VIDEO Pro si contra celui mai mare acord comercial din istorie: dezbatere TTIP organizata de Ambasada Marii Britanii

de Redactia     HotNews.ro
Marţi, 26 ianuarie 2016, 11:02 TTIP

Dezbatere asupra TTIP
Foto: HotNews / DP
Ambasada Marii Britanii a organizat marti, o dezbatere in care oficiali si parlamentari romani, reprezentanti ai sindicatelor si mediului de afaceri, precum si ONG-uri de-o parte si de alta a baricadei TTIP s-au alaturat oficialilor britanici, americani si din cadrul Comisiei Europene in a raspunde intrebarilor voastre despre TTIP, cel mai mare acord comercial din istoria omenirii.



Context:

Aflat in plina negociere intre UE si SUA, TTIP e vazut de oficiali si mare parte a mediului de afaceri ca un instrument pentru cresterea volumului schimburilor comerciale intre cele doua mari blocuri economice. O parte a societatii civile insa, alaturi de unele partide, sunt nemultumite de prevederile acordului si chestioneaza impactul TTIP asupra sigurantei alimentare, standardelor de calitate sau pozitiei statelor in relatia cu investitorii straini.

Participantii la dezbaterea de marti:

  • David HenigDirector Politici Comerciale, Departamentul Britanic pentru Afaceri si Inovatie
  • Jason HammontreeNegociator-șef Interimar TTIP, Misiunea SUA pe lângă UE
  • Lucian Cernat – Economist Șef, DG Politici Comerciale, Comisia Europeană
  • Senator Gabriela Crețu – Raportor TTIP al Senatului României
  • Dan Dinuță – Director Politici Comerciale, Departamentul Comerț Exterior, Ministerul Economiei și Comerțului
  • Anca Boagiu – Președinte Comisia pentru Afaceri Europene din Senat
  • Anca Harasim – Director Executiv, Camera de Comerț Româno-Americană
  • Ciprian Ciucu – Director, Centrul Român pentru Politici Europene
  • Dumitru Costin – Președinte, Blocul Național Sindical
  • Florin Jianu – Vicepreședinte, Consiliul Național al IMM-urilor din România
  • Lavinia Andrei – Președinte, Fundația Terra Mileniul III
  • Mircea Toma – Președinte, ActiveWatch
  • Oana-Antonia Colibășanu – Cercetător, Stratfor


Discutia a fost deschisa, incepand cu ora 11:00, de Ambasadorul britanic in Romania, Paul Brummell, si a fost transmisa LIVE TEXT si LIVE VIDEO de Hotnews.ro.

Cele mai importante declaratii de la conferinta:


Ambasadorul Marii Britanii in Romania, Paul Brummell:
TTIP este foarte discutat peste tot, si aici in Romania. Cred ca sunt argumente si economice, si strategice , si legate de reforma UE in ceea ce priveste TTIP. Argumentul economic este in prim plan si UK considera ca implementarea cu succes a TTIP va genera o crestere a economiei de 10 miliarde de lire sterline pe an. Economia UE ar creste cu pana la 100 de miliarde de lire sterline pe an. Este o oportunitate pentru UE. In cazul Romaniei, TTIP va aduce o crestere a PIB cu 0,25% pe an, potrivit unui studiu al dl. Lucian Cernat. 

TTIP este o oportunitate pentru exportatorii romani. Un exemplu este sectorul ceramicii. 

Reducerea barierelor vamale vor ajuta companiile din SUA si UE. 

TTIP va putea revitaliza relatia deja apropiata dintre SUA si UE. Guvernul Romaniei a subliniat importanta parteneriatului dintre SUA si Romania. 

O voce importanta in dscutia despre TTIP este cea a companiilor. Doua exemple sunt companii romanesti de medicamente - Antibiotce Iasi, si de mobilier, Romina de la Tartasesti.



Cristian Pantazi: La ce ne putem astepta de la runda 12 e negocieri SUA-UE pe TTIP?

David Henig:
Am facut deja progrese in reducerea tariferlor vamale, deci putem sa ajungem la un acord in sensul acesta, Marea Britanie vrea sa dea semnalul ca putem sa ne indreptam catre un acord. Vrem sa indepartam temerile asupra a ceea ce NU va fi in acest acord. De exemplu, serviciile publice nu vor intra in acest acord. 

Cristian Pantazi:
Credeti ca se pot incheia negocierile pana la terminarea mandatului presedintelui SUA, Barack Obama? 

Jason Hammontree – Negociator TTIP, Misiunea SUA pe lângă UE:
Mai sunt multe lucruri de facut, e nevoie de timp, dar asta este obiectvul. A crescut numarul rundelor de negociere, sunt si alte intalniri. Exista vointa de a finaliza negocierile in anul 2016. 

Cristian Pantazi: Exista in Senatul Romaniei un raport despre impactul TTIP asupra economiei autohtone?

Anca Boagiu, senator roman:
Nu exista deocamdata un raport al Senatului Romaniei privind TTIP. Au fost organizate putine reuniuni (in Romania) pe tema TTIP. Societatea romaneasca trebuie informata asupra beneficiilor acestui tratat si, evident, trebuie discutat si pe marginea criticilor care apar firesc atunci cand discutam despre un asemenea tratat. Pentru noi este importanta nu doar latura economica a acestui tratat, cat si latura strategica, vand in vedere ca Romania gestioneaza o mare frontiera externa a UE. 

Gabriela Cretu, parlamentar roman, raportor privind TTIP pentru Senat
: Sunt un raportor fara raport inca si un rebel cu cauza. Cred in calitatea mea de parlamentar care NU negociaza si trebuie sa decid in cunostinta de cauza. Diavolul sta in detalii. Am cerut informatii la Guvernul Romaniei. Nu am gasit. Mi s-a confirmat suspiciunea initiala. Nu sunt nici pro, nici contra, sunt un sceptic rational. 

Piata europeana este mai larga si mai egalitara. Cea mai grava problema a UE este moneda. Partenerul american are o singura moneda, dolarul, are Fed-ul. UE are 8 monede diferite.

Baza celor care sustin tratatul este geostrategica, nu economica. Problema este raportul avantaje - dezavantaje. Ma gandesc la pierderea pietelor europene, de care IMM-urile romanesti depind, pentru ca sunt exportatoare pe piata UE si pentru asta au facut eforturi, inclusiv financiare.

Pentru Romania, a renunta la barierele netarifare inseamna a renunta la parghiile de piata. Ce impiedica Romania sa dezvolte acum relatii mai intense cu SUA, ca principal partener. Ce ne opreste sa dezvoltam relatiile economice cu partenerul strategic, fara TTIP?!

Cristian Pantazi: Lavinia Andrei, ce s-a schimbat in societatea civila in ultima vreme in ce priveste TTIP? Vi s-a raspuns la intrebarile legitime?

Lavinia Andrei, Coalitia STOP TTIP:
TTIP NU aduce mari beneficii, nici pentru Romania. Ceea ce s-a schimbat in bine este partea de transparenta in negocieri. Am determinat Comisia Europeana sa faca pasi in privinta transparentei. Romania nu are nici acum un studiu de impact pe TTIP. Pai, nu ai cum sa ai un studiu de impact, cand tu nici acum nu ai acces la datele de negociere.

Un alt aspect este legat de ISDS, unde am vazut unele progrese facute de Comisie. S-au preluat ingrijorarile pe care societatea civila le-a ridicat si a aparut o noua propunere de ISDS. Nu pot sa spun ca este mai buna, in schimb am sentimentul ca aceasta noua propunere este pentru a astupa gura publicului. Au gasit ceva mai comestibil.

In conjunctura actuala si vizavi de tratatul cu Canada, am sentimentul ca se doreste sa se spuna in final ca acest capitol ISDS nu s-a putut negocia.

Lucian Cernat, DG Trade:
TTIP este cel mai mare tratat comercial negociat vreodata. Observ o schimbare in societatea civila fata de situatia de acum un an, cand am lansat primul studiu pe TTIP. Ne pregatim pentru o noua runda de negocieri spre finalul lunii februarie 2016. Daca vrem sa inchidem negocierile spre finalul administratiei Obama, va trebui sa grabim ritmul de negociere.

E complicat pentru UE, dar si pentru SUA. SUA isi va dor seama la un moment dat ca domeniul achizitiilor publice este complicat.

Cum acceleram negocierile? Daca ne gandim la TTIP ca la un pod, nu avem aceleasi constrangeri pe care le au constructorii in Romania. Nu trebuie sa daramam munti, nu trebuie sa expropriem pe nimeni, ci este o problema de vointa politica. Cei care trebuie sa gaseasca compromisuri in negocieri trebuie sa inteleaga ca timpul se scurge foarte repede.

Dumitru Costin, Blocul National Sindical:
Vreau sa ies din zona legislatiei muncii, pentru ca din 16 octombrie, de la acel To Do list pe care l-am inaintat Guvernului, nu s-a schimbat nimic.

C. Pantazi: S-a schimbat Guvernul!

D. Costin: Atat! Noi ceream analize de impact privind negocierea TTIP. Trebuia sa se faca o evaluare comuna cu partenerii Romaniei de business. Nu am facut nimic. Trebuia sa facem o analiza privind sectoarele romanesti din economie care se pot consolida prin exporturi pe piata americana. Agricultura era alta tema de discutie. ISDS, pietele financiare, proprietatea intelectuala erau alte teme de discutie. Noi ne inchipuim ca daca avem un acord politic si stam bine pe relatie militara, cu scut, cu baze militare, toate sunt frumoase. Va spun cu cinism ca, daca - Doamne, fereste! - se intampa ceva, oamenii astia in 48 de ore dispar de aici, pentru ca nu au pentru ce sa stea, ca business.

Pe relatia cu SUA am cerut o protectie a investitiilor romanesti pe teritorul SUA si viceversa, standarde de munca obligatorii si de pregatire a lucratorilor romani, sa vedem cum putem sa optimizam resursa umana romaneasca la standarde americane, pentru a putea avea acces la piata SUA mai bun.

Am mai cerut sa clarificam libera circulatie a romanilor pe teritoriul SUA. Si nu s-a facut nimic.

Dan Dinuță – Director Politici Comerciale,Ministerul Economiei:
Subiectul TTIP necesita discutii ample in Guvernul Romaniei, dar si cu societatea civila si mediul de afaceri. Vrem sa fie un acord ambitios, echilibrat si cuprinzator. Negociatorii americani in ceea ce priveste IPR-ul sunt destul de reticenti. Sunt subiecte arzatoare privind brevetele, copyrightul. Cel mai greu subiect este cel al indicatiilor geografice pentru protectia produselor europene, fata de care SUA sunt reticente.

ISDS este un alt subiect sensibil. Daca SUA accepta sistemul propus de UE, se ajunge la un model predictibil, de care Romania are nevoie, pentru ca avem nevoie de investitii straine.

La momentul actual sunt chiar mai putine de 50% din texte convenite in negocierie SUA-UE. Ar fi bine ca in august sa se ajunga la un end-game.

In Ministerul Economiei, suntem 5 persoane care ne ocupam de TTIP.

Mircea Toma, Active Watch:
Initiativa civica de a strange semnaturi impotriva TTIP in Uniunea Europeana nu a fost recunoscuta de Comisia Europeana, ceea ce a facut ca numarul de semnaturi sa creasca exponential. In Romania, lipseste aproape total informatia asupra TTIP. E foarte greu sa incurajezi populatia si ca e bine, dar si sa o convingi ca e rau. Nu stiu de ce trebuie sa se grabeasca incheierea neocierilor in timpul mandatului Obama. Nu cred ca trebuie sa fie repede, ci trebuie sa fie bine.

Vrem ca TTIP sa fie tradus catre marele public. Convingerea mea este ca se desfasoara o discutie de buna-credinta, de catre specialisti in economie, dar problema este ca se omite o paradigma, si anume dezvoltarea durabila.

Anca Harasim, AmCham:
Ne-am lovit de la inceput de faptul ca Romania nu a avut o pozitie pe care sa si-o clarifice la Bruxelles privind TTIP. Romania si-a delegat puterea de negociere Bruxellesului. Trebuie sa vedem cum sa contextualizam pentru Romania si sa tragem maximum de foloase dintr-un acord cadru care ne va lovi.

Am gasit o lipsa de informare si in randul companiilor, legat de TTIP.

Ciprian Ciucu (CRPE): Impactul studiilor despre TTIP este limitat tocmai pentru ca interesul despre tema e limitat. Eu ma ocup cu studii. Momentul in care cerem un studiu de impact e relativ intarziat. Acest studiu trebuia comandat de guvernul Ponta acum mult timp, eventual licitat pe SEAP. Dar pentru un astfel de studiu de impact trebuia sa definesti cativa termeni de referinta.

Avem nevoie de un astfel de studiu pentru a sti cat de general putem trata chestiunile in negociere. Te gandesti doar cum sa iti definesti relatia ta ca tara cu Bruxelles-ul. Sau scopul e sa informezi populatia, societatea civila.

Temele sunt atat de complexe, incat un astfel de studiu, facut de o companie mare, nu ar putea fi sub 300.000 - 400.000 de euro.

Scopul pe care mi l-as defini acum ar trebui sa fie cum comunic mai bine cu populatia, atat timp cat am delegat puterea de negociere catre Bruxelles.

Din punct de vedere strategic, diferenta intre UE si SUA e ca SUA au o alternativa, au piata asiatica, si se pot reorienta spre zona aceea. Pentru mine, degeaba incerc sa-mi protejez investitiile prin bariere netarifare, daca eu o sa fiu un outsider, in afara jocurilor. Din acest punct de vedere strategic, as prefera sa am TTIP si sa fiu la masa cand se iau deciziile strategice.

Antonia Colibasanu, Stratfor:
TTIP este foarte important din punct de vedere geopolitic. Nemaifiind in etapa in care globalizarea functioneaza la nivel mondial, aflandu-ne intr-o era de post-post Razboi rece, aflandu-ne in criza economica si sociala in UE, cred ca acest tratat este important pentru care efect integrator la nivelul Europei Unite. Efectul integrator al TTIP este al negocierilor. In plan global, se creeaza legaturile strategice prin intermediul economicului. Politica securitara devine mai buna, legatura fiind mai stransa. Din perspectiva baantei asiatice si europene, UE este legata e interesul national al SUA, UE este inca cel ai important partener al SUA.

TTIP este si o oportunitate de resetare a pietei globale.

Statele UE trebuie sa decida cata puterea delegea catre Bruxelles.

Crstian Pantazi, catre D. Henig: Simte UE in acest proces de negociere o presiune din partea SUA, care tocmai au incheiat negicierile pe Tratatul TransPacific? Care sunt cele mai grele 3 capitole de negociere SUA-UE?

D. Henig:
Intrebari dificile. Da, UE resimte presiunea SUA. Clar, SUA vrea ca aceste intere sa-i fie satisfacute. Dar am vazut ca SUA a reusit sa realizeze un bun acord cu tarile din Asia (prin TPP). Sunt modele sociale diferite. SUA, in TPP, a spus: putem sa raspandim modelul nostru social in tarile din TPP. In privina noastra, trebuie sa vedem daca modelele SUA si UE sunt diferite. Eu cred ca se exagereaza asupra diferentelor. Suntem democratii.
cele 3 chestiuni cele mai dificile care se negociaza acum in TTIP: indicatiile geografice, care sunt extrem de complicate, pentru ca sunt foarte impiratnte pt multe state UE, iar SUA au un sistem foarte diferit. Al doilea subiect sunt standardele de siguranta. Imi place apa inerala Bucovina. N-am auzit pe nimeni sounand ca in SUA apa minerala nu este la fel de sigura ca in UE. De ce sa nu pot sa export asa ceva? Cum putem sa ne asiguram ca companiile pot sa elimine aceste bariere, mai ales in cazul IMM. Cred ca protectia investitorilor (ISDS) a ridicat foarte multe temeri nu doar in UE, ci si in SUA. Cum ne putem asigura ca investitorii straini sunt protejati corect impotriva unor hotarari arbitrare, recunoscand totodata ca statele trebuie sa isi exercite si ele anumite reglementari.

Jason Hammontree:
Sunt perspective si vederi foarte interesante. Accentul pe ratiunile geostrategice ale TTIP. Noi suntem parteneri naturali in ceea ce priveste acest acord comercial pentru secolul XXI. Le-am spus parintilor mei ca lucrez la un acord cu UE, dar parintii mei nu stiu ce este TTIP. Multi americani va d in UE un partener cu aceleasi standarde de mediu, de protectie a consumatorului. Sunt membri ai Cingressului care spun: "am vota pentru orice acord, mai putin pt TTIP, pt ca este ceva ciudat pt noi".
In privinta energiei, este un subiect sensibil. In privinta energiei, discutam daca trebuie sau nu inclusa intr-un capitol separat. Acum avem o faciliate noua in Golful mexicului si cred ca s-a semnat deja o intelegere pt a duce gaz natural lichefiat in Europa. Depinde de pretul energiei.
Achizitiile publice sunt o cjestiune sensibila. Noi suntem incorsetati in cadrul constitutional, nu putem sa obligam statele (SUA) sa isi cheltuiasca banii publici intr-un anumit fel. Vom avea discutii la nivel de state.

Lucian Cernat: Suntem pe cale de a finaliza un studiu de impact pe dezvoltare durabila. O serie intreaga de state UE si-au facut ele insele studii de impact.
Informatia pe TTIP este imensa, este mai multa decat putem noi sa procesam.
E adevarat ca CE negociaza in nuele tarilor membre si asceasta ne da o putere de negcoiere mai mare, dar aceasta nu se face decat in stransa relatie c statele membre. La CE suntem extrem de bine informati cu privire la capacitatea de export a statelor membre catre SUA. Stim de exemplu, daca intr-un sat de langa Falticeni exista un exportator sau o firma care poate sa exporte catre SUA.
Un acord excelent negociat de CE va fi complet inutil pt Romania, daca Romania nu este pregatita pt el.
SA este un partener strategic, dar din pacate, cand ne uitam la cifre, pe partea economica, nu este deloc strategic. America este de trei ori mai putin strategia pt Romania decat pt o tara medie din UE.
Avem 4-5 mari blocuri de produse cu potential de export in SUA: rullmenti, valve, otel. Nu prea avem exporturi agricole catre SUA, mai deloc.
Exporturile romanesti catre SUA se dubleaza in provinta serviciilor. de ce? Pt. ca avem un sector IT iportant, un sector de inginerie. Aceste sectoare exporta mult in SUA si cu o sofisticare tehnica de apreciat. Dintr-o data, capitolul serviciilor devine foarte important pt Romania.
Aici, bariera circulatiie romanilor in SUA devine iarasi importanta, daca ne gandim la un inginer roman care trebuie sa lece in America. Si aici Guvernul Roman trebie sa aiba in vedere acest aspect.
Firmele exportatoare au capacitatea sa ofere salarii mai mari si sa isi califice angajatii mai bine, A fi exportator este benefic atat pt firma cat si pt angajat.
Pt o strategie nationala, trebie sa iti iei cizmele si sa o iei asa usor pe la fiecare exportator din tara. Sunt exportatori foarte buni si in mediul rural.
Peste 80% din firmele care exporta din Romania sunt firme straine. Marea Britanie este destul de slab plasata in Romania.
O mare problema in Romania este legata de logistica si de infrastructura de export, Ne trebuie si indrazneala.
Ar trebui sa mai avem inca 300 de IMM care sa exporte. Acum avem 600 de IMM care exporta.
Capacitatea de export este extrem de volatila. Avem un singur exportator pe un singur produs, ceea ce este extrem de deranhant, daca se intampla ceva cu firma aceea, pica exportul pe acel produs. Trebuie sa dezvoltam o pepiniera e exportatori.
Din Portul Constanta pleaca foarte putine containere. Nu avem infrastructura de transport, Exportatorii romani sunt nevoiti sa isi trimita containere pe TIR catre Cagliari pentru a le exporta mai departe in lume.

Cristian Pantazi: Am aflat foarte multe informatii astazi, cifre, dealii legate de procesul de negociere.

Lavinia Andrei: Apropo de negocierea asta pe repede inainte de negocieri pe TTIP, m-am uitat la tratatul NAFTA si am vazut ca a durat vreo 6 ani negocierea. L-as intreba pe dl. cernat daca s-a uitat putin si pe o analiza de impact. In urma NAFTA s-au pierdut cam 1 milion de locuri de munca. Joburile au fost mai prost platite cumva, in SUA.

L. Cernat: Noi avem un sistem de monitorizare a celui mai important acord actual, UE - Coreea de Sud. Studiul de impact de Coreea l-am facut inainte de semnare, ca si la TTIP. Noi am constatat din primul an o crestere de 40% a exporturilor UE catre Coreea de Sud, care au fost liberalizate. La acordul cu Chile, exporturile UE s-au dublat. Deci beneficile au fost peste ceea ce am previzionat in studii.
Costurile de ajustare. Evident ca vor fi firme care vor da faliment, pt ca nu vor fi suficient de competitive fata de firma de langa ele. Si atunci, evident, unele firme va trebui sa dea afara oameni, car altele va trebui sa angajeze.
Deci, raspusnul este: da, vor fi oameni care intai isi vor pierde locul de munca, dar care apoi se vor angaja pe un salariu mai mare.

D. Henig: In UK trebuie sa analizam foarte clar datele. Si noi am analizat NAFTA. Noi am vazut un studiu independent pe NAFTA care spunea ca a avut un efect mic, altele au spus ca a fost ingrozitor, dar reultatul real a fost un impact pozitiv mic. Cand UE a semnat acordul cu Coreea de Sud, aceasta tara nu era o destinatie majora pt marfurile din UK, dar dupa semnarea acestui tratat, Uk si-a cresut exportur9le cu o treime in Coreea de Sud.

J. Hammontree: NAFTA a crescut procentul in materie de relatii comerciale pt toate cele 3 state semnatare: SUA, Canada, Mexic.

Gabriela Cretu: Presiunea nu a venit din zona politica, ci din zona tehnocrata si de la corporatii. Modelul bazat pe forta de munca prost platita si investitii straine a esuat! In cazul TTIP, e vorba de un tratat comercial, chiar daca este mai ambitios.

D. Costin: Apreciez munca DG Trade. Documentul prezentat de Lucian Cernat este unul de la care Guvernul Romaniei se poate apuca serios de treaba. Subdezvoltarea Portului Constanta se bazeaza pe un cumul de facyori interni si externi, nu e vorba de forta de munca.

M. Toma: Plec mai linistit de aici. Mutumesc doameni senator Gabriel Cretu ca este un actor vigilent si ca ii exprima punctuele de vedere.

C. Ciucu: Mi-as ori ca pozitia Romaniei sa fie concentarta mai mult pe suboectul relaxarii regimului de vize pentru roani in SUA.

D. Dinuță: Romania a fost prima tara UE care a spus ca TTIP trebuie sa fie cat mai nuantat si cat mai profund. Romania a pus in dezbatere subiectul energiei, cand nu era in discutie. Mandatele noastre de negociere sunt aprobate de ministrul economiei si de prim-ministru.

A. Boagiu: La Comiia de afaceri euroene din Senat am invitat reprezentantii Ministerului Economiei privind TTIP si nu v-ati prezentat. Nu va cere nimeni detalii de negociere, ci doar liniile directoare.

C. Pantazi: Va multumesc mult pentru participare. Imi exprim speranta ca o astfel de dezbatere realizata lunar - organizata de minister, de Senat, de societatea civila - ar explica multe dintre nelamuririle pe care le avem pe suboectul TTIP.












Citeste pe Stirile ProTV

Cele mai tari glume si caricaturi, dupa BREXIT. Cum s-a facut haz de necaz dupa iesirea Marii Britanii din UE

BREXIT-ul a fost, de departe, principala tema a mesajelor de pe Twitter, chiar si la ore bune distanta dupa anuntarea rezultatelor.
4384 vizualizari
  • -3 (13 voturi)    
    TTIP (Marţi, 26 ianuarie 2016, 18:57)

    Florin [anonim]

    Buna dezbatere, am aflat citeva info noi. Plus calitatea invitatilor, un plus
  • -4 (8 voturi)    
    c (Marţi, 26 ianuarie 2016, 18:59)

    Ioana Podean [anonim]

    Preznetarea dlui Cernat mi s-a parut grozava. Ati putea sa o atasati la articol? Multumesc
  • +3 (9 voturi)    
    Cu ocazia asta au aflat si parlamentarii ce e (Marţi, 26 ianuarie 2016, 20:13)

    ProLibertate-AntiMerkel [utilizator]

    TTIP.
  • +2 (14 voturi)    
    Halal neutralitate, halal dezbatere (Marţi, 26 ianuarie 2016, 20:32)

    cato [anonim]

    Rar mi-a fost dat sa vad o "dezbatere" atat de dezechlibrata. Tabara pro era zdrobitor mai mare ca cea contra. Iar moderatorul a avut grija sa tina cu tabara pro ca sa mai echilibreze lucrurile ;-)
  • -3 (7 voturi)    
    da (Miercuri, 27 ianuarie 2016, 13:20)

    bec [utilizator]

    societatea civila, adica securoidul cu vechi state toma mircea si gaina isterica prosovietica andrei lavinia.
  • +1 (3 voturi)    
    Păi UK... (Joi, 28 ianuarie 2016, 11:32)

    Maica Reteza [utilizator]

    Păi UK s-a găsit să organizeze discuții despre TTIP, adică despre uniunea EU-USA? Nu vroiau ei, ieri-alaltăieri, să iasă din EU.
    E ca și când UDMR ar organiza o discuție despre alipirea Rep. Moldova la România.
  • +2 (4 voturi)    
    TTIF are prea multe Dezavantaje pentru EU/Romania (Joi, 28 ianuarie 2016, 13:16)

    taro [anonim]

    Firmele din US primesc acces mai usor la piara din EU si in schimb EU primeste normele de protectia mediului, normele din agricultura si din industia alimentara care sunt printre cele mai proaste din lume.

    Practic Europa renunta la tot ce inseamna "Europa" si in schimb nu primeste nimic de care sa benificieze cetatenii, cel mult multi-nationalele.

    Cand ma uit la astia care sunt "pro" ma intreb cu cat se vinde cat un "cercetator" din asta, Are tarif pentru dezbatere sau e "pro-TTIP" cu abonament de o luna sau 3 luni.
    • 0 (2 voturi)    
      Da, exact (Joi, 28 ianuarie 2016, 14:12)

      ProLibertate-AntiMerkel [utilizator] i-a raspuns lui taro

      Niste corporatii americane cu trecut dubios vor sa acapareze diverse piete europene si vor s-o faca inlaturand legislatia privind munca, protectia mediului si protectia consumatorului.

      Deasemenea, corporatiile astea vor sa fie plasate deasupra statelor prin intermediul mercenarilor de la ISDS.

      Astfel, o asemenea firma ar putea vinde chimicale toxice pe bat, iar statele n-ar mai putea sa le scoata produsele de pe piata. Iar oricine comenteaza ar fi dat imediat in judecata si falimentat.

      Deasemenea, firmele astea ar putea distruge locuri precum Rosia Montana fara sa incalce legea.
  • 0 (0 voturi)    
    Monsanto, no!!! (Duminică, 13 martie 2016, 13:48)

    noturs [anonim]

    TTIP, no!!!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version