România a fost relativ lentă și a avut dificultăți în a absorbi fondurile europene din Politica de Coeziune, a declarat, luni, la Bruxelles, un oficial de rang înalt al Comisiei Europene.

Statul ar mai putea lansa o nouă linie de finanțare POR 2.2 IMM pentru toată țara, cu excepția Bucureștiului și a județului Ilfov, însă trebuie să mai vadă de unde mai poate să adune bani rămași necheltuiți și să obțină acordul Comisiei Europene.

Firmele mici și mijlocii (IMM) din România, companiile mari și universitățile se pot înscrie, în perioada aceasta, pentru a obține fonduri nerambursabile de câte 500.000 - 1,2 milioane de euro din partea statului norvegian, pentru proiecte de cercetare în tehnologia informației (IT) și alte domenii.

Statul promitea, anul trecut, o nouă tranșă de fonduri europene pentru firmele mici și mijlocii (IMM), de până la 5 milioane de euro fiecare, dar nu a mai zis nimic pe urmă. StartupCafe.ro s-a interesat la Ministerul Dezvoltării și a aflat cele 2 variante de lucru pentru anul 2019, pentru lansarea unui nou apel de proiecte POR 2.2 - IMM.

Antreprenorii urmează să înceapă, luni, de la ora 12.00, înscrierile pentru fondurile europene de 25.000-200.000 de euro fiecare din linia de finanțare 2.1 A - Microîntreprinderi, din Programul Operațional Regional (POR).

Antreprenorii care vor să obțină fondurile europene de maximum 200.000 de euro din linia de finanțare POR 2.1 A - microîntreprnderi trebuie să fie atenți la cel puțin 3 capcane, după cum arată un consultant într-un set de explicații transmis StartupCafe.ro.

Antreprenorii cu microîntreprinderi pot obține fonduri europene de câte 25.000-200.000 de euro într-un nou apel de proiecte disponibil în anumite regiuni, pentru care s-a anunțat oficial perioada de înscriere și s-au publicat Ghidul solicitantului, modelul de plan de afaceri și alte documente necesare. Lista domeniilor CAEN care pot fi finanțate cuprinde de la firme de software și service-uri auto până la săli de fitness și ateliere de confecții.

Microîntreprinderile românești vor putea obține noi fonduri europene de câte 25.000-200.000 de euro printr-o nouă linie de finanțare POR 2.1 A pentru care statul a anunțat perioada de înscrieri pe anul 2019.

Propunerea de buget pe politica de coeziune pentru România este de 30,6 miliarde de euro, din care 8,3 miliarde de euro pentru Fondul Social European, 17,3 miliarde de euro pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, 4,5 miliarde de euro fonduri de coeziune și 392 milioane euro pentru cooperare teritorială, scrie Mediafax.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că este necesară o nouă strategie europeană aliniată la Agenda 2030 a ONU și la obiectivele de dezvoltare durabilă a acesteia. Potrivit oficialilor europeni, politica de coeziune trebuie să facă parte din această strategie și trebuie să fie elaborată pentru a răspunde provocărilor viitorului - precum schimbările climatice, adoptarea de noi tehnologii, atingerea unui nivel ridicat de competitivitate și gestionarea tranziției către dezvoltarea durabilă, creând în același timp locuri de muncă de calitate.

Investițiile de tip venture capital au început să se facă simțite și în rândul firmelor IT românești. Cum funcționează în plan local acest tip de fonduri și cum pot obține startup-urile românești astfel de investiții, ce criterii trebuie să îndeplinească și câți bani pot primi – într-o discuție cu unul dintre cele mai mari fonduri cu capital de risc din România și Fondul European de Investiții, una dintre instituțiile finanțatoare.

Firmele românești de distribuție de energie vor putea accesa fonduri europene de câte 15 milioane de euro pe proiect, pentru implementarea de sisteme inteligente de măsurare a consumului, printr-o nouă linie de finanțare scoasă în dezbatere publică de Ministerul Fondurilor Europene.

Google Developers Launchpad face echipă cu un program de accelerare din București și Cluj, pentru a sprijini segmentul în creștere al startup-urilor din România. Techcelerator este un accelerator de afaceri care sprijină financiar startup-urile din IT prin intermediul partenerului său strategic, GapMinder Venture Partners BV, cofinanțat prin Programul Operațional pentru Competitivitate.

Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere – 10 PW – a anunțat Guvernul. Tehnologia de peste 300 milioane de euro poate duce la înlocuirea tehnologiilor costisitoare din domeniul energiei sau influența domenii precum imagistica medicală și metodele de tratament al cancerului.

Economia circulară pune accent pe reciclarea deșeurilor dar și pe modul în care sunt realizate produsele, astfel încât deșeurile rezultate să fie într-o cantitate cât mai mică. Din 2015 există un plan de acțiune adoptat de Uniunea Europeană cu un set de măsuri multisectoriale legate de deșeuri, vehicule scoase din uz, deșeuri rezultate din echipamente electrice și electronice, ape uzate și alte măsuri care ar trebui să conducă statele membre UE la câteva ținte bine stabilite, au explicat specialiștii în domeniu, în cadrul conferinței Europimpact, organizată de Institutul European din România.

SymphoPay, platforma de integrare a plăților cu cardul la POS, anunță o nouă rundă de finanțare în valoare de 650.000 Euro condusă de Early Game Ventures, fond finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate. La rundă au participat GECAD Ventures, Sparking Capital și business angels.

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și de trei ori mai mari decât în Polonia, iar procedurile noastre de două ori mai lungi decât în Coreea de Sud, arată o analiză prezentată de Andreea Paul, președintele ONG-ului Inițiativa Pentru Competitivitate, în cadrul conferinței EuroIMPACT, organizată de Institutul European din România.

Banca Transilvania se alătură fondului Morphosis Capital Fund I pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor românești. Fondul are ca investitor principal Fondul European de Investiții (FEI), prin Programul Operațional Regional, co-finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională

Parlamentul European va vota săptămâna viitoare, în plen, propunerea Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) pentru fondurile europene ce vor fi alocate după 2020 politicii de coeziune, principala politică de investiții a Uniunii Europene, a anunțat comisarul european Corina Crețu.

În perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2018, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 50,13 miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu aproape 17 miliarde de euro. Potrivit datelor centralizate la Ministerul român al Finanțelor, țara are astfel un plus de 33,17 miliarde de euro, soldul pozitiv în relația cu Uniunea Europeană în 12 ani de apartenență la blocul comunitar.

Un mecanism foarte important care funcționează bine la nivelul Uniunii Europene în țările dezvoltate, care asigură o absorbție corectă a fondurilor europene îl reprezintă mecanismul de promovare a antreprenoriatului academic, a explicat Valentina Vasile, director științific la Institutul de Economie Națională al Academiei Române la conferinta EuropIMPACT, organizată de Institutul European din România.

Uniunea Europeană depune eforturi pentru formarea unei piețe unice pentru bunuri și servicii pe întreg teritoriul său. Piața unică digitală își propune să facă același lucru în sfera digitală, prin eliminarea barierelor de reglementare. Președinția României a ajuns la un acord politic provizoriu cu Parlamentul European care urmează să fie andosat de Consiliu, cu privire la propunerea de directivă privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, ceea ce va genera beneficii mai ales pentru firmele mici și mijlocii.

Companiile românești pot obține acum mai ușor granturi între 1 și 5 milioane de euro. Acestea trebuie să aibă între 3 și 249 angajați și să fi fost profitabile în 2018, explică Roxana Mircea, expert în fonduri europene și scheme de ajutor de stat.

Cinci startup-uri au obținut investiții de 25.000, respectiv 75.000 de euro de la fondul de investiții GapMinder, cofinanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, după participarea la programul de accelerare Techcelerator.

Startup-ul lansat de o echipă din Oradea, TypingDNA, care a creat o soluție online de securitate bazată pe modul în care tastează utilizatorii a primit o investiție de 1,5 milioane de dolari din partea fondului local de investiții GapMinder și a altor investitori din Statele Unite și Marea Britanie.

Antreprenorii cu mici afaceri în domeniul tehnologiei informației (IT) încep miercuri înscrierea online pentru fondurile europene în valoare totală de 29 de milioane de euro, pentru dezvoltarea unor proiecte de investiții.

Fondul de investiții de tip private equity, Black Sea Fund, cu fonduri totale de 42,7 milioane euro, oferă finanțări de până la 4 milioane de euro firmelor românești mici și mijlocii. Principalul finanțator al fondului este Fondul European de Investiții prin Programul Operațional Regional, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

S-a dat startul înscrierilor în cea de-a treia rundă de accelerare a Techcelerator, unde startup-rile românești din tehnologie pot obține investiții de până la 1 milion de euro. Programul este susținut de GapMinder Venture Partners BV, cofinanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Montarea de panouri solare pentru alimentarea caselor cu energie și transformarea anvelopelor uzate pentru a fi folosite sub diverse forme se numără printre afacerile dezvoltate de 48 de antreprenori români care vor primi fonduri nerambursabile de 33.000 de euro fiecare, în cadrului unui proiect finanțat, în zona Moldovei, din Politica de coeziune a Uniunii Europene.

România ar putea avea, potrivit propunerii Comisiei Europene, un buget pe politica de coeziune, pentru perioada 2021 - 2027, cu 8% mai mult față de intervalul 2014 - 2020, respectiv de 31 miliarde de euro, a anunțat marți, pe Facebook, Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

Firmele mici și mijlocii (IMM) din România vor putea obține finanțări cuprinse între 5 și 15 milioane de euro fiecare de la Morphosis Capital, un nou fond de investiții susținut prin Politica de coeziune a Uniunii Europene, anunțat luni, în ultima zi a anului 2018. Firmele beneficiare primesc investiții în schimbul unor părți sociale din afaceri.

PIB-ul Romaniei ar putea crește în următorii 6-7 ani cu până la 42 de miliarde de euro dacă s-ar dezvolta accelerat sectorul economiei digitale, arată un raport recent care analizează ce motoare noi de creștere economică ar putea fi folosite pentru dezvoltarea mai rapidă a economiilor din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, un alt raport de țară, cel privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru anul 2018, plasează Romania pe ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene, chiar dacă scorul de țară s-a îmbunătățit față de 2017.

Techcelerator și asociația pentru tineri AIESEC au încheiat un parteneriat prin care studenții străini din această rețea internațională, cu filiale în 126 de țări pot colabora, în premieră în România, cu start-up-urile înscrise într-un program de accelerare. Techcelerator sprijină financiar start-up-urile de tehnologie din România prin intermediul partenerului său strategic, GapMinder Venture Partners BV, cofinanțat prin Programul Operațional pentru Competitivitate.

Firmele românești de tehnologie vor putea primi finanțări maxime de câte 3,5 milioane de euro, iar startupurile vor putea primi maximum 200.000 Euro fiecare, prin Early Game Ventures, un nou fond de investiții de capital de risc, în valoare totală de 28 de milioane de euro, lansat vineri în România, cu susținerea Uniunii Europene.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) din domeniul tehnologiei informației (IT) pot obține fonduri nerambursabile de câte 500.000 de euro - 3,5 milioane de euro fiecare, printr-o nouă linie de finanțare europeană, pentru care s-a anunțat perioada de înscrieri.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat joi, modificarea Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020 al României. Modificările vizează adaptarea la evoluțiile din domeniului IT, acordarea unui sprijin crescut firmelor mici și mijlocii (IMM) din acest domeniu, precum și actualizarea strategiei pentru investițiile în domeniul cercetării, a informat Comisia Europeană într-un comuncat remis StartupCafe.ro.

Mai mult sprijin și mai multă îndrumare pentru fiecare beneficiar, pentru a restabili încrederea între cei care acordă finanțările și cei care le transpun în proiecte – aceasta este prioritatea anunțată de Mihaela Toader, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, într-un interviu pentru StartupCafe. Oficialul MFE - care a participat recent la conferința despre fonduri europene EuroIMPACT - a mai vorbit și despre cauzele mișcării greoaie a proiectelor de infrastructură și perspectivele de a atrage bani europeni după 2020.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, l-a primit joi, la Bruxelles, pe ministrul cercetării și inovării, Nicolae Hurduc, oficialul UE fiind îngririjorat de întârzieri în continuarea proiectului laserului de la Măgurele.

Parlamentul European a adoptat, marți, la Strasbourg, noul buget multianual (MFF) al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, cerând suplimentarea unor investiții, printre care și cele din programul Orizont, prin care se finanțează proiecte inovatoare inclusiv cele realizate de către startupuri.

Sypher, firmă românească ce a dezvoltat o platformă de conformitate GDPR (regulament de protecția datelor personale), a reușit în mai puțin de un an de la lansare să finalizeze prima sa rundă de investiții. Startup-ul a primit o finanțare de 300.000 de euro din partea fondului de investiții GapMinder și a unui investitor privat. Vezi în articol și povestea Sypher.

Orășenii încep să-și asigure legume și zarzavaturi proaspete printr-o practică tot mai la modă: ferme urbane moderne. La Bruxelles, un antreprenor și-a deschis seră, crescătorie de pește și grădină pe acoperișul unei piețe amenajate cu fonduri europene.

Economia circulară implică resurse care pot fi refolosite, reciclate, reparate în aproape orice ciclu de viață, iar cantitatea de deșeuri este astfel redusă la minimum, a fost una din concluziile atelierului "Contribuția politicii de coeziune la creșterea locurilor de muncă în România-economia circulară", din cadrul evenimentului EuroImpact, organizat la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro.

Un antreprenor român din zona tehnologiei informației (IT), care a obținut o finanțare nerambursabilă de 1 milion de euro din fonduri europene și de la stat pentru un sistem de automatizare a acțunilor repetitive din procesele de creare a site-urilor sau a altor aplicații digitale, mărturisește că la început i-a fost „foarte frică” de birocrație, dar apoi s-a dovedit că „beneficiile sunt absolut gigantice”.

Laserul de la Măgurele a atras până acum peste 200 de cercetători științifici din toată lumea și 100 de firme care vor să colaboreze cu ELI-NP. Dintre cei angajați până acum peste 50 sunt cercetători români care s-au întors din străinătate special pentru acest proiect.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, așteaptă clarificări din partea Guvernului în privința finanțării spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova. Aceasta a declarat la conferința de presă din cadrul evenimentului EuroIMPACT, organizat la București de Institutul European din România în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro, că va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă.

Ministerul Fondurilor Europene a început, încă de anul trecut, să schimbe procedura și modul în care se face monitorizarea proiectelor pe fonduri europene, subliniază Mihaela Toader, Secretar de Stat, Ministerul Fondurilor Europene, la conferința EuroIMPACT de la București: Avem desemnați ofițeri de monitorizare. Ei trebuie să stea lângă fiecare beneficiar în parte și să-l sprijine în implementarea proiectului. Nu este un joc cu doi adversari, este un tandem.

Comisarul european pentru policiti europene, Corina Crețu, a declarat în cadrul evenimentului EuroIMPACT, organizat la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro, că este dispusă să schimbe programele operaționale astfel încât România să poate absorbi mai multe fonduri europene.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) nu va finanța, din banii UE, proiectele din programul Start-Up Nation, ediția 2017, care au fost vândute de către titularii lor după ce se calificaseră la finanțare, a avertizat, luni, un oficial din cadrul MFE, la conferința #EuroIMPACT, organizată, la București, de Institutul European Român, în colaborare cu StartupCafe.ro și HotNews.ro, cu sprijinul Comisiei Europene.

Autoritățile române nu au depus proiectul pentru Centura Capitalei la Comisia Europeană, cu toate că proiectul este inclus la proiecte prioritare. Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, a spus nu contează cine face acest proiect, Primăria Capitalei sau Ministerul Transporturilor.

Calitatea slabă a infrastructurii este resimțită de toți cetățenii României și limitează creșterea economică a țării, a atras atenția, luni, la conferința EuroIMPACT de la București, comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, care a menționat că discută cu autoritățile române să urgenteze proiectele în domeniu.

În contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, avem un real impact asupra bugetului european. România este dispusă să contribuie mai mult, în contextul în care aceste politici din tratat rămân esențiale și se găsesc soluții pentru a reduce decalajele în plan european, a declarat, luni, la conferința EuroIMPACT de la București Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă luni 29 octombrie, de la ora 10.00 la conferința interactivă pe teme europene EuroIMPACT, organizată la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro - StartupCafe.ro.

PSD-ista Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, s-a declarat joi mâhnită de disputele din România privind proiectele a 3 spitale regionale pe fonduri europene, după ce Darius Vâlcov (PSD), consilierul premierului Viorica Dăncilă, a pus la îndoială viabilitatea celor trei obiective de investiții din fonduri UE. Crețu a lansat și un atac voalat la Liviu Dragnea, președintele PSD.

Comisia Europeană nu a primit încă o cerere formală pentru finanțarea lucrărilor la centura Bucureștiului, au declarat, luni, surse din executivul comunitar, pentru HotNews.ro, după ce s-a scurs o săptămână de la termenul avansat de premierul Viorica Dăncilă pentru transmiterea dosarului prin care România ar fi trebuit să ceară banii europeni pentru șantier.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) românești vor putea obține fonduri europene de câte 1 milion - 5 milioane de euro fiecare, în anumite condiții, pe proiecte în domenii de afaceri diverse, de la producție de programe IT și jocuri video până la textile și alimentație, printr-o nouă linie de finanțare 2.2 IMM în cadrul Programului Operațional Regional (POR) scoasă, luni, în consultare publică, într-o variantă modificată față de ce am avut până acum. Propunerea de Ghid al solicitantului, modelul de plan de afaceri, lista domeniilor eligibile și alte documente utile sunt disponibile online.

Elevii din învățământul tehnic vor beneficia de formare profesională, inclusiv prin parteneriate cu firmele private din România și mecanisme de subvenționare a acestor operatori economici, în vederea creării viitoarei generații a forței de muncă, printr-o nouă linie de finanțare de 63,7 milioane de euro, susținută din banii Politicii de coeziune a Uniunii Europene. Apelul de proiecte este în pregătire, iar Ghidul solicitantului încă în dezbatere publică.

România poate realoca spre credite bancare pentru firme mici și mijlocii și pentru achiziția de ambulanțe 222 de milioane de euro rămași necheltuiți în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, după ce Comisia Europeană a aprobat modificarea POR.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlicii (IMM) din domeniul tehnologiei informației (IT&C) vor putea obține noi fonduri europene, printr-o linie de finanțare în valoare totală de peste 29 de milioane de euro pentru care s-a anunțat perioada de depunere online a proiectelor.

Institutul European din România, în parteneriat cu Hotnews.ro-StartupCafe.ro, organizează în perioada 29-31 octombrie 2018, la Hotel Intercontinental, București, conferința și atelierele de lucru EuroIMPACT - Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România.

Românii fără un loc de muncă și alte persoane defavorizate vor putea să urmeze cursuri de utilizare a calculatorului, într-un viitor proiect de 5 milioane de euro, finanțat prin Politica de coeziune a Uniunii Europene, potrivit unui ghid scos luni în dezbatere publică.

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane de euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.

Comisarul European pentru politică regională a criticat dur luni, într-o conferință la Bruxelles, lipsa proiectelor din partea puterii de la București și a avertizat public că nu mai acceptă „insultele din partea Guvernului României față de munca” sa.

Firmele vor putea obține fonduri europene pentru desfășurarea de stagii de practică destinate elevilor din școlile postliceale și de maiștri, printr-o linie de finanțare aflată în pregătire, în valoare totală de 30 de milioane de euro.

Oradea a reușit să atragă investiții de milioane de euro de la zeci de firme, odată cu construcția primului parc industrial din oraș. Investiția în acesta depășește 20 de milioane de euro, jumătate din bani provenind din fonduri europene. După dezvoltarea Eurobusiness Park I, lucrurile au mers atât de bine încât autoritățile l-au construit și pe al doilea, tot cu ajutorul banilor europeni, urmat de alt spațiu dedicat afacerilor, făcut din fonduri proprii.

Castelul Károlyi din Carei, cunoscut și ca "Peleșul Transilvaniei", a redevenit o atracție turistică în urma reabilitării acestuia cu ajutorul fondurilor europene. Castelul cu o istorie de peste 500 de ani primește acum în jur de 40.000 de vizitatori pe an, atât din țară, cât și de peste hotare.

Firmele din România și alți angajatori vor putea primi subvenții pentru a angaja șomeri și persoane cu dizabilități, într-o nouă linie de finanțare din fonduri europene, aflată în pregătire, în valoare de 23,5 milioane de euro, susținută de Politica de coeziune a Uniunii Europene.

În ultimii ani, autoritățile din Cluj-Napoca au făcut investiții majore din fonduri europene în tot ceea ce înseamnă transport public. Modernizarea liniilor de tramvai care străbat orașul din inima Transilvaniei era necesară nu doar din motive de eficiență a traficului, ci și din cauza poluării sonore intense și a deteriorării străzilor din jur. Dar proiectele cu bani europeni nu s-au oprit aici: autoritățile au atras investiții importante pentru achiziția de tramvaie, autobuze electrice și automate de bilete, reabilitarea străzilor care tranzitau liniile de tramvai modernizate, construcția de piste și stații de închiriat biciclete.

Organizațiile de patroni, firmele reunite în asociații și camerele de comerț vor putea accesa fonduri europene în valoare totală de aproape 90 de milioane de euro, pentru a organiza cursuri profesionale pentru angajați, printr-un nou apel de proiecte pentru care statul a anunțat marți perioada de înscrieri.

Construcția pasajului subteran Michelangelo, aflat într-una dintrele cele mai aglomerate zone din Timișoara, a durat aproape doi ani și s-a făcut cu peste 10 milioane de euro din bani europeni. Cum arată pasajul azi, la câțiva ani de la inaugurare, și cum arată cifrele de trafic.

O investiție de 3,7 milioane de euro finanțată de Uniunea Europeană a refăcut din temelii o clădire monument din centrul Brăilei, veche de 150 de ani. Imobilul în care joacă trupa Teatrului Maria Filotti s-a transformat, după restaurare, într-un centru cultural multifuncțional în care interioarele amintesc, în bună măsură, de atmosfera sfârșitului de secol XIX. Reabilitarea s-a realizat, în cea mai mare parte, cu fonduri europene alocate prin politica de coeziune.

Tinerii antreprenori sau aspiranții la business se pot înscrie într-un program de mentorat organizat la București, prin care au acces la mentori și traineri români cu experiență în afaceri, susținut de firma românească IT UiPath, unul dintre puținii „unicorni” din Europa, fiind evaluată recent la peste 1 miliard de dolari.

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu (PSD / S&D), și-a exprimat luni, într-un interviu video acordat HotNews.ro, susținerea pentru dreptul românilor de a protesta, dar și pentru protejarea instituțiilor statului.

Organizațiile non-guvernamentale, instituțiile publice, companiile sau alți beneficiari care derulează proiecte europene în Programul Operațional Capital Uman (POCU), pierd fonduri alocate dacă ratează anumite ținte ale indicatorlor din program, potrivit Metodologiei pentru reglementarea modului de diminuare a finanțării nerambursabile în cazul neîndeplinirii țintelor indicatorilor de program în cadrul proiectelor finanțate prin POCU, document publicat marți de Ministerul Fondurilor Europene.

TalentBrowse, o platformă care ajută angajatorii europeni să recruteze specialiști IT pe diferite tehnologii, a obținut o investiție de peste 100.000 de euro de la fondul de investiții Gap Minder

Măsura 2.2 (linia de finanțare pentru IMM - 2018) va fi relansată în această lună, sunt posibile reluări ale finanțărilor Start Up Nation și Diaspora Start Up, la începutul anului următor, iar Ministerul Fondurilor Europene analizează și alte oportunități pentru finanțări în agricultură sau tehnologia informației, spune secretarul de stat Mihaela Toader într-un interviu StartupCafe.ro despre perspectivele din 2019, pentru antreprenorii ce doresc să atragă fonduri europene.

Organizațiile non-guvernamentale și alți potențiali beneficiari de fonduri europene pot afla informații despre realizarea și depunerea unui proiect european în Programul Operașional Capital Uman (POCU) 2014-2020, dintr-o nouă ediție a Manualului beneficiarului POCU.

Autoritățile publice vor putea depune  începând de joi proiecte de big data și open data, pentru fonduri nerambursabile în valoare totală de aproape 24 de milioane de euro prin Poliica de coeziune a UE. Finanțarea reprezintă o oportunitate pentru firmele private de IT și comunicații, care pot obține contracte de achiziții publice în aceste proiecte.

Firmele beneficiare a programului Start-Up Nation 2017 sunt obligate să depună documentația de decont pentru cheltuielile efectiate în proiecte până la termenul stabilit, fără posibilitate de prelungire, avertizează miercuri Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat , într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Băile Govora, stațiune balneo de lux acum mai bine de un veac, încearcă de câțiva ani să recupereze măcar o parte dintre vizitatorii turismului popular din anii comunismului. Un proiect de reabilitare cofinanțat cu fonduri europene a refăcut, parțial, infrastructura urbană și, cu alți bani europeni, a fost renovat unul dintre hoteluri. După ani în declin, la pas cu tot turismul balnear românesc, stațiunea își caută încă locul în planurile de vacanță ale unei generații de turiști pentru care ”cura la băi” e cel mult o ilustrată decolorată din colecția de amintiri a părinților sau bunicilor.

Firme românești de toate dimensiunile, inclusiv microîntreprinderile, și alți beneficiari vor putea obține fonduri nerambursabile de 500.000-8 milioane de euro pe proiect, pentru activități de cercetare și inovare, printr-o linie de finanțare în valoare totală de aproape 30 de milioane de euro, aflată în pregătire. Cea mai mare parte din bani provind din Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Joi a apărut o nouă listă de organizații care împart fonduri europene de până la 40.000 de euro fiecare unor români plecați în străinătate și care se întorc în țară, pentru a-și deschide mici afaceri. Două noi surse de bani europeni pentru antreprenorii aspiranți apar, pe lângă cele 33 anunțate deja în februarie.

Elevii din toată țara, inclusiv din regiunea București-Ilfov, care urmează cursurile unor școli profesionale, vor primi câte 200 de lei, burse profesionale, în anumite condiții, dintr-o linie de fonduri europene de 81 de milioane de euro, susținută prin Politica de coeziune a UE. Acești bani europeni ar putea stimula învățământul profesional, fiind cunoscută criza de forță de muncă pe care o resimt antreprenorii din toată țara.

Programe de investiții finanțate din bugetul de stat „canibalizează” parțial programele pe fonduri europene și îngreunează absorbția de fonduri europene, consideră Marian Dobrilă, membru al Consiliului de Administrație al Asociației Cpnsultanților din România pentru Fonduri Europene (ACRAFE). Într-un video-interviu acordat StartupCafe.ro, el a dat și câteva sfaturi antreprenorilor români care ar putea profita de o nouă oportunitate de finanțare în perioada următoare.

Firme, univeristății și alte organizații au obținut fonduri totale de peste 43 de milioane de euro, din Politica de coeziune a UE,  pentru a lua elevi și studenți în stagii de ucenicie și practică plătite, în domeniile de afaceri agroalimentar, industrie și servicii, a anunțat, vineri, Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman.

Antreprenorii din Piatra Neamț au de un an de zile un loc al lor. Nevoia acestora, dar și a studenților, freelancerilor și investitorilor din regiunea Moldovei de a se conecta și de a dezvolta împreună un ecosistem antreprenorial inovator și competitiv a dus la deschiderea sigurului hub/spațiu de coworking din Piatra Neamț — Rubik Hub.

Firmele mici și mijlocii (IMM) din România vor avea la dispoziție încă 150 de milioane de euro sub formă de credite bancare cu garanții europene, în condiții avantajoase, printr-o suplimentare de buget la Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri, a decis, joi, Guvernul.

Românii care vor să își deschidă o întreprindere socială vor putea primi câte un grant nerambursabil de maximum 100.000 de euro, prin linia de finanțare Solidar Start-Up pentru care s-a anunțat joi perioada în care se vor putea depune proiecte. Apelul de proiecte dispune de un buget total de 70 de milioane de euro, în principal din fonduri europene, prin Politica de coeziune a UE.

Festival de muzică electronică, expoziții și lecții de istorie - câteva dintre evenimentele prin care Cetatea Deva încercă să convingă turiștii să o viziteze. Anul trecut, peste 250.000 de oamei au venit să-i afle povestea fascinantă și să se bucure de priveliștea orașului Deva, văzut de sus de pe conul vulcanic pe care este construită cetatea.

Antreprenorii români cu startupuri de tehnologie se vor putea înscrie, începând de marți, 21 august 2018, într-o nouă rundă a acceleratorului Techcelerator, prin care se pot obține investiții de capital de risc de maximum 100.000 de euro fiecare, prin intermediul fondului GapMinder, susținut de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

Universitățile și institutele de cercetare din România vor putea obține fonduri europene pentru realizarea și dotarea de laboratoare pentru domenii ca IT, energie sau mediu, printr-o linie de finanțare în valoare totală de 29,4 milioane de euro, susținută prin Politica de coeziune a Uniunii Europene. Apelul de proiecte se va lansa în august, iar firmele din România vor avea astfel oportunitatea de a câștiga contracte de achiziții publice pentru lucrări sau furnizare de echipamente.

Autism. Dizabilitate intelectuală. Sindrom Down. Retard. Pentru câteva zeci de mii de familii din România acestea nu sunt subiecte teoretice. E traiul zilnic, socoteala lunară, drumurile săptămânale la psihologi și centre de recuperare, mii de ore de efort, răbdare și speranță. Nădejdea că băiatul ori fetița ar putea ajunge, într-o bună zi, să-și privească în ochi părinții, să nu mai stea agățați, parcă, între două lumi, să lege mai mult decât cuvinte simple ori, chiar, să poată citi o carte. Măcar una simplă. Pentru acești copii, recuperarea înseamnă lucruri foarte concrete și deloc ieftine: centre specializate, sute de ședințe de terapie individualizată, asistenți și consilieri dedicați și bine pregătiți. Un astfel de centru a finanțat Uniunea Europeană la Galați.

LIFE IS HARD, frima clujeană listată la Bursa de Valori București – piața AeRo – va investi anul acesta 5 milioane lei în dezvoltarea OKEY.ro, platformă de management al afacerii dedicată start-up-urilor si IMM-urilor din România. Suma provine din finanțare europeană și va permite companiei dezvoltarea a 17 noi module pentru aplicație și triplarea numărului de utilizatori ai platformei.

România va beneficia de o finanțare de 59 milioane de euro  din Fondul de coeziune al Uniunii Europene, pentru modernizarea ecluzelor de pe canalele Dunăre - Marea Neagră și Midia Năvodari – Poarta Albă. Acestea din urmă asigură conexiunea portului Constanța, de pe litoralul Mării Negre, cu Dunărea, în regiunea de sud-est a României, a informat, marți, Comisia Europeană într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) va putea supracontracta mai mult decât până acum, semnând un număr mai mare de contracte de finanțare a firmelor mici și mijlocii (IMM), a decis, joi, Guvernul, printr-o ordonanță. Măsura ar putea să conducă la recuperera unor decalaje legate de slaba absorbție a fondurilor europene.

Un inginer din Pitești a obținut aproape 160.000 de euro, fonduri nerambursabile, de la Uniunea Europeană și de la stat, să vadă cum s-ar putea face un sistem cât mai bun de captare a energiei solare prin ferestrele locuințelor sau ale clădirilor de birouri. După ce a încheiat proiectul, el crede că populația și firmele își pot câștiga independența energetică față de marile companii de utilități printr-o combinație de instalații pentru captarea energiei din surse regenerabile.

Romania are la dispoziție 23 de miliarde de euro pentru reducerea diferențelor de dezvoltare față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Banii sunt alocați prin politica de coeziune, în perioada de finanțare 2014-2020 și pot fi cheltuiți pe proiecte ce vizează 11 direcții prioritare de investiții. Am discutat într-un interviu video cu conf. univ. dr. Vasile Alexandru Strat, de la Academia de Studii Economice despre importanța investirii acestor bani în economie pentru cetățeni, firme private sau autorități publice.

Aproximativ 14.500 de startup-uri sunt sprijinite cu fonduri europene prin programele StartUp Plus, Diaspora StartUp și România Profesională, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Programul Critbiz oferă cursuri gratuite de antreprenoriat pentru 400 de participanți și finanțare nerambursabilă de până la 40.000 Euro pentru cele mai bune 48 de planuri de afaceri. Programul se adresează persoanelor cu vârsta între 18 și 64 de ani din regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare) și care vor să înființeze o afacere nouă în regiune în domeniul industriilor creative sau IT în mediul urban.

Firma de consultanță și tehnologie Iceberg anunță lansarea Digitalise SME, proiect pilot finanțat de Comisia Europeană la inițiativa Parlamentului European, care va sprijini transformarea digitală a IMM-urilor, precum și a întreprinderilor mari din statele membre ale UE. Prin acest proiect pilot vor fi asigurate servicii gratuite de asistență tehnică în procesul de transformare digitală pentru aproximativ 90 de IMM-uri și întreprinderi mari.

În România sunt diagnosticate anual aproximativ 80.000 de cazuri noi de cancer și aproape 50.000 de decese sunt provocate de această boală. Bolnavii de cancer din zona de Nord-Est a României beneficiază de un nou centru de cercetare a cancerului, cu ajutorul căruia medicii specialiști pot prezice mai ușor și exact riscul de apariție a unor afecțiuni.

Statul pregătește o nouă linie de finanțare de aproape 24 de milioane de euro din fonduri europene, pentru infrastructurile de Big Data și Open Data publice privind diversele evidențe cu cetățenii sau firmele din România. Banii sunt asigurați din Fondul European de Dezvoltare Regională, parte a Politicii de coeziune a Uniunii Europene, și reprezintă o oportunitate pentru firme IT care pot fi contractate pentru diferite servicii, în urma unor proceduri de achiziții publice în proiecte.

”Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni”. Așa ar putea fi explicat, pe scurt, impactul fondurilor europene, al politicii de coeziune, în state precum Romania, în viziunea unui fost oficial guvernamental care a gestionat fonduri structurale.

Aproape de ieșirea din București, o echipă de zece oameni lucrează la realizarea unor turbine eoliene, concepute de un inginer român – proiect de cercetare pentru care firma lui a obținut fonduri europene de peste 170.000 euro. Cum sunt realizate, cum funcționează și cine poate cumpăra și instala turbine de putere mică.

Beneficiarii de fonduri europene, inclusiv din România, vor parcurge proceduri mai simple pentru atragerea banilor UE, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, adoptate recent de Parlamentul European.

Firme românești de internet, inclusiv mici afaceri, vor putea obține fonduri europene între 1 milion de euro și 4,6 milioane de euro fiecare, pentru investiții care să ofere net de bandă largă populației fără acces. Ministerul Fondurilor Europene a anunțat perioada în care se depun proiectele pentru linia de finanțare cu buget total de 63,7 milioane de euro, din Politica de coeziune a UE și de la bugetul de stat.

Organizațiile non-guvernamentale (ONG) reunite în Coaliția ONG-uri pentru Fonduri Structurale, care au aplicat pentru fondurile europene din Programul Operațional Capital Uman (POCU) se plâng că în POCU 2014-2020 persistă unele probleme care au afectat absorbția fondurilor europene din predecesorul acestuia, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.

Managerii și angajații din departamentele de resurse umane din companiile mari vor putea urma cursuri de pregătire profesională și antreprenorială, în cadrul unor proiecte derulate de firmele respective, pentru care s-a pus la bătaie un buget total de 14,3 milioane de euro, cofinanțat din Politca de coeziune a Uniunii Europene. Ministerul Fondurilor Europene a anunțat data de depunere a proiectelor.

Parlamentul României nu este de acord ca statele membre ale Uniunii Europene să suporte contribuții naționale mai mari la proiectele europene și solicită o mai simplă mutare a banilor de la un program la altul, pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027. De asemenea, parlamentarii români au rezerve față de sistemul de impozitare a marilor companii de internet, ca Google sau Facebook,  propus de Comisia Europeană.

Un centru de vârf la nivel mondial pentru cercetări în domeniul laserului – ELI-NP, în România, la Măgurele, un nou terminal pentru călători și renovarea aeroportului din Dubrovnik, Croația, autostrada Salonic-Atena din Grecia, conservarea artistică și consolidarea structurală a sitului arheologic Pompeii. Sunt doar câteva exemple de rezultate vizibile ale sprijinului pe care Uniunea Europeană îl acordă prin fonduri structurale și de investiții. Ele fac parte dintre cele 30 de proiecte selectate de Comisia Europeană pentru a marca cei 30 de ani de la apariția, oficială, a Politicii de Coeziune.

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanțele în inovare, potrivit Tabloului de bord al Uniunii Europene 2018, un raport anual publicat vineri de Comisia Europeană. Țara noastră are punctaj zero în ceea ce privește firmele mici și mijlocii (IMM) românești cu inovații, în pofida fondurilor europene de care beneficiază România prin Politica de coeziune.

Regiunile slab dezvoltate în domenul inovării, din întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, au la dispoziție mecanismul „Calea către excelență”, în valoare de 3 milioane de euro, pentru perioada 2018-2020, prin care pot primi sprijin adaptat și expertiză de la Comisia Europeană.

Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) s-au întâlnit cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, și au cerut un timp mai îndelungat între aprobarea ghidului și lansarea apelului în sistemul informatic MySMIS, pentru ca marile companii care vor să aplice pentru fonduri nerambursabile să poată să își facă proiectele.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat o finanțare de peste 246 milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcția secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Târgu Mureș, Ogra și Câmpia Turzii. Proiectul are în vedere construcția unei porțiuni de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de circulație, precum și a unei secțiuni de 4,7 km în apropierea orașului Târgu Mureș. Lucrările au demarat în 2015 și încă nu sunt finalizate. Proiectul autostrăzii a fost menit să absoarbă cât mai mult din fondurile europene din ciclul 2007-2013 ce se pierdeau la finalul de 2015, însă contractarea întârziată a facut ca întregul proiect să fie unul "fazat" și practic să fie finanțat aproape în totalitate din noul ciclu financiar european până în 2020.

Firmele, organizațiile de patroni și alți potențiali solicitanți pot depune proiecte pentr a fi finanțate dintr-un buget total de 3,5 milioane de euro, pentru dezvoltarea profesională a unor persoane defavorizate din zona Deltei Dunării, în contextul actual al crizei forței de muncă.

O companie de consultanță  lansează proiectul CUPA (Capital Uman Performant și Adaptabil) prin care manageri și antreprenori din regiunile Centru, Vest, Nord-Vest și Nord-Est pot face cursuri de formare antreprenorială, sesiuni de business coaching și workshop-uri de planificare strategică. Vizate sunt industriile cu potențial de creștere și inovare:  Industria Lemnului și a mobilei, Industriile Creative, Industria auto și componente precum și Tehnologia Informațiilor și Telecomunicațiilor.

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a finalizat, în anul 2017, 150 de controale cu suspiciuni de fraude asupra fondurilor europene cheltuite în România, a informat instituția într-un comunicat remis HotNews.

România riscă să-i fie întreprupte sau suspendate plățile de fonduri europene dacă nu asigură independența Autorității sale de audit de pe lângă Curtea de de Conturi, avertizează Comisia Europeană, care a transmis recent Guvernului de la București o scrisoare în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificarea legii de funcționare a Curții de Conturi a României, discutată în Parlament.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, le-a spus unor reprezentanți ai Comisiei Europene că e îngrijorată de „întârzierile apărute în ultimii ani” și le-a solicitat „fluidizarea și urgentarea” procesului de aprobare a proiectelor, a informat, miercuri, ministerul, pe Facebook.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a recunoscut marți că există întârzieri în absorbția de fonduri europene pentru infrastructura rutieră și cea feroviară, dar a susținut că România nu va avea nicio dezangajare de bani europeni anul acesta, explicând că „cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi”.

Persoane aflate în risc de sărăcie din 38 de localități din România vor avea ocazia să obțină fonduri europene de maximum 25.000 de euro fiecare, pentru mici afaceri, în cadrul unor proiecte mai mari, pentru care organizațiile non-guvernamentale (ONG), primăriile și alte instituții pot cere bani europeni începând de luni, 4 iunie 2018.

Între 300 și 500 de persoane care vor să înceapă ori să dezvolte o afacere în județele regiunii Nord-Est pot participa la cursuri de antreprenoriat după care pot primi până la 160.000 de lei, nerambursabili, dacă planul lor de afaceri este selectat pentru finanțare.

România se numără printre câștigătoarele alocării de fonduri europene în următorul buget multianual 2021-2027, scrie publicația britanică Fianancial Times. Între timp, Comisia Europeană a prezentat noi detalii despre Fondul Social European, programul Erasmus și Europa Creativă.

Cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive de la noi din țară se află la Apahida, în județul Cluj. Este o afacere de familie înființată în urmă cu 27 de ani și care face azi vânzări de peste 20 de milioane de euro. Cum a trecut afacerea soților Arnella și Cristi Nechita Rotta peste perioada în care tehnologiile de producție erau foarte greu de achiziționat, mai ales pentru o firmă românească mică și cum reușeste, azi, tot cu ajutorul tehnologiei să facă etichete pentru branduri din Asia sau Statele Unite.

Camera experimentală de 10 PW de la Măgurele este un “buncăr” cu pereți și uși groase de peste 2 metri, din beton greu. Asta ca să oprească radiația care se va produce aici în experimentele de fizică nucleară cu laser, unde cercetătorii așteaptă reacții cum se întâmplă în explozii stelare, pentru că o direcție de cercetare de la ELI-NP este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul. * Vezi în video reportaj cum arată camera de control laser care săptămâna trecută a înregistrat cea mai mare putere din Europa, 3 PW, sistemul de amortizoare care asigură stabilitatea și la un cutremur de 8 grade și vedeți cu câtă ușurință transformă oamenii de știință teorii dintre cele mai savante și tehnologie de ultimă oră într-o poveste pe înțelesul tuturor.

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești, din domeniul tehnologiei informației și comuncațiior (IT&C) vor putea obține fonduri nerambursabile de maximum 2,5 milioane de euro, printr-o nouă linie de finanțare, aflată în pregătire. Descarcă propunerile de Ghid al solicitantului și de model de plan de afaceri.

Românii care vor să obțină fonduri europene ar fi bine să țină cont de cel puțin 5 aspecte în inițierea și implementarea proiectelor, crede șefa reprezentanței Comsiei Europene în România, Angela Cristea. Am stat de vorbă cu oficialul UE, recent, la Alba Iulia, unde am vizitat și un proiect european care a atras zeci de milioane de euro în România: Cetatea Alba Carolina.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, i-a invitat, marți, pe cei din zona Moldovei să se înscrie la un apel de proiecte la care de fapt ei nu pot depune proiecte.

Uniunea Europeană va avea în anul 2019 un buget de 166 de miliarde de euro, credite de angajament, cu 3% mai mare decât în 2018, o importantă parte a alocărilor fiind destinată investițiilor Politicii de coeziune.

Comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, afirmă că "România nu a fost pregătită suficient, în 2007, pentru a accesa fondurile europene". Afirmația oficialului european a fost făcută în timpul unei vizite efectuate marți la Insula de Agrement din Bacău, un proiect care a pierdut mai multe milioane de euro din cauza deficiențelor tehnice de proiectare.

Investitori americani și români membri ai Camerei de Comerț Americane (AmCham) în România cer statului român să crească absorbția de fonduri europene, pentru dezvoltarea competitivității economice, în condițiile în care în ultimii ani au scăzut investițiile în țară.

Românii care vor să facă mici afaceri în mediul urban, cu fonduri europene, se mai pot înscrie în proiecte din linia de finanțare Start-Up Plus, prin care pot obține granturi nerambursabile de cel mult  40.000 Euro fiecare. Iată 4 proiecte administratorii promit fonduri nerambursabile între 32.000 euro și 40.000 euro fiecare, în mai multe județe. Într-unul dintre proiecte, săptămâna aceasta, va susține un curs de antreprenoriat Bogdan Colceriu, fondator al Frisbo și co-fondator al Trilulilu.

Firme românești și alte categorii de ptențiali beneficiari vor putea obține fonduri europene de 174 de milioane de euro pentru investiții în energie regenerabilă, cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Cei interesați pot merge la seminarii de informare despre aceste linii de finanțare, organizate de Ministerul Fondurilor Europene, cu înscriere on-line.

Consiliul Național al IMM-urilor din România lansează un proiect prin care își propune să pregătească 600 de întreprinzători, manageri și angajați ai departamentelor de HR, pe care să-i ajute să-și dezvolte competențele antreprenoriale, să învețe să-și facă o planificare strategică, să inoveze și să facă față problemelor din domeniul resurselor umane. Proiectul are o valoare de peste 3,2 milioane lei, din fonduri europene nerambursabile.

Firmele românești de IT ar putea vinde bunuri și servicii de valori importante unor universității care vor lua fonduri europene de circa 12 milioane de euro pentru proiecte de cercetare-dezvoltare în infrastructuri de big data și tehnologie cloud, în două apeluri care s-au deschis în Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a anunțat că va începe un proiect prin care va oferi sprijin pentru evaluarea proiectelor din domeniul tehnologiei, depuse în cadrul Axei Prioritare 2 POC – Acțiunea 2.1.1, pentru o economie digitală competitivă, schemei de ajutor de stat pentru îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet.

Aplicația Wello, bazată pe un program de inteligență artificială (AI), a fost creată pentru a ajuta familiile cu copii cu probleme de greutate să slăbească și să aibă un stil de viață sănătos. Startup-ul a primit o finanțare de 1 milion de euro, din care peste 650.000 de euro au fost atrași ca finanțare nerambursabilă, proiectul fiind desemnat câștigător în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Cum funcționează aplicația.

Ministerul Fondurilor Europene a aprobat 5 proiecte majore noi, în valoare totală de 675 de milioane de euro, eligibilă, pe fonduri structurale și de coeziune, în sectorul de apă, potrivit unui comunicat oficial remis, marți, StartupCafe.ro. Proiectele de aducțiuni de apă și și cele de gestionarea apelor uzate sunt considerate ca având un impact major pentru firmele mici și mijlocii, în principal antreprenorii din turism plângându-se de lipsa acestor amenajări foarte importante pentru pensiuni, hoteluri și restaurante.

România a pierdut definitiv 1,6 miliarde euro prin dezangajări, în perioada de programare 2007-2013, iar programele de infrastructură și resurse umane au avut cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor europene, reiese din „Raportul anual de analiză și prognoză – România 2018”, realizat de Societatea Academică din România (SAR).

Crescătorii de albine trebuie să depună mai repede cererile pentru fondurile europene și de la stat din Programul Național Apicol, în anul 2018, iar condițiile se schimbă, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Statul a prelungit perioada de depunere a proiectelor pentru fondurile europene cuprinse între 200.000 de euro și 7 milioane de euro fiecare, pentru finanțarea incubatoarelor de afaceri, în care se pot dezvolta start-upuri și alte mici business-uri în România. Descarcă din text Ghidul solicitantului și planul de afaceri pentru incubatoare.

Start-up-urile românești și alte firme cu activități de inovare vor putea obține fonduri europene pe proiecte derulate în cadrul unor clustere de cercetare-dezvoltare, de 200.000 de euro - 7,5 milioane de euro, printr-o linie de finanțare aflată în pregătire.

Institutul European din România, în parteneriat cu HotNews.ro-Startupcafe.ro, implementează din aprilie 2018 proiectul Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România. Proiectul promovează în rândul publicului român proiectele de succes, cele mai bune practici, lecțiile învățate și oportunitățile asociate implementării politicii de coeziune a UE.