Negociatoarea americana Elena Bryan a raspuns cititorilor HotNews: TTIP va ajuta, dar nu va fi un panaceu impotriva dependentei UE de gazul rusesc. SUA vor reducerea birocratiei europene in domeniul organismelor modificate genetic si eliminarea brandurilor  geografice

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Marţi, 21 octombrie 2014, 15:44 TTIP

Elena Bryan (dreapta) la intalnirea online
Foto: Hotnews
​Eventualele importuri de gaze naturale lichefiate din Statele Unite in Uniunea Europeana vor ajuta blocul comunitar sa isi reduca dependenta de gazul rusesc, dar nu vor fi un panaceu, considera Elena Bryan, Senior Negotiator la Biroul Reprezetantului SUA pentru Comert.

Negociatoarea americana, care activeaza in Misiunea SUA la Bruxelles, a oferit cititorilor HotNews.ro detalii si explicatii despre discutiile curente dintre Statele Unite si Uniunea Europeana pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).

Organismele modificate genetic, protectia brandurilor europene traditionale, atragerea de investitori americani in Romania si crearea de locuri de munca, transparenta negocierilor TTIP - acestea sunt cateva dintre subiectele abordate de Elena Bryan in intalnirea online cu cititorii si cu reporterul HotNews.


  • Standardele ameriane de siguranta si calitate si cazul General Motors
Radu Miron (cititor HotNews): Este bine cunoscut ca in multe sectoare ale economiei UE impune reglementari mai dure. Aceste reglementari suplimentare sunt o parte cruciala a modelului european de "state-dadaca" (in sensul de protectioniste - n.r.), un model pe care multi dintre noi il voteaza. Aceste reglementari sunt aplicate pentru a proteja consumatorul de aspectele mai intunecate ale pietei libere. Exista vreun motiv pentru care cetatenii Europei sa se teama ca pierd aceasta bula protectoare din cauza TTIP?

Elena Bryan: In primul rand, eu nu sunt de acord ca toate reglementarile europene sunt mai puternice decat cele americane. Nu poti sa privesti reglementarile la modul general, sunt domenii in care reglementarile noastre sunt, de fapt, mai stricte. Dar acestea fiind spuse, noi punem pret, in SUA, pe protectia consumatorului, a sanatatii publice, a mediului, a muncii, la fel ca dumneavostra in UE. Uneori, noi facem acest lucru in mod diferit. Nici SUA, nici UE nu intentioneaza sa foloseasca TTIP drept cale de a compromite aceste protectii pe care cetatenii  nostri le asteapta si pe care legiuitorul le-a stabilit. Deci nu, nu cred ca cititorii vostri trebuie sa se teama ca protectia pe care pun pret va fi subminata.

HotNews: Ati spus ca aveti reglementari mai dure in unele domenii. Puteti fi mai exacta?

Elena Bryan: Sigur. De exemplu, in combaterea listeriozei, care este o boala foarte grava, un virus care poate aparea in carne, nu avem niciun pic de toleranta in SUA pentru listeria. In UE, este toleranta 100. Listeria este o potentiala boala foarte periculoasa pentru anumite segmente de populatie, femei gravide si copii. Deci, acesta este un exemplu. Va mai dau un exemplu in care reglementarile noastre sunt diferite, dar lucram - SUA si UE - pentru a ne asigura ca protejam copiii - domeniul jucariilor. Siguranta jucariilor pentru copii este vitala pe ambele maluri ale Atlanticului. Regulile noastre sunt oarecum diferite, dar am fost impreuna la unul dintre cei mai mari producatori de jucarii din lume si am spus: impreuna insistam sa intruniti aceste niveluri si sa eliminati plumbul din jucarii, de exemplu. Si impreuna am avut succes, pentru ca impartasim aceleasi obiective - jucarii mai sigure pentru copii.

HotNews: Da, dar aveti si standarde mai joase, nu?

Elena Bryan: Eu nu le-as numi neaparat mai joase. Eu le-as numi diferite.

HotNews: Totusi, in industria auto, este bine cunoscut acel incident din SUA, in care este implicat General Motors, sunt procese.

Elena Bryan: Acela a fost un exemplu particular in care reglementatorul isi face treaba. Dar eu consider ca, in ansamblu, standardele de siguranta auto sunt foarte inalte si in SUA si in UE. Eu nu mi-am facut niciodata griji pentru siguranta mea intr-o masina europeana mai mult decat intr-o masina americana, pentru ca noi construim masini la standarde inalte.

HotNews: Da, dar in UE noi nu avem astfel de cazuri.

Elena Bryan: Serios? Nu am auzit de niciunul, dar siguranta auto nu este un domeniu unde sa avem diferente de nivel, masinile noastre sunt foarte sigure.

Lavinia Andrei (cititor HotNews):
1. De ce este important un acord de asemenea amploare cand s-ar putea negocia direct taxe mai mici pentru importuri - exporturi intre UE si SUA?
2. De ce intra in discutie resursele energetice care ar trebui puse la dispozitie neconditionat de statele membre, daca n-ar fi vorba de firme precum Chevron care doresc sa faca exploatarea gazelor de sist pe teritoriul UE?

Elena Bryan: Mai intai de toate, ca sa fie clar: taxele sunt altceva decat tarifele de import. Nu vorbim despre nivelul taxelor in acest acord. Asa ca nu vorbim de taxe pe venit sau TVA, ca sa fie limpede. Tarifele la import - care nu sunt taxe - sunt un subiect al acestor negocieri. Dar, in ansamblu, tarifele noastre la import sunt foarte joase. Insa deseori sunt dublate de bariere netarifare, care sunt adevaratele bariere in fata comertului. Deci, impreuna - eu stiu de SUA, dar cred ca e valabil si in UE - un acord care doar elimina tarifele la import nu ar fi sustinut politic, pentru ca oamenii care platesc aceste tarife au si alte probleme, pe ambele maluri ale Atlanticului. De aceea, noi facem un acord cuprinzator.

De fapt, interesul cel mai mare pentru energie il are Uniunea Europeana, care ar vrea sa aiba acces la gaze naturale lichefiate, iar noi suntem unul dintre cei mai mari producatori din lume. In primul rand, noi acum nu exportam gaze, pentru ca in trecut am fost importatori si nu avem instalatiile necesare pentru export, acestea urmeaza sa fie realizate. Dar avem si prevederi legale care cer o licenta pentru exportul de gaz natural, ceea ce confera un statut privilegiat tarilor cu care avem acorduri de liber schimb - deci UE este interesata de energie.

  • Gazele naturale americane ajuta, dar nu sunt un panaceu impotriva dependentei europene de gazul rusesc
HotNews: Da, dar la cele mai recente negocieri - runda a saptea - negociatorul-sef american, Dan Mullaney, a spus ca pana in acest moment discutiile TTIP nu au inclus un capitol separat pentru energie. Ar putea acest fapt sa "ameninte" obiectivul UE de a avea acces la energia americana?

Elena Bryan: Nu ai nevoie de un capitol special in acord pentru a gestiona anumite chestiuni de care esti interesat. De exemplu, avem prevederi privind GNL (gaze naturale lichefiate) in alte acorduri, dar nu avem capitol separat pentru energie, pentru ca sunt acorduri de acces general pe piata. Si poate aparea in alta parte in acord. Deci, ceea ce dl. Mullaney a spus este ca nu am decis ca avem nevoie de un capitol, dar analizam unde ar putea aparea in acord prevederi (pentru energie - n.r.), daca noi consideram ca sunt potrivite.

HotNews: Ce ne puteti spune despre aceste statii de lichefiere a gazului. Credeti ca sunt solutii reale pentru a contracara dependenta UE fata de gazul rusesc?

Elena Bryan: Cred ca exporturile de gaz natural lichefiat ar ajuta, dar nu sunt un panaceu, nu ofera o solutie completa. Din cate vad eu, parte din discutiile pe energie in Europa se poarta la Bruxelles, nu in SUA. Si voi trebuie sa decideti cum va fi politica voastra energetica.

  • Un obiectiv ratat
HotNews: Cand apreciati ca acest acord ar putea fi semnat si ratificat si aplicat?

Elena Bryan: Cand continutul va fi corect. Continutul pune in miscare acordul. Cred ca sunt mai mai multe parti ale intrebarii tale. Una este : cand finalizam negocierile? , iar apoi, odata incheiate, fiecare parte trebuie sa se indeplineasca procedurile de ratificare, care pot dura ceva timp. Nu pot sa fac o predictie, dar cred ca incercand sa finalizam negocierile cat de repede posibil, dar pastrand substanta corecta este ceea ce conteaza cel mai mult.

HotNews: Dar negocierile pot fi finalizate anul acesta, asa cum s-a spus?

Elena Bryan: In 2014? Nu. Asta pot sa spun: nu.

HotNews: Deci acest obiectiv (al comisarului europea pentru comert De Gught - n.r.) este ratat?

Elena Bryan: Noi nu cred ca am facut o astfel de predictie, in SUA...

HotNews: Da, dar in Europa s-a enuntat un astfel de obiectiv.

Elena Bryan: Miercuri, Parlamentul European va vota noul colegiu al comisarilor europeni si in doua saptamani, colegiul ar urma sa intre in functiune. Deci vom avea noi ministri europeni.

HotNews: Dar anul acesta, in noiembrie, si dumeavoastra in SUA veti avea alegeri pentru Congres...

Elena Bryan: Vom avea alegeri de etapa (midterm elections), dar presedintele nu se va schimba si nici ministrii nostri. Avem sustinere puternica in Congres pentru TTIP, sustinere bipartita, si nu ne asteptam se se schimbe acest lucru in urma alegerilor.

HotNews: Dar alegerile europarlamentare din luna mai, cum apreciati ca au influentat negocierile TTIP. Au fost un impediment pentru negocierile TTIP?

Elena Bryan: Pentru noi, nu cred ca au fost un impediment, dar la Bruxelles a fost o perioada de tranzitie in randul a doua-trei dintre institutiile care guverneaza UE si acest lucru probabil afecteaza discutiile. Noi facem o munca tehnica in acest acord, care este separata de aspectele politice si ne continuam munca tehnica.

  • Piata muncii
Aurel Babes (cititor HotNews):
1. Va deschide TTIP piata americana a serviciilor de arhitectura si inginerie pentru profesionistii si companiile din UE?
2. Prevede TTIP o eliminare a barierelor de pe piata muncii intre SUA si UE, intr-o faza ulterioara?

Elena Bryan: Acesta este un subiect de discutie. In SUA, licentele profesionale sunt stabilite in responsabilitatea statelor (statele care compun SUA- n.r.), pe cand in UE, acum cred ca sunt reguli ale pietei comune europene, dar si cerinte ale statele membre. Si discutam ce putem face cu sistemele noastre.
Nu discutam despre reglementari in domeniul muncii. Acestea sunt chestiuni care tin de competenta nationala a statelor-membre.

Emilia Bura (cititor HotNews):
1. De ce nu exista transparenta totala?
2. De ce intra in discutie resursele energetice?

Elena Bryan:
De fapt, nivelul de transparenta este urias in aceste negocieri. Ambele guverne - considerand UE un guvern - lucrand separat si impreuna, au consumat mult timp vorbind cu stakeholderii, insemnand oricine este interesat. Este o cantitate enorma de informatii pe site-urile noastre, dar este nevoie si de spatiu in care negociatorii sa poata lucra. Avem consultari cu legislatorii nostri si incercam sa facem negocierile cat mai transparente posibil. Un numar de FTA -uri (tratate de comert exterior - n.r.) sunt deja in functiune. Daca te uiti la ele, sunt foarte consistente, ca prevederi.

HotNews: Pana la urma, puteti negocia cu scopurile si obiectiele publice?

Elena Bryan: Noi am publicat obiectivele noastre in scrisoarea pe care am transmis-o Congresului nostru, subliniind obiectele noastre. Deci toate obiectivele noastre sunt publice si usor de accesat.

HotNews:
Consiliul UE a desecretizat Mandatul UE, acum doua saptamani. L-ati citit?

Elena Bryan: Da. Oricum era public de ceva vreme, de vreun an. A fost "scurs" in presa. Eu l-am citit si ma gandeam ca toata discutia asta interna despre documente - e interesant ca odata ce a aparut acolo, nu am auzit pe nimeni sa-l critice mai mult decat am auzit pe cineva criticand obiectivele noastre.

HotNews: Acum este un document recunoscut si publicat oficial. Sunteti confortabili cu aceasta situatie, cand partea europeana arata publicului intregul ei mandat de negociere?

Elena Bryan: Este o discutie interna in Europa. Dar eu stiu ca, privind documentul nostru, am fost foarte confortabili si am spus, in mod public, Congresului care sunt obiectivele noastre.

HotNews: V-a fost de folos, a fost un avantaj competitiv pentru negociatorii americani faptul ca ati avut acces la mandatul de negociere al europenilor, in confruntarea de la masa de discutii?

Elena Bryan:
E o discutie intre Consiliul UE si Comisia Europeana (desecretizarea Mandatului european de negociere cu SUA - n.r.) ... Nu cred ca mandatul publicat ne da vreun avantaj in negocieri, si noi am fost destul de transparenti. Probabil informeaza publicul despre discutiile dintre Consiliul UE si Comisie, in interiorul Uniunii Europene.

  • Clauza ISDS de protectie a investitorilor "nu va spune statelor ce sa faca"
HotNews: Dar ce ne puteti spune despre ISDS. Comisarul european desemnat pentru Comert, Cecilia Malmstrom, nu a exclus posibilitatea ca prevederile ISDS sa fie omise din textul final al TTIP.

Elena Bryan:
In grupul la nivel inalt pentu joburi si crestere economica si am convenit o lista de subiecte de descutat. Asa cum probabil stii, nu am mai discutat ISDS pentru ca reprezentantii Comisiei Europene - cand au inceput consultarile, primavara trecuta - ne-au cerut o pauza in discutiile pe ISDS cu noi pana la finalizarea consultarilor din cadrul UE. Una dintre actiunile doamnei Malmstrom ca viitor comisar european se refera la faptul ca trebuie sa vina cu un raport al consultarii, in Comisie, undeva in noiembrie-decembrie. Trebuie sa se intample asta pentru ca apoi Comisia sa se intoarca la discutiile cu noi, cand va fi pregatita.

HotNews: Se poate concepe un acord de aceasta amploare fara clauza ISDS, in viziunea americana?

Elena Bryan: Eu nu vorbesc despre "daca". Dar va pot spune ca partea americana a facut public ca ISDS, cu echilibrarea corecta a drepturilor investitorului si a dreptului statului de a reglementa, este o parte importanta a standardelor de aur ale acordurilor de investitii.

HotNews:
Referitor la ISDS, in Romania sunt ONG-uri, in mod special din domeniul protectiei mediului, care se tem ca o prevedere ISDS in TTIP ar forta statul roman sa emita acele permise de mediu sau de descarcare arheologica pentru investitorii americani, pentru a incepe unele exploatari. Ce le raspundeti?

Elena Bryan: Scopul unui acord de investitii este, printre altele, sa asigure ca nu exista discriminari intre investitori. Dar intr-un acord de investitii este foarte important pentru noi sa existe un echilibru corect intre protectia investitorului si dreptul statului de a reglementa potrivit. Acum doi ani, noi ne-am revizuit modelul de acord bilateral de investitii, pentru a ne asigura ca acest echilibru a fost precizat. Nu stiu scenariul particular din Romania, pe care il descrii, dar acordurile de investitii sunt facute sa previna discriminarea impotriva strainilor, nu sa spuna unui guvern ce sa faca.

HotNews: Bine, dar de ce au nevoie investortorii de curti de arbitraj private, separate de sistemul de justitie, si nu merg in tribunalele regulare, nationale?

Elena Bryan: Sunt 3.000 de acorduri de investitii in lume. Sunt 1.400 in Europa si fiecare are ISDS. Uneori, instantele nationale nu vor sa interpreteze tratate internationale, dar ce am facut noi in modelul nostru este sa asiguram cantitatea maxima de transparenta in ISDS si sa facem conditiile foarte clare. Deci, noi credem ca asta este sensul potrivit in care trebuie sa ne miscam.

  • TTIP si investitiile amricane in Romania
HotNews: Ca vorbeam despre investitii, in prezent SUA sunt pe locul al 12-lea ca sursa de investitii straine in Romania, cu 1,2 miliarde de dolari. Si avem un parteneriat strategic cu SUA, America ne-a acordat Clauza natiunii celei mai favorizate, permanent, inca din 1996, suntem si membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului. Cu toate astea, nivelul de investitii americane in Romania este destul de scazut. Prin urmare, de ce as crede ca TTIP va aduce investitii americane mai mari in Romania?

Elena Bryan:
Mi-a fost intotdeauna greu sa prezic de ce investitorii privati decid sa investeasca in anumite piete, acestea sunt decizii private. Tot ceea ce poate face un guvern este sa creeze conditii bune pentru a atrage investitori si companii care sa faca afaceri. TTIP va oferi oportunitati pe ambele maluri ale Atlanticului. As intoarce intrebarea catre Romania: unde este interesata Romania sa atraga investitii si ce conditii vrea sa creeze pentru a atrage aceste investitii?

Am lucrat in Asia de Sud-Est si primeam aceleasi comentarii de la unii dintre colegi: "de ce nu avem mai multe investitii americane?" si le raspundeam "aveti, dar pentru ca au fost facute prin subsidiara companiei americane din Singapore, se considera ca sunt investitii singaporeze si acum Singapore pare ca e cel mai mare investitor in tara voastra, dar de fapt noi suntem!".

HotNews:
Referitor la comert, Romania are un plus de 200 de milioane de dolari la balanta cu SUA, pe anul 2013. In Romania, sunt voci care se tem ca TTIP va conduce la pierderea acestui avantaj in comertul cu SUA. Ce le-ati raspunde?

Elena Bryan: Nu cunosc in mod special substanta comertului Romania - SUA. Cred, insa, ca in relatia SUA-UE o chestiune importanta este ca in UE aveti o piata comuna. Ca atare, Romania exporta mai mult in UE, inclusiv produse care, in final, ajug in SUA, poate sub alte forme. Un exemplu este cel al pieselor auto. Voi produceti mult in domneiul pieselor auto si le exportati in UE. Inteleg ca foarte multe ajung in Germania si multe masini germane sunt exportate in SUA. Deci eu cred ca sunt mai multe feluri in care te poti uita la beneficii.

HotNews:
Bine, dar investitorii americani de ce ar mai investi in Romania daca o pot face in SUA, pentru ca apoi sa exporte in UE, ca urmare a inlaturarii barierelor comerciale prin TTIP?

Elena Bryan:
E o intrebare complicata. Eu nu cunosc neaparat motivele pentru care o companie privata decide sa faca investitii undeva. Poate fi vorba de accesul la alte piete, accesul la resurse locale, poate aveti conditii bune pentru exportul in UE, pot fi produse pe care nu mai este nevoie sa le transporti prea mult.

Barbu Maria (cititor HotNews):
1. Cite companii sau entitati comerciale din tarile UE au activitati specifice in USA si Canada si daca acestea folosesc resurse minerale ale acestor state (USA , Canada)?
2. Pot spune ca SUA si UE au cea mai larga relatie investitionala din lume. Stocul ivestitiilor este de 4.000 de miliarde de dolari. Un raport facut de Ambasada Britanica de la Washington si de Consiliul Atlantic arata ca investitiile europene sunt foarte importante in SUA, la fel ca si cele americane aici. Companiile americane angajeaza multi europeni, iar companiile europene angajeaza multi americani.

Cris (cititor HotNews):
1. Care sunt dupa parerea dumneavoastra, punctele sensibile (divergente) din cadrul acestor negocieri?
2. Acest acord este sustinut in unanimitate de mediul politic si de afaceri din Statele Unite?

Elena Bryan: Ambele suntem economii foarte diversificate si avem interese diverse. Sunt multe subiecte de discutie sensibile: masurile regulatorii, agricultura, elemente ale serviciilor, investitiile atrag un interes mare. Nu sunt sigura daca este una mai importanta decat alta, ce este sensibil pentru o parte este mai putin pentru cealalta.

  • SUA, impotriva protectiei brandurilor traditionale europene
HotNews: Vorbind despre agricultura, aici in UE avem acest sistem al indicatiilor geografice pentru protectia produselor noastre, in timp ce in SUA aveti doar sistem de marci - trademarks.

Elena Bryan: Nu, nu avem "numai" trademarks. Avem trademarks!.

HotNews: Bine, dar si noi avem trademarks, dar in plus avem si aceste indicatii geografice, pe care in America nu le aveti.

Elena Bryan: Da, si probabil nici nu le vom avea.

HotNews: Asadar, ne puteti spune care este principalul obiectiv al americanilor in aceste negocieri, referitor la indicatiile geografice europene?

Elena Bryan: Noi credem ca avem un sistem de marci foarte puternic. Si produsele europene se descurca foarte bine pe piata noastra. Nu intelegem nevoia de a exista un sistem de indicatii geografice.

HotNews:
Deci, ati vrea ca sistemul de indicatii geografice sa nu faca parte din TTIP?

Elena Bryan:
Noi credem ca sistemul nostru de trademarks este foarte puternic si, de altfel, noi nu am auzit nicio plangere comerciala din partea producatorilor europeni din SUA. De fapt, avem importuri uriase de vin european, branzeturi, carne, tot felul de lucruri pentru care unii spun ca au nevoie de indicatii geografice si ne uitam ca sunt pe piata noastra si sunt importuri semnificative. Deci nu este un impediment pentru accesul pe piata noastra (lispa indicatiilor geografice - n.r.).

HotNews:
Inteleg, dar, odata ce ar intra in functie TTIP fara indicatii geografice, multi se tem ca firmele americane vor produce de exemplu sunca sau branza de Parma si o vor vinde cu aceasta denumire in UE sau oriunde altundeva.

Elena Bryan:
Sistemul curent din Europa nu va permite acest lucru in Europa. Intr-daver, companiile americane nu detiun un trademark pentru Parmigiano-Reggiano, ca in UE, deci chiar nu e o problema in Uniunea Europeana. Cred ca avem unele dezacorduri in alte parti ale lumii in conditiile in care Europa revendica un statut special pentru produsele pe care le consideram generice in comertul international, de ani buni. Sunt tot felul de branzeturi care sunt considerate generice.

HotNews:
Branza elvetiana, de exemplu?

Elena Bryan:
Da. Branza elvetiana. Doar asa se numeste in SUA. Dar pentru cineva din Europa sunt mai multe denumiri: Emmental, Gruyer... In orice caz, nu cred ca avem o problema aici.

Stefan2008 (cititor HotNews):
Cum raspundeti acuzatiilor ca SUA isi protejeaza doar propriile interese in relatiile economice cu partile cu care are acord de liber-schimb si nu trateaza partenerii de pe pozitii egale (asa cum sunt tratati partenerii comerciali in interiorul UE)?

Elena Bryan: Suntem negociatori buni, dar trebuie sa spun ca si UE are negociatori foarte buni si sunt foarte insistenti sa apere interesele europene economice. Acestea nu sunt negocieri intre parteneri inegali. Suntem economii diversificate. Ambele suntem economii foarte mari si diversificate, cu negociatori foarte experimentati. Avem sisteme legale extinse, legislatori atenti. Daca as fi europeana, nu as avea ingrijorari ca nu as avea negociatori buni de partea mea.

Thatchme (cititor HotNews):
Ce valoare estimativa va avea comertul USA-UE dupa intrarea in vigoare a acordului TTIP? Care este valoarea actuala?

Elena Bryan: Bunuri si servicii de circa 2 miliarde de euro trec Oceanul in fiecare zi , iar nivelul relatiie noastre investitionale este de circa 4.000 de miliarde de dolari. Nu pot estima care va fi valoarea dupa intrarea tratatului in vigoare, noi nu am facut estimari, dar sunt economisti independenti care au facut masuratori econometrice.

Marius Netedu (cititor HotNews): Acest tratat va fi supus unui referendum in USA si UE sau va fi semnat de decidenti si impus cetatenilor celor doua parti semnatare? Se vor deteriora relatiile bilaterale in cazul nesemnarii acestui tratat?

Elena Bryan: Fiecare dintre noi are proceduri stabilite pentru semnarea si implementarea tratatelor. In partea americana, implica multe consultari si, in cele din urma, Congresul - reprezentantii poporului - este cel care decide daca trebuie adoptata legislatia de implementare a TTIP.

In privinta relatiilor bilaterale, UE este un partener important pentru noi, comertul este o parte importanta a economiilor noastre, am inceput aceste discutii in speranta ca vom incheia acordul si ma astept sa-l incheiem.

  • Standardele anti-OMG sa fie, dar sa se aplice cu baze stiintifice
Silvia (cititor HotNews): Stimata d-na Elena Bryan,
1. Cum va reglementa acest acord cazurile, cand exista diferente majore in reglementari cu privire la continutul produselor - de exemplu, produse cosmetice pot contine benzoat peroxid in SUA, si in UE aceasta substanta poate fi vanduta doar ca medicament (si ce crema medicala oribila!, comand acest produs tocmai din SUA) ? Sau in cazul de produse modificate genetic, care majoritatea sunt interzise in UE?
2. Va rog sa transmiteti oficialilor nostrii UE, ca noi asteptam cu nerbadare acest acord, in speranta ca vom avea acces mai facil la produsele americane si nu vom mai plati impozite duble si taxe vamale pentru produse, care, din pacate, lipsesc pe piata UE sau sunt foarte scumpe aici.

Elena Bryan: Fiecare parte (UE si SUA - n.r.) reglementeaza cu standarde inalte, dar uneori facem acest lucru in moduri diferite. Obiectivul este sa facem sistemul sa mearga mai bine reunit. E greu sa faci generalizari, pentru ca reglementarile sunt individuale. Eu ma astept ca vom gasi domenii in care vom face ca sistemele de reglementare sa mearga mai bine impreuna. Unde vom decide ca sistemele sunt atat de diferite astfel incat nu putem face nimic in acest moment... Cosmeticele sunt intotdeauna interesante, pentru ca noi reglementam o serie de acorduri asupra cosmeticelor, cum ar fi medicamentele. Poate ca si UE face la fel.

In legatura cu organismele modificate genetic, nu sunt de acord ca majoritatea OMG-urilor sunt interzise in UE. De fapt, cred ca sunt 54 de OMG autorizate in prezent. Discutia nu este daca sa reglementati OMG-urile, aveti deja reglementari foarte robuste in Europa si am vrea sa va bazati mai mult pe stiinta si sa lasati sistemul sa lucreze in sensul in care a fost prevazut in reglementari.

HotNews:
Odata intrat in functiune TTIP-ul, sa ne asteptam sa vedem aici in UE mai multe organisme modificate genetic sau produse din OMG din SUA?

Elena Bryan: Si SUA, si UE avem sisteme de reglementare. Avem sisteme de reglementare si aici, si in SUA, desi functioneaza un pic diferit. Decizia privind modul in care vor fi reglementate OMG-urile va apartine Uniunii Europene, dar am vrea ca reglementarile sa functioneze asa cum sunt scrise.

HotNews:  Si negociatorul-sef american, Dan Mullaney, spunea, dupa runda a saptea de negocieri, ca asteapta ca orice reglementare in domeniul OMG sa fie bazata pe date stiintifice si pe cercetare. Asta inseamna ca reglementarea urenta din UE privind OMG-urile nu e bazata pe date stiintifice?

Elena Bryan:
Exista o componenta stiintifica foarte puternica in reglementarea aceea, dar uneori se pleaca de la analiza stiintifica si totul se impotmoleste in discutiile dintre statele membre UE.

HotNews:
Deci spuneti birocratia este problema?

Elena Bryan: Da. Pentru ca un alt aspect al reglementarii este calendarul de aplicare dupa analiza Agentiei Europene de Siguranta Alimentara, dupa care se presupune ca se deruleaza un proces decizional conform unui calendar. Si de obicei se intampla ca ceea ce iese de la Agentia Europeana de Siguranta Alimentara se impotmoleste, iar calendarele sunt ignorate.

NL (cititor HotNews):
1. Care sunt principalele avantaje si dezavantaje pentru cetateanul european, respectiv pentru cel american?
2. Care sunt principalele avantaje si dezavantaje pentru o companie din SUA, respectiv din Europa?

Elena Bryan:
Comertul este o parte importanta a ambelor economii. Fiecare dintre noi a beneficiat, de-a lungul anilor, de o expunere la comert, nu numai la importuri, dar si la exporturi. Comertul cu produse inovatoare - cred ca aici sunt unele avantaje semnificative daca putem face sistemul sa mearga mai bine impreuna cu costuri mai mici, inclusiv asigurandu-ne ca raman standardele inalte. Cred ca exista un mit ca acesta este un acord pentru business-ul mare. Avem afaceri mari pe ambele maluri ale Oceanului, dar 95-98%  din economiile noastre sunt firmele mici si mijlocii. Marile companii pot intotdeauna sa se descurce pe ambele maluri ale Atlanticului, chiar daca sunt reglementari care se dubleaza si necesita tot felul de acrobatii, dar IMM-urile sunt cele care asigura cea mai mare parte a locurilor de munca, care sunt ocupate mereu sa vada cum pot face sa le mearga afacerile si nu pot sa urmaresca tot ce fac guvernele.

Sunt o gramada de bariere pe piata si nu atat pentru marile companii, cat pentru micile firme. Si pot sa va dau un exemplu: daca sunteti un producator de electronice, ca sa ai aprobarea in UE, ai nevoie de un certificat de conformitate de la o institutie de regelementare europeana si trebuie sa platesti pentru acesta. La fel si in SUA, ai nevoie de un certificat de la un organism american si trebuie sa platesti. Uneori, cerintele sunt diferite, alteori sunt la fel, dar este un intreg proces care ar putea insemna o bariera reala la intrarea pe piata a unei mici companii.

Deci noi discutam daca putem gasi o cale prin care sa permitem certificarea unor produse de catre o institutie de pe un singur mal al Oceanului, astfel incat acestea sa poata fi vandute pe ambele piete. Asadar - birocratia si costrurile sa fie reduse la jumatate.

Citeste si:


Citeste mai multe despre   



















1797 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Colonizati fara voie (Marţi, 21 octombrie 2014, 16:46)

    obvious [utilizator]

    Daca acum, ca sa combatem bolsevismul, trebuie sa imbratisam capitalismul salbatic cu toate tarele lui (vedem deja rezultatele la nivelul coruptiei din Romania) si sa dam unda verde otravirii pamantului si apelor subterane (in cautare de petrol), sa acceptam alimentele modificate genetic, atunci MAI BINE LIPSA!
    Vedem deja ce fructe de plastic ne-au invadat din Olanda si ce soiuri de rosii cu schelet gasim in piete. Multumim Europa de Vest pt toate "bunatatile" pe care ni le-ati implementat. Acum vor sa vina si Americanii cu ale lor care nu sunt acceptate nici macar de Europa "Civilizata"!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi