Lumea se regrupeaza continuu in aliante si coalitii ale puterii economice cu mize in bani, prosperitate, supravietuire, suprematie. Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) este cel mai amplu acord de acest fel negociat in prezent in lume, daca luam in calcul atat volumul economiilor SUA si UE, cat si nivelul cooperarii care ar urma sa atinga atat latura schimburilor comerciale cat si cea a investitiilor directe. In cazul unui esec al TTIP, atat SUA cat si UE par sa aiba alternative, dar raman numai ca solutii de compromis, care nu ating si latura investitiilor. Gratie geografiei sale deschise (cu iesire la doua oceane), a detentei politice si militare mai inalte, precum si unei integrari mult mai adanci si mai vechi, SUA pare sa aiba alternative la TTIP mai viabile decat are UE. HotNews trece in revista acordurile Americii si Europei aflate in functiune sau inca in negociere – o fotografie generala a jocului puterii economice globale.
- Acorduri ale Uniunii Europene
Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) . Va fi un acord de liber-schimb si pentru investitii UE- Statele Unite ale Americii. Clauza ISDS pentru protectia investitorilor este un subiect spinos, lovindu-se de reticenta europenilor. In prezent, se afla in stadiu de negociere la nivelul Comisiai Europene di al Guvernului SUA. Incheierea negocierilor este prevazuta in cursul anului 2015, cel mai optimist, insa procesul de ratificare poate intarzia eventuala punere in aplicare cativa ani in plus. Produsul intern brut al UE si al SUA adunate inseamna 35.000 de miliarde de dolari (18.000 de miliarde in UE si 17.000 de miliarde in SUA), adica jumatate din economia mondiala.
FOTO: Google Maps
Acordul Economic si Comercial Cuprinzator UE-Canada. CETA a fost semnat in septembrie 2014 si urmeaza sa intre in procesul de ratificare. Acordul este asteptat sa intre in vigoare in anul 2016, insa Bulgaria si Romania au pus conditia relaxarii regimului de vize canadiene pentru bulgari si romani (tratament egal cu ceilalti cetateni UE). CETA are componente de liber-schimb si de facilitarea investitiilor reciproce, ca si TTIP. In text a fost inclusa o clauza ISDS. UE are un PIB nominal de circa 18.000 de miliarde de dolari, iar Canada ajunge la aproape 1.800 de miliarde de dolari.
FOTO: Google Maps
Acordul cuprinzator de investitii UE- China. Negocierile au fost lansate in 21 noiembrie 2012, iar prima runda de discutii a avut loc in inuarie 2014. Viitorul acord isi propune sa asigure tratament egal investitorilor europeni in China si viceversa, oferind de asemenea acces pe piata predictibil si pe termen lung. Daca in cazul TTIP si CETA europenii se tem de clauza ISDS, in negocierile cu China UE insista pentru introducerea acesteia, avand in vedere ca statul asiatic ramane unul autoristarist, in pofida reformelor puternice din ultimul deceniu. China are un PIB de circa 9.500 de miliarde de dolari anual.
FOTO: Google Maps
Acordurl UE-ASEAN.Uniunea Europeana a inceput in aprilie 2007 negocierile cu Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est, pentru un acord de liber-schimb, insa discutiile s-au intrerupt (au luat pauza) in martie 2009. UE se afla, insa, in diferite stadii de negociere a unor tratate de liber-schimb cu unele tari membre ASEAN importante: a finalizat negocierile cu Singapore (decembrie 2012). UE negociaza acorduri similare cu Thailanda, Malaezia si Vietnam. Tarile ASEAN totalizeaza circa 2.400 de miliarde de dolari PIB.
FOTO: Bing Maps
Acordul de liber-schimb si Parteneriatul economic UE-Japonia. Negocierile au inceput in martie 2013, ajungand la a 8-a runda in decembrie 2014. Japonia are un PIB de circa 4.700 de miliarde de dolari.
FOTO: Bing Maps
Acordul de partneriat economic, cooperare si cooperare politica UE-Mexic. A intrat in vigoare in anul 2000, instituind o zona de liber-schimb. Ajuta, de asemenea, la facilitarea cooperarii politice. Mexicul are un PIB de circa 1.300 miliarde de dolari.
FOTO: Google Maps
Acordul de liber-schimb UE-India.Negocierile au inceput in 2007, dar nu s-au finalizat. Acordul isi propune liberalizarea comertului si abordarea barierelor netarifare viitoare. PIB-ul Indiei ajunge la circa 2.000 de miliarde de dolari.
FOTO: Bing Maps
Acordul comercial cu Mercosur. Incepand din 1999 UE negociaza cu statele Mercosur un acord comercial , care sa fie ulterior extins catre un Acord de Asociere (mai cuprinzator). Acordul comercial exploreaza accesul pe piete, precum si protectia drepturilor de autor si accesul ofertantilor la procedurile de achizitii publice. Mercosur reuneste cele mai mari economii din America de Sud - Brazilia si Argentina - precum si Venezuela, Paraguay si Uruguay. Tarile Mercosur totalizeaza un PIB de 3.400 miliarde de dolari.
FOTO: Google Maps
Acordul de asociere UE - America Centrala. A fost semnat in iunie 2012 si se aplica provizoriu cu Honduras, Nicaragua, Panama, Costa Rica, El Salvador si Guatemala. Acordul are trei componente: comert, dialog si cooperare politica. Tarile Americii Centrale ajung la un PIB modest de circa 172 de miliarde de dolari in total.
FOTO: Bing Maps
Acordul de asociere UE - Comunitatea Andina.Din anul 2013, au intrat in functiune acordurile comerciale ale UE cu Peru si Columbia. Un acord comercial al UE cu Ecuador se afla in faza avansata de perfectare, in timp ce cu Bolivia nu se mai negociaza, insa s-au mentinut contactele pentru o eventuala repornire a discutiilor. Cele 4 state andine totalizeaza un PIB de peste 900 de miliarde de dolari.
FOTO: Google Maps
- Acordurile Statelor Unite ale Americii
Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) . Partea americana insista pentru introducerea unei clauze ISDS si eliminarea indicatiilor geografice la produsele agroc-alimentare in relatia cu UE.
Parteneriatul Trans-Pacific. Negocierile au inceput in 2002, derulandu-se si in prezent pe masura ce tot mai multe tari se arata interesate sa se alature. Spre deosebire de UE, SUA au acces la doua oceane, largindu-si orizontul optiunilor. TPP isi propune sa creeze o piata comuna si o zona de investitii peste Pacific. Acordul va uni economic America (SUA, Mexic, Canada, Chile) cu Australia si Asia (Japonia, Singapore, Malaezia, Vietnam etc). Ca si in cazul TTIP, negocierile cuprind accesul la piata si eliminarea barierelor comerciale, precum si aspecte investitionale, inclusiv clauza ISDS. Cele 11 tari care negociaza in prezent TPP totalizeaza un PIB de peste 27.000 de miliarde de dolari, adica mai mult de o treime din PIB-ul mondial.
FOTO: Bing Maps
Acordul de Liber-Schimb Nord-American. Reunind SUA, Canada si Mexic, NAFTA a creat cea mai mare zona de liber-schimb din lume, la momentul intrarii in vigoare, in 1994: o populatie 450 de milioane de oameni, care produce bunuri si servicii de 17.000 de miliarde de dolari. NAFTA a eliminat o sumedenie de restrictii cantitative si taxe vamale intre cele trei tari semnatare, cu efect puternic si in zona de investitii. Cele 3 tari ale Acordului Nord-American insumeaza un PIB de circa 20.000 de miliarde de dolari, apropae o treime din PIB-ul global.
FOTO: Bing Maps
Zona de liber-schimb Asia-Pacific.FTAAP este negociata in prezent in cadrul Forumului de Cooperare in Asia-Pacific (APEC), dorindu-se o zona extinsa de liber-schimb, peste Pacific. Printre cele 21 de tari care negociaza viitoarea FTAAP se numara SUA, Canada, Mexic, China, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia, Australia, Rusia etc. In total, produsul intren brut al tarilor APEC insumeaza circa 40.000 de miliarde de dolari, adica aproape 60% din PIB-ul Lumii.
FOTO: Wikipedia
6
6
