uniunea Europeana vrea sa acorde tratament corect si echitabil investitorilor americani, insa numai pe baza unei liste inchise de drepturi de baza pentru companii.
  • In cazul exproprierilor indirecte, UE se va asigura ca masurile luate pentru obiectivele legitime de interes public nu pot fi considerate expropriere indirecta.
  • UE doreste sa evite abuzurile din partea investitorilor, prin imbunatatirea definitiei de "investitor". Blocul comunitar vrea sa elimine asa-numitele companii "coaja" sau "cutie postala", detinute de resortisanti ai tarilor terte din sfera de aplicare. Astfel, pentru a se califica drept investitor legitim, o firma trebuie sa aiba activitati de afaceri substantiale pe teritoriul partii respective (UE sau SUA).
  • Tratamentul nediscriminatoriu pentru investitori. UE considera ca investitorii stabiliti undeva nu trebuie sa fie discriminati dupa ce au ajuns pe teritoriul tarii-gazda. In schimb, in anumite cazuri rare sau in unele sectoare foarte specifice, discriminarea investitorilor deja stabiliti poate fi necesara.
  • La tratamentul nediscriminatoriu acordat investitorilor, UE include si exceptii care permit partilor sa ia masuri suplimentare referitoare la protectia sanatatii, a mediului, a consumatorilor. Alte exceptii sunt urmarite pentru industria audio-vizuala si pentru subventii.
  • Tratament corect si echitabil acordat firmelor. Un stat poate fi considerat responsabil pentru o incalcare a obligatiei de tratament corect si echitabil fata de un investotor doar pentru incalcarea unui set limitat de drepturi fundamentale, si anume: negarea justitiei, nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului echitabil, discriminare pe baza de sex, rasa sau religie, tratament abuziv, cum ar fi constrangere, violenta sau hartuire.
  • UE trebuie sa depuna eforturi, daca este necesar, pentru a asigura o protectie a investitorilor straini in situatii in care statul-gazda foloseste puterile sale suverane, pentru a evita obligatiile contractuale fata de investitorii straini si investitiile lor, fara insa a acoperi incalcari contractuale obisnuite, cum ar fi neplata unei facturi.
  • Exproprierea. UE vrea sa stabileasca limpede ca masurile non-discriminatorii luate pentru scopuri publice legitime, cum ar fi pentru a proteja sanatatea sau mediul, nu pot fi considerate echivalente cu o expropriere, cu exceptia cazului in care sunt in mod vadit excesive in lumina scopului lor.
  • Asigurarea dreptului de a reglementa si de protectie a investitiilor. Obiectivul UE este de a realiza un echilibru solid intre protectia investitorilor si dreptul tarilor de a reglementa. In primul rand, UE doreste sa se asigure ca dreptul partilor de a reglementa este confirmat ca un principiu de baza. Curtile de arbitraj vor trebui sa ia acest principiu in considerare cand evalueaza un litigiu.
  • Propunerile  UE vor dispune clar ca o curte de arbitraj nu va fi in masura sa decida abrogarea unei masuri, ci numai compensatii pentru investitor. In plus, reclamatiile frivole vor fi stopate, iar investitorii care fac plangeri fara succes vor plati costurile guvernului in cauza.
  • In cadrul ISDS, UE vrea ca rezolvarea litigiilor state-companii ocolind instantele, in cadrul viitorului Acord transatrlantic, sa se faca prin audieri deschise. De asemenea, toate documentele vor fi puse la dispozitia publicului, insa cu protectia informatiilor confidentiale si secretelor de afaceri. De asemenea, partile interesate din societatea civila isi vor putea depune propriile concluzii, pentru a-si face puncte de vedere si argumentele cunoscute tribunalului ISDS.
  • Cereri multiple si relatia cu instantele nationale. Ca o chestiune de principiu, abordarea UE favorizeaza instantele interne. UE isi propune sa ofere stimulente pentru ca investitorii sa isi urmareasca drepturile in fata instantelor nationale sau sa caute solutii amiabile, cum ar fi medierea.
  • Un alt element important este introducerea unui sistem in care sa se faca asigurarea ca  investitorii nu pot veni cu pretentii privind aceeasi problema atat in fata unui tribunal ISDS cat si a instantelor interne, in acelasi timp.
  • Totodata, societatile afiliate cu investitorul nu pot depune cererile de despagubire in fata unui tribunal ISDS si instantele nationale, pe aceeasi tema si in acelasi timp.
  • Arbitrii ISDS -conduita, calificarile si etica lor. UE vrea cerinte specifice in TTIP privind  comportamentul etic al arbitrilor, inclusiv un cod de conduita. Acest cod de conduita va fi obligatoriu pentru arbitri in tribunale ISDS infiintate in baza viitorului Parteneriat transatlantic SUA-UE. Codul de conduita mai stabileste proceduri de identificare si gestionare a oricarui conflict de interese . Nerespectarea acestor reguli etice va duce la eliminarea arbitrului din tribunal. De exemplu, daca un stat arata ca ca arbitrul ales de catre investitor nu are calificarile necesare sau ca este in conflict de interese, statul respectiv poate contesta numirea.
  • In ceea ce priveste calificarile arbitrilor, Uniunea Europeana vrea cerinte detaliate pentru arbitrii care actioneaza in tribunale ISDS sub auspiciile TTIP. Arbitrii trebuie sa fie independenti si impartiali, cu experienta in dreptul international si al investitiilor internationale si, daca este posibil, experienta in dreptul comertului international si de solutionare a diferendelor internationale.
  • Mecanismul de apel si consecventa hotararilor. Uniunea Europeana isi propune sa stabileasca un mecanism de apel in cadrul TTIP, astfel incat sa se permita revizuirea deciziilor ISDS. Aceasta revizuire juridica este o verificare suplimentara a activitatii arbitrilor care au analizat cauza in prima instata.
Pana pe 21 iunie 2014, persoanele interesate vor putea transmite opiniile lor privind modul in care litigiile state-companii vor fi rezolvate, in cadrul viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii, pe mailul pus la dispozitie de Directoratul General pentru Comert al Comisiei Europene: Trade-TTIP-Investment-protection-and-ISDS@ec.europa.eu .

Vor fi luate in calcul doar propunerile transmise in limba engleza, prin intermediul unor chestionare publicate de Comisia Europeana pe site-ul oficial AICI.

Mai multe detalii despre consultare pot fi gasite AICI.


Citeste mai multe despre   











VIDEO Fiul unui primar din Suceava a luat 10 la romana, la evaluare nationala. Ce au aflat inspectorii cand s-au uitat pe lucrare

DNA verifica lucrarile de la Evaluarea Nationala intr-un oras din Suceava. Lucrarea de la romana, notata cu 10, a baiatului primarului este diferita ca scris fata de cea de la matematica.
2630 vizualizari
  • 0 (8 voturi)    
    hehe (Joi, 27 martie 2014, 19:40)

    Mazeta [utilizator]

    Deci dacă un țăran de la Pungești se consideră abuzat de Chevron, nu are decât să se adreseze unui tribunal ISDS, sub auspiciile TTIP.
    • -2 (4 voturi)    
      bine , treci pe la casieria Gazprom (Joi, 27 martie 2014, 21:35)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      Sa ne intelegem, taranul de la Pungesti poate sa apeleze la justitie, statul roman poate sa apeleze la ISDS. Asta daca nu cumva taranul de Pungesti e vreun stat in stat.
  • 0 (0 voturi)    
    despre arbitraj (Joi, 27 martie 2014, 21:30)

    Asgardi Metrovich [utilizator]

    ca să mai corectăm impresia greșită lăsată de titlul articolului
    http://www.businessweek.com/articles/2014-03-20/in-trade-talks-its-countries-vs-dot-companies
  • +1 (3 voturi)    
    Doamne fereste (Joi, 27 martie 2014, 23:19)

    ProLibertate-AntiMerkel [utilizator]

    Doamne apara-ne de tirania firmelor. Adica firmele ar trebui sa faca publice orice documente inafara de cele secrete. Si cine decide ce documente sunt secrete? Nu tot firmele? O sa fie un dezastru colosal.
    • 0 (0 voturi)    
      Evident ... (Sâmbătă, 12 aprilie 2014, 11:27)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui ProLibertate-AntiMerkel

      ... matale n-ai habar de cum anume sunt definite secretele comerciale. Atunci la ce bun mai comentezi?

      Ca sa-ti faci o idee, cel mai aspru, cel mai categoric drept de proprietate intelectuala in SUA e cel conferit de un patent de inventie sau de inovatie. Patentele astea sunt toate publice. In momentul in care patentezi ceva ai acceptat ideea ca ceva-ul ala va deveni public, si doar protectia legala va proteja ceea ce tu ai inventat de copiere, in perioada de valabilitate a patentului.

      Reteta bauturii Coca-Cola insa nu e patentata, si e un secret comercial - unul destul de bine pazit. Algoritmii de optimizare a rezultatelor unei cautari pe web ai Google sunt alt exemplu de secret comercial. Algoritmi nepublicati si nepatentati din motoarele bazelor de date Oracle sau SAP sunt secrete comerciale. Cam astea-s chestiile pe care le poti proteja, afirmand ca-s secrete comerciale, nu chestii de genul ce contracte de consultanta cu firma lu' finu' lu nu stiu care senator ai facut. In plus, daca te adresezi unei instantde de arbitraj pt. rezolvarea unui litigiu comercial, macar contractul care reglementeaza relatia comerciala in cauza tre' sa-l faci public, altfel instanta respectiva n-are ce arbitra.

      Mie mi se pare asta cu instantele de arbitraj deschise o idee buna. E mult mai dificil sa ascunzi rahatul daca tre' sa-l faci public - motiv pt. care ma si astept ca putine firme sa foloseasca mecanismul, state democratice insa da - nu e cazul Romaniei, cel putin nu inca, dupa parerea mea.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică