Negocierile pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) se lovesc in unele state UE mai mult de opozitia din strada decat de blocajele din guvern, iar in alte tari oponentii TTIP sunt mai degraba in parlament sau in guvern decat in strada. Circa 240 de organizatii din toata Uniunea Europeana au lansat o initiativa cetateneasca prin care cereau Comisiei Europene sa recomande Consiliului UE sa-si revoce mandatul dat Comisiei pentru negocierea TTIP cu guvernul american. In 11 septembrie, Comisia a respins initiativa cetateneasca, pe motiv ca ii depaseste competentele. Ulterior Consiliul a desecretizat mandatul de negocierie TTIP, pentru a mai dezamorsa tensiunea din strada, insa in 11 octombrie liderii initiativei cetatenesti anti-TTIP au facut un apel trans-european pentru proteste in strada fata de continuarea negocierilor transatlantice. Intensitatea protestelor si coerenta revendicarilor pot fi privite ca un indicator al atitudinii strazii fata de TTIP. Dupa harta sutinerii si respingerii politice, HotNews a realizat si o harta a atitudinii din strada fata de TTIP.
- Click pe fiecare tara pentru detalii
Vezi harta mare in Portalul de harti online HotNews.ro - ArcGIS.com
Germania. Organizatiile anti-TTIP se tem de scaderea puterii landurilor germane fata de guvernul federal, in procesul de negociere transatlantic si in relatia ulterioara cu investitorii americani. Sindicatele se tem de scaderea standardelor de munca, iar ecologistii de invazia alimentelor modificate genetic si a carnii tratate hormonal. IMM-urile, grosul economiei germane, se simt amenintate de marile corporatii americane. Germania a contribuit cu cele mai multe semnaturi, aproape 100.000, la initiativa cetateneasca europeana STOP-TTIP. In plina discutie anti-TTIP, in Germania a aparut o problema conexa: fiscul a decis ca organizatia antiglobalizare Attac Germania nu este non-profit, iar donatorii ei nu mai beneficiaza de deducere fiscala.
Franta. Orgaizatiile de mediu se tem ca TTIP va obliga statul sa permita exploatarea gazelor de sist si deschiderea de noi centrale nucleare, prin prevederile ISDS. Sindicatele se tem de scaderea standardelor din relatiile de munca. Fermierii francezi se opun invaziei produselor americane si cer protectie pentru produsele lor cu denumiri de origine pentru a nu fi copiate de americani. Protestatarii anti-TTIP s-au aliat cu Frontul Stangii si cu ecologistii (opozitie), dar nu si cu Frontul National (extrema-dreapta), desi si el este anti-TTIP. In 11 octombrie, circa 2.000 de manifestanti au iesit la Paris.
Marea Britanie. Sindicatele se tem ca TTIP va obliga statul sa permita privatizarea sistemului public de sanatate. Muncitorii se mai tem de scaderea standardelor de protectie a muncii, de diminuarea drepturilor, inclusiv a drepturilor la greva si sindicalizare. Organizatiile de mediu se tem de impunerea exploatarii gazelor de sist, din cauza prevederilor ISDS. In 11 octombrie, circa 1.000 de protestatari au manifestat la Londra. Cateva sute au iesit si in alte orase britanice.
Italia. Micii producatori se tem de concurenta corporatiilor americane pe pietele agroalimentara, textile-fashion, artizanat si cer protectie pentru denumirile de origine. Sindicatele si ONG-urile de mediu se tem ca serviciile de apa vor fi privatizate, apa urmand sa fie considerata o marfa, ci nu un drept. Organismele modificate genetic si carnea cu hormoni din SUA sunt ale motive de ingrijorare. In plan politic , Miscarea anti-sistem 5 Stele (opozitie) se opune cel mai mult TTIP. In 11 si 14 octombrie, au fost proteste la Roma, Milano, Torino, unde s-au adunat cateva sute de manifestanti.
Spania. In 11 octombrie, mii de manifestanti au protestat la Madrid fata de TTIP. Desi pe hartie Spania este una dintre tarile cu cel mai mare castig economic din TTIP, contestatarii acordului se tem de suprematia multinationalelor in fata cetateanului si a statului. Fracking-ul si organismele modificate genetic sunt alte teme ale militantilor No TTIP spanioli.
Polonia. 32 de organizatii non-guvernamentale au semnat o petitie impotriva lipsei de transaprenta din negocierile TTIP. Pevederile ISDS sunt punctul focal al nemultumirilor, Polonia avand in prezent cel putin 6 procese la curti de arbitraj cu investitori americani, Gazele de sist provoaca dezbateri aprinse in Polonia, iar protectia datelor personale si supravegherea internetului sunt alte teme importante in jurul TTIP.
Ungaria. Societatea civila ungara are problemele ei cu regimul Orban (vazut tot mai rau de SUA) si nu pare preocupata in mod special de TTIP. In Ungaria functioneaza o filiala locala a ATTAC, organizatie internationala anti-globalizare, care conduce initiativa cetateneasca Stop TTIP. Ungurii anti-TTIP sunt ingrijorati de: organismele modificate genetic (Ungaria a interzis cultivarea plantelor modificate genetic, dar ecologistii se tem ca TTIP ar obliga Budapesta sa accepte OMG-urile), exploatarea miniera de la Rosia Montana, din Transilvania (o companie canadiana are licenta, iar UE si Canada au finalizat tratatul lor transatlantic), puterea multinationalelor.
Bulgaria. Exploatarea gazelor de sist este subiectul central in discutiile anti-TTIP. Sute de manifestanti au protestat in 8 orase din Bulgaria, in 11 octombrie, fata de puterea corporatiilor si "democratia de piata". ONG-urile ecologiste au fost asistate de partidele Stanga Bulgara si "verzi", neparlamentare.
Romania. ONG-urile ecologiste si antiglobalizare din Romania au atasat protestele fata de TTIP altor teme, mai interesante pentru public: gazele de sist si Rosia Montana. Ecologistii din Romania se tem ca prevederile ISDS vor obliga statul roman sa dea avize de mediu pentru fracturarea hidraulica. Ei se opun puterii corporatiilor, organismelor modificate genetic, carnii tratate cu hormoni, "invaziei" culturii americane in Europa. Pe 11 octombrie, 7 ONG-uri - Fundatia Terra Milleniul III, Active Watch, Romania fara ei, Salvati Rosia Montana, Mining Watch, Militia Spirituala, Romania Vie - au scos in strada circa 100 de protestatari la Bucuresti, impotriva fracking-ului si a TTIP. Proteste mai mici au fost in alte 7 orase.
Suedia. Pe hartie, este unul dintre beneficiarii economici principali ai TTIP, gratie unei relatii speciale cu SUA. Protestele fata de TTIP sunt slabe la Stokholm si nici n-ar avea sens sa fie altfel, pentru ca in 2014 la putere au ajuns Verzii si socialistii, cele mai anti-TTIP partide suedeze. In 11 octombrie, a fost doar o mica demonstratie in Piata Civica din Stockholm, organizata de ONG-ul Prietenii Pamantului Suedia, una dintre organizatiile fondatoare Friends of the Earth International. Protestul a fost urmat de o dezbatere condusa militantul ecologist Max Andersson, europarlamentar al Verzilor, aflati la guvernare. Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru Comert, care se ocupa de dosarul TTIP, este liberala, fiind in opozitie in Suedia. Malmstrom s-a aratat favorabila inchierii unui acord cat mai ambitios cu UE-SUA.
Grecia. Un protest redus a avut loc in Piata Syntagma din Atena, pe 11 octombrie, impotriva TTIP. Manifestantii greci sunt nemultumiti in primul rand de riscul reducerii standardelor la produsele alimentare si de cresterea puterii corporatiilor. Partidele de extrema stanga si unele sindicate critica in primul rand clauza ISDS, aratand ca numai in anul 2014, Grecia, Cipru si Spania au fost date in judecata de investitori straini, care au cerut la curti de arbitraj un total de 1,7 miliarde de euro. Ca si in Suedia, in Grecia, totusi, miscarile anti-TTIP nu sunt in strada, ci in Parlament (mai mult in Opozitie), dar si in Guvern.
Austria. Protestele Stop TTIP la Viena au fost conduse de organizatia antiglobalizare Attac Austria. Ecologisti si sindicalisti au participat la proteste. Criticile austriece fata de TTIP se refera in primul rand la: slabirea democratiei in favoarea corporatiilor, riscul exproprierilor injuste in folosul unor investitori, slabirea standardelor in relatiile de munca, clauza ISDS, opacitatea negocierilor.
Olanda. Orgnizatiile ecologiste si militantii stangisti se opun TTIP, in principal. Ei critica acordul UE-SUA pentru ca ar favoriza introducerea organismelor modificate gentic, compania americana Monsanto fiind tinta protestelor ecologistilor. In 13 octombrie, protestele Stop TTIP au scos in Amesterdam cateva zeci de manifestanti, cu un "cal troian" montat din scanduri, pe strada - simbol al clauzelor ascunse pe care contestatarii le reproseaza TTIP-ului.
Citeste si:
- DOCUMENT Mandatul de negociere UE-SUA a fost declasificat: TTIP se bazeaza pe democratie, statul de drept, drepturile omului, securitatea internationala. Protectia mediului - printre obiective
- Intalnire online . Lavinia Andrei / Terra Mileniul III a discutat despre opozitia unor organizatii romanesti fata de acordul de liber schimb UE-SUA
- VIDEO Negocierile TTIP in runda 7 / UE: Nu discutam schimbarea legilor noastre anti-OMG. SUA: Nu obligam pe nimeni sa manance ce nu vrea. Exportul american de energie in UE necesita un acord "cuprinzator si ambitios"
- Cum vor putea ocoli justitia companiile europene si americane, in viitorul Acord Trasatlantic de Liber Schimb. Propunerile-cheie puse pe "hold" de Comisia Europeana
- INTERVIU Presedintele Comisiei de Comert International a Parlamentului European: Acordul de liber schimb ar oferi Uniunii Europene acces la energia ieftina americana si ar reduce dependenta de Rusia. Esecul negocierilor TTIP ar afecta mai mult UE decat SUA
- DOCUMENTE TTIP: Noi propuneri ale UE pentru SUA pe pietele de masini, medicamente, chimicale, haine si cosmetice
- Ministrul Titus Corlatean, intrevedere cu secretarul american al Energiei: SUA, interesate de proiectele pentru cresterea independentei energetice a statelor europene, inclusiv Romania, prin diversificarea resurselor si cresterea numarului de furnizori
- INTERVIU C um se uita vitelul american cu hormoni la poarta Europei? De ce e frantuzesc vinul produs de firme chinezesti in Franta, iar italo-americanii nu pot face sunca de Parma in Kentucky? Explicatia sefului Copa-Cogeca
5
5
