Este inacceptabil ca romanii si bulgarii sa fie tratati, de catre Statele Unite si Canada, in mod diferit fata de ceilalti cetateni ai tarilor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste regimul de acces, iar aceasta situatie este un caz care trebuie abordat de Parlamentul European, a declarat presedintele Comisiei pentru Comert International a legislativului comunitar, Bernd Lange.
Europarlamentarul social-democrat german, care este si raportorul Parlamentului European pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), a discutat joi, la Bruxelles, cu un grup restrans de jurnalisti din mai multe state UE, intre care s-a aflat si reporterul HotNews.ro
Intrebat de HotNews, daca TTIP ar putea fi considerat un acord mixt, ceea ce ar necesita ratificarea sa in parlamentele nationale ale statelor membre, Lange a raspuns afirmativ.
"In acest moment, avand in vedere ambitiile pe care le avem in TTIP, ma astept ca TTIP sa fie un acord mixt. Exista posibilitatea ca parlamentele nationale sa influenteze procesul de adoptare a acordului si pe parcurs, nu doar la finalul procesului de ratificare. In unele state membre, parlamentul da guvernului un mandat sa semneze sau nu (ratificarea tratatului la nivelulul UE - n.r)" - a spus Lange.
In context, europarlamentarul social-democrat german a mentionat ca regimul vizelor pentru romani si bulgari pentru accesul in SUA trebuie discutat in Parlamentul European, nu doar in parlamentele nationale ale Romaniei si Bulgariei, in procesul de ratificare a viitorului acord SUA-UE.
"Da, desigur" - a raspuns Lange, intrebat daca discutia despre vize este potrivita contextului TTIP.
De asemenea, presedintele Comisiei pentru comert international a PE a spus ca este inacceptabil tratamentul diferit la care sunt supusi romanii si bulgarii, de catre SUA si Canada, fata de cetatenii din majoritatea statelor UE.
"Nu este doar un caz pentru parlamentele nationale ale Romaniei si Bulgariei, ci si pentru Parlamentul European. Si eu cred - si aici cred ca va fi un punct critic si pentru CETA (Tratatul de liber-schim UE-Canada - n.r.)- ca nu este acceptabil ca cetatenii romani si bulgari sa fie tratati diferit comparativ cu ceilalti cetateni din UE. Daca vom avea intr-adevar un acord, asta nu este posibil" - a mai spus Lange, raspunzand unei intrebari din partea HotNews.
In privinta tratatului de liber-schimb UE-Canada (CETA), pentru care negocierile s-au incheiat inca din anul 2014 si care trebuie ratificat, Bernd Lange a declarat ca Parlamentul European, care trebuie sa ratifice CETA, va impinge Canada sa rezolve problema vizelor pentru romani si bulgari.
"Eu cred ca Parlamentul European va impinge Guvernul Canadei sa rezolve aceasta chestiune inainte sa ratificam acordul" - a mai punctat el.
Referitor la faptul ca in interiorul UE romanii sunt tratati diferit in privinta liberei circulatii a persoanelor, Bernd Lange a sustinut ca neadmiterea Romaniei in spatiul Schengen nu este un argument valabil pentru ca SUA sa mentina regimul de vize pentru cetatenii romani.
"Nu, nu, asta nu e un argument. Si sigur, un acord comercial face parte din climatul relatiilor in ansamblu. Sunt si alte elemente legate de un tratat comercial. De exemplu, fluxul de date. Protectia datelor nu face parte din acordul comercial, dar trebuie discutata" - a mai afirmat europarlamentarul german.
Canada ar putea anunta oficial in aceasta toamna ridicarea vizelor pentru cetatenii romani, in urma unor discutii bilaterale Ottawa - Bucuresti.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana are in vigoare un regulament european care prevede ca, in cazul in care o tara terta, cum sunt SUA si Canada, impune un regim de vize diferit pentru anumite state ale UE fata de retul satelor UE, Comisia Europeana sa poata declansa o procedura prin care sa ceara tuturor statelor UE sa impuna regimul de vize repectivelor tari terte.
In 12 aprilie 2016, Comisia Europeana a invitat Parlamentul European si statele membre UE sa decida daca vor impune sau nu un regim de vize cetatenilor americani si canadieni care vor sa intre pe teritoriul Uniunii Europene. Executivul comunitar avea pe 12 aprilie termen sa reactioneze ca urmare a faptului ca SUA si Canada impun un regim strict de vize cetatenilor din Romania, Bulgaria si alte state membre UE, in conditiile in care cetatenii americani si canadeni se bucura de libera circulatie in Uniunea Europeana. Comisia a constatat astfel lipsa de reciprocitate in privinta vizelor, in conditiile in care un regulament european prevede introducerea regimului de vize pentru cetatenii statelor terte, in astfel de cazuri.
Separat de aceste proceduri, un viitor text al Parteneriatului pentru Comert si Investitii (TTIP) negociat intre SUA si UE, va trebui sa fie ratificat de Parlamentul European si de Consiliul Uniunii Europene (la nivel de ministri din statele membre UE).
Daca va fi considerat un tratat mixt, textul va trebui ratificat si in Parlamentenle nationale ale statelor membre UE.
In acest context, statele membre ar putea conditiona ratificarea acordului de liber schimb de rezolvarea chestiunii vizelor. In cazul acordului UE-Canada, Romania a dat aceste semnale, inca din anul 2013, prin ministrul de atunci de Externe, Titus Corlatean.
Brexit: UK sa faca acord comercial cu UE, nu cu statele-membre
De cand alegatorii britanici au optat, in 23 iunie 2016, pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, Brexitul este problema numarul unu la Bruxelles. Marea Britanie, prin noul secretar pentru iesirea din UE, David Davis, si-a exprimat intentia sa incheie acorduri comerciale separat cu anumite state membre UE, insa europarlamentarul german Bernd Lange subliniaza ca acest lucru nu se poate, UK fiind obligata sa stea de vorba cu UE in ansamblu, nu cu tari componente, conform Tratatului de la Lisabona - "consitutia Europei".
Astfel, pe langa negocierea iesirii Regatului Unit din UE, in urma unei viitoare declansari a art. 50 din Tratatul de la Lisabona de catre Londra, Uniunea Europeana va trebuie sa negocieze in paralel si un acord comercial cu UK.
"E clar ca va trebui sa negociem cu Marea Britanie un acord comercial separat. E gresit ceea ce a comunicat initial secretarul britanic pentru afaceri europene, dl. Davis, ca vrea sa negocieze acorduri de liber schimb separate cu diferite state membre UE, pe diferite baze. Marea Britanie va trebui sa negocieze cu UE un acord comercial. Asa prevede Tratatul de la Lisabona. Asta este un moment in care este total neclar in ce directie vor sa mearga.
In paralel o sa trebuiasca sa negociem chestiunea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, procesul in care sa le dam britanicilor independenta (ton usor ironic - n.r.). Si in paralel, un tratat comercial. Altfel, se va aplica regimul normal al Organizatiei Mondiale a Comertului si se va crea o mare problema pentru UK, dar si pentru economia UE" - a explicat presedintele Comisiei pentru comert international a Parlamentului European, Bernd Lange.
Si problemele nu se opresc aici: Uniunea Europeana trebuie sa schimbe 37 de acorduri in care Marea Britanie este parte.
In ceea ce priveste acordul UE-Canada, redactatat deja in urma negocierilor finalizate in 2014, Bernd Lange a evidentiat greutatea pe care Marea Britanie o are in comertul dintre Uniunea Eurpeana si Canada.
"Am discutat cu ministrul Comertului international al Canadei, Chrystia Freeland, pentru ca in acest moment relatiile economice ale UE cu Canada se bazeaza destul de mult pe UK, vreo 50% din exporturile Canadei catre UE merg in UK. Si vreo 25% din exporturile UE catre Canada pleaca din Marea Britanie si 40% din Germania.
Am intrebat partea canadiana daca are influenta (Brexitul) asupra relatiei cu UE. Si ei au spus: <
Brexitul nu are, insa, efecte asupra negocierilor TTIP, din perspectiva UE si a SUA, sustine Berd Lange. "Pe TTIP, Brexit nu a avut nicio influenta. Michael Froman (Reprezenatul SUA pentru schimburi comerciale- n.r.) a spus foarte clar si catre colegii britanici ca pentru UK nu va fi asa usor ca in cadrul TTIP sa obtina acelasi rezultat, daca vor negocia separat".
Cartofii fierbinti din TTIP, la zi
Vineri se incheie runda a 14-a a negocierilor dintre echipele Comisiei Europene si Guvernului SUA, pentru viitorul TTIP.
Seful Comisiei pentru comert international a Parlamentului European, Bernd Lange, nu crede ca aceasta runda este decisiva, ceea ce ridica indoieli ca negocierile vor fi finaizate in timpul Administratiei Barack Obama, care va pleca efectiv de la casa Alba pe 21 ianuarie 2017.
"Avem destui cartofi fierbinti, iar acestia nu sunt pe lista de discutii de acum. Este problematic, pentru ca timpul pentru administratia Obama este limitat si chiar nu este usor sa avem un rezultat anul acesta. Pentru noi este clar ca doar un acord bun, ambitios poate trece de Parlamentul European.
Chiar astazi, am discutat cu ministrul slovac de externe (Miroslav Lajčák - n.r.) , care a prezenat obiectivele Presedintiei slovace a UE, si am fost cu totii de acord ca trebuie sa incercam sa avem un acord bun, care sa seteze standarde inalte pentru protectia consumatorului si a mediului inconjurator, sa stabileasca reguli de comert intr-o lume globalizata, intre cei doi parteneri care se bazeaza pe societati democratice si valori comune.
Ar trebui sa putem sa ajungem la un acord, dar, in opinia mea, din cauza situatiei politice din SUA, ar putea sa nu e posibil pe moment, dar sunt alegeri in SUA si hai sa vedem rezultatul" - a afirmat Lange.
Social-democratul german a enumerat "cartofii fierbinti" din negocierile TTIP:
- ISDS - solutionarea litigiilor state-companii. Bernd Lange considera ca viitorul TTIP nu poate contine clauze ISDS de tip vechi, ci un nou sistem de protectie a investitorilor reformat, care se vrea mai transparent, cu cale de atac la decizia curtii de arbitraj. "Este foarte clar si am spus-o foarte clar si lui Michael Froman (reprezentantul american pentru comert inernational - n.r.) ca nu exista nicio posibilitate de compromis. In UE, noi am dezvoltat acest model nou si nu exista nicio posibilitate de intoarcere".
- Achizitii publice. Partea europeana vrea ca SUA sa-si deschida piata achizitiilor publice pentru companiile europene, o chestiune respinsa catgoric de unele state din componenta SUA si, ca atare, si de guvernul federal.
- Indicati geografice. UE vrea pastrarea sistemului european de protectie a produselor traditionale cu indicatii geografice. Americanii vor ca protectia sa se faca doar pe baza de marci inregistrate (trade marks).
- Drepturile legate de munca. SUA nu a adopta anumite conventii si protocoale ILO - Orgaizatia Internationala a Muncii.
Nota: Reporterul HotNews.ro a efectuat deplasarea la Bruxelles, alaturi de jurnalisti din alte state membre UE, in cadrul TTIP Journalist Exchange Program, organizat de Misiunea Diplomatica a SUA la Uniunea Europeana.
3
2
