Orășenii încep să-și asigure legume și zarzavaturi proaspete printr-o practică tot mai la modă: ferme urbane moderne. La Bruxelles, un antreprenor și-a deschis seră, crescătorie de pește și grădină pe acoperișul unei piețe amenajate cu fonduri europene.

Salariul minim brut pe economie, impus și firmelor private, ar urma să se majoreze de la data de 1 decembrie 2018, de la 1.900 de lei la 2.080 de lei, au declarat, miercuri, pentru StartupCafe.ro, un lider al patronilor și unul al sindicaliștilor, care au participat la negocieri, împreună cu guvernanții.

Economia circulară implică resurse care pot fi refolosite, reciclate, reparate în aproape orice ciclu de viaţă, iar cantitatea de deşeuri este astfel redusă la minimum, a fost una din concluziile atelierului "Contribuţia politicii de coeziune la creşterea locurilor de muncă în România-economia circulară", din cadrul evenimentului EuroImpact, organizat la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro.

Un antreprenor român din zona tehnologiei informației (IT), care a obținut o finanțare nerambursabilă de 1 milion de euro din fonduri europene și de la stat pentru un sistem de automatizare a acțunilor repetitive din procesele de creare a site-urilor sau a altor aplicații digitale, mărturisește că la început i-a fost „foarte frică” de birocrație, dar apoi s-a dovedit că „beneficiile sunt absolut gigantice”.

Laserul de la Măgurele a atras până acum peste 200 de cercetători ştiinţifici din toată lumea şi 100 de firme care vor să colaboreze cu ELI-NP.  Dintre cei angajați până acum peste 50 sunt cercetători români care s-au întors din străinătate special pentru acest proiect.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, aşteaptă clarificări din partea Guvernului în privinţa finanţării spitalelor regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova. Aceasta a declarat la conferința de presă din cadrul evenimentului EuroIMPACT, organizat la București de Institutul European din România în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro, că va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă.

Ministerul Fondurilor Europene a început, încă de anul trecut, să schimbe procedura şi modul în care se face monitorizarea proiectelor pe fonduri europene, subliniază Mihaela Toader, Secretar de Stat, Ministerul Fondurilor Europene, la conferința EuroIMPACT de la București: Avem desemnaţi ofiţeri de monitorizare. Ei trebuie să stea lângă fiecare beneficiar în parte şi să-l sprijine în implementarea proiectului. Nu este un joc cu doi adversari, este un tandem.

O investiție de 3,7 milioane de euro finanțată de Uniunea Europeană a refăcut din temelii o clădire monument din centrul Brăilei, veche de 150 de ani. Imobilul în care joacă trupa Teatrului Maria Filotti s-a transformat, după restaurare, într-un centru cultural multifuncțional în care interioarele amintesc, în bună măsură, de atmosfera sfârșitului de secol XIX. Reabilitarea s-a realizat, în cea mai mare parte, cu fonduri europene alocate prin politica de coeziune.

Oradea a reușit să atragă investiții de milioane de euro de la zeci de firme, odată cu construcția primului parc industrial din oraș. Investiţia în acesta depăşeşte 20 de milioane de euro, jumătate din bani provenind din fonduri europene. După dezvoltarea Eurobusiness Park I, lucrurile au mers atât de bine încât autoritățile l-au construit și pe al doilea, tot cu ajutorul banilor europeni, urmat de alt spațiu dedicat afacerilor, făcut din fonduri proprii.

Comisarul european pentru policiti europene, Corina Creţu, a declarat în cadrul evenimentului EuroIMPACT, organizat la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro, că este dispusă să schimbe programele operaţionale astfel încât România să poate absorbi mai multe fonduri europene.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) nu va finanța, din banii UE, proiectele din programul Start-Up Nation, ediția 2017, care au fost vândute de către titularii lor după ce se calificaseră la finanțare, a avertizat, luni, un oficial din cadrul MFE, la conferința #EuroIMPACT, organizată, la București, de Institutul European Român, în colaborare cu StartupCafe.ro și HotNews.ro, cu sprijinul Comisiei Europene.

Autorităţile române nu au depus proiectul pentru Centura Capitalei la Comisia Europeană, cu toate că proiectul este inclus la proiecte prioritare. Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a spus nu contează cine face acest proiect, Primăria Capitalei sau Ministerul Transporturilor.

Calitatea slabă a infrastructurii este resimțită de toți cetățenii României și limitează creșterea economică a țării, a atras atenția, luni, la conferința EuroIMPACT de la București, comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, care a menționat că discută cu autoritățile române să urgenteze proiectele în domeniu.

În contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, avem un real impact asupra bugetului european. România este dispusă să contribuie mai mult, în contextul în care aceste politici din tratat rămân esenţiale şi se găsesc soluţii pentru a reduce decalajele în plan european, a declarat, luni, la conferința EuroIMPACT de la București Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă luni 29 octombrie, de la ora 10.00 la conferința interactivă pe teme europene EuroIMPACT, organizată la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro - StartupCafe.ro.

PSD-ista Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, s-a declarat joi mâhnită de disputele din România privind proiectele a 3 spitale regionale pe fonduri europene, după ce Darius Vâlcov (PSD), consilierul premierului Viorica Dăncilă, a pus la îndoială viabilitatea celor trei obiective de investiții din fonduri UE. Crețu a lansat și un atac voalat la Liviu Dragnea, președintele PSD.

Comisia Europeană nu a primit încă o cerere formală pentru finanțarea lucrărilor la centura Bucureștiului, au declarat, luni, surse din executivul comunitar, pentru HotNews.ro, după ce s-a scurs o săptămână de la termenul avansat de premierul Viorica Dăncilă pentru transmiterea dosarului prin care România ar fi trebuit să ceară banii europeni pentru șantier.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) românești vor putea obține fonduri europene de câte 1 milion - 5 milioane de euro fiecare, în anumite condiții, pe proiecte în domenii de afaceri diverse, de la producție de programe IT și jocuri video până la textile și alimentație, printr-o nouă linie de finanțare 2.2 IMM în cadrul Programului Operațional Regional (POR) scoasă, luni, în consultare publică, într-o variantă modificată față de ce am avut până acum. Propunerea de Ghid al solicitantului, modelul de plan de afaceri, lista domeniilor eligibile și alte documente utile sunt disponibile online.

Elevii din învățământul tehnic vor beneficia de formare profesională, inclusiv prin parteneriate cu firmele private din România și mecanisme de subvenționare a acestor operatori economici, în vederea creării viitoarei generații a forței de muncă, printr-o nouă linie de finanțare de 63,7 milioane de euro, susținută din banii Politicii de coeziune a Uniunii Europene. Apelul de proiecte este în pregătire, iar Ghidul solicitantului încă în dezbatere publică.

România poate realoca spre credite bancare pentru firme mici și mijlocii și pentru achiziția de ambulanțe 222 de milioane de euro rămași necheltuiți în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, după ce Comisia Europeană a aprobat modificarea POR.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlicii (IMM) din domeniul tehnologiei informației (IT&C) vor putea obține noi fonduri europene, printr-o linie de finanțare în valoare totală de peste 29 de milioane de euro pentru care s-a anunțat perioada de depunere online a proiectelor.

Institutul European din România, în parteneriat cu Hotnews.ro-StartupCafe.ro, organizează în perioada 29-31 octombrie 2018, la Hotel Intercontinental, București, conferința și atelierele de lucru EuroIMPACT - Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România.

Românii fără un loc de muncă și alte persoane defavorizate vor putea să urmeze cursuri de utilizare a calculatorului, într-un viitor proiect de 5 milioane de euro, finanțat prin Politica de coeziune a Uniunii Europene, potrivit unui ghid scos luni în dezbatere publică.

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane de euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.

Comisarul European pentru politică regională a criticat dur luni, într-o conferință la Bruxelles, lipsa proiectelor din partea puterii de la București și a avertizat public că nu mai acceptă „insultele din partea Guvernului României față de munca” sa.

Firmele vor putea obține fonduri europene pentru desfășurarea de stagii de practică destinate elevilor din școlile postliceale și de maiștri, printr-o linie de finanțare aflată în pregătire, în valoare totală de 30 de milioane de euro.

Castelul Károlyi din Carei, cunoscut și ca "Peleșul Transilvaniei", a redevenit o atracție turistică în urma reabilitării acestuia cu ajutorul fondurilor europene. Castelul cu o istorie de peste 500 de ani primește acum în jur de 40.000 de vizitatori pe an, atât din țară, cât și de peste hotare.

Firmele din România și alți angajatori vor putea primi subvenții pentru a angaja șomeri și persoane cu dizabilități, într-o nouă linie de finanțare din fonduri europene, aflată în pregătire, în valoare de 23,5 milioane de euro, susținută de Politica de coeziune a Uniunii Europene.

În ultimii ani, autoritățile din Cluj-Napoca au făcut investiții majore din fonduri europene în tot ceea ce înseamnă transport public. Modernizarea liniilor de tramvai care străbat orașul din inima Transilvaniei era necesară nu doar din motive de eficiență a traficului, ci și din cauza poluării sonore intense și a deteriorării străzilor din jur. Dar proiectele cu bani europeni nu s-au oprit aici: autoritățile au atras investiții importante pentru achiziția de tramvaie, autobuze electrice și automate de bilete, reabilitarea străzilor care tranzitau liniile de tramvai modernizate, construcția de piste și stații de închiriat biciclete.

Organizațiile de patroni, firmele reunite în asociații și camerele de comerț vor putea accesa fonduri europene în valoare totală de aproape 90 de milioane de euro, pentru a organiza cursuri profesionale pentru angajați, printr-un nou apel de proiecte pentru care statul a anunțat marți perioada de înscrieri.

Construcţia pasajului subteran Michelangelo, aflat într-una dintrele cele mai aglomerate zone din Timişoara, a durat aproape doi ani şi s-a făcut cu peste 10 milioane de euro din bani europeni. Cum arată pasajul azi, la câţiva ani de la inaugurare, şi cum arată cifrele de trafic.

Tinerii antreprenori sau aspiranții la business se pot înscrie într-un program de mentorat organizat la București, prin care au acces la mentori și traineri români cu experiență în afaceri, susținut de firma românească IT UiPath, unul dintre puținii „unicorni” din Europa, fiind evaluată recent la peste 1 miliard de dolari.

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu (PSD / S&D), și-a exprimat luni, într-un interviu video acordat HotNews.ro, susținerea pentru dreptul românilor de a protesta, dar și pentru protejarea instituțiilor statului.

Organizațiile non-guvernamentale, instituțiile publice, companiile sau alți beneficiari care derulează proiecte europene în Programul Operațional Capital Uman (POCU), pierd fonduri alocate dacă ratează anumite ținte ale indicatorlor din program, potrivit Metodologiei pentru reglementarea modului de diminuare a finanțării nerambursabile în cazul neîndeplinirii țintelor indicatorilor de program în cadrul proiectelor finanțate prin POCU, document publicat marți de Ministerul Fondurilor Europene.

TalentBrowse, o platformă care ajută angajatorii europeni să recruteze specialiști IT pe diferite tehnologii, a obținut o investiție de peste 100.000 de euro de la fondul de investiţii Gap Minder

Măsura 2.2 (linia de finanțare pentru IMM - 2018) va fi relansată în această lună, sunt posibile reluări ale finanțărilor Start Up Nation și Diaspora Start Up, la începutul anului următor, iar Ministerul Fondurilor Europene analizează și alte oportunități pentru finanțări în agricultură sau tehnologia informației, spune secretarul de stat Mihaela Toader într-un interviu StartupCafe.ro despre perspectivele din 2019, pentru antreprenorii ce doresc să atragă fonduri europene.

Organizațiile non-guvernamentale și alți potențiali beneficiari de fonduri europene pot afla informații despre realizarea și depunerea unui proiect european în Programul Operașional Capital Uman (POCU) 2014-2020, dintr-o nouă ediție a Manualului beneficiarului POCU.

Autoritățile publice vor putea depune  începând de joi proiecte de big data și open data, pentru fonduri nerambursabile în valoare totală de aproape 24 de milioane de euro prin Poliica de coeziune a UE. Finanțarea reprezintă o oportunitate pentru firmele private de IT și comunicații, care pot obține contracte de achiziții publice în aceste proiecte.

Firmele beneficiare a programului Start-Up Nation 2017 sunt obligate să depună documentația de decont pentru cheltuielile efectiate în proiecte până la termenul stabilit, fără posibilitate de prelungire, avertizează miercuri Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat , într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Băile Govora, stațiune balneo de lux acum mai bine de un veac, încearcă de câțiva ani să recupereze măcar o parte dintre vizitatorii turismului popular din anii comunismului. Un proiect de reabilitare cofinanțat cu fonduri europene a refăcut, parțial, infrastructura urbană și, cu alți bani europeni, a fost renovat unul dintre hoteluri. După ani în declin, la pas cu tot turismul balnear românesc, stațiunea își caută încă locul în planurile de vacanță ale unei generații de turiști pentru care ”cura la băi” e cel mult o ilustrată decolorată din colecția de amintiri a părinților sau bunicilor.

Firme românești de toate dimensiunile, inclusiv microîntreprinderile, și alți beneficiari vor putea obține fonduri nerambursabile de 500.000-8 milioane de euro pe proiect, pentru activități de cercetare și inovare, printr-o linie de finanțare în valoare totală de aproape 30 de milioane de euro, aflată în pregătire. Cea mai mare parte din bani provind din Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Joi a apărut o nouă listă de organizații care împart fonduri europene de până la 40.000 de euro fiecare unor români plecați în străinătate și care se întorc în țară, pentru a-și deschide mici afaceri. Două noi surse de bani europeni pentru antreprenorii aspiranți apar, pe lângă cele 33 anunțate deja în februarie.

Elevii din toată țara, inclusiv din regiunea București-Ilfov, care urmează cursurile unor școli profesionale, vor primi câte 200 de lei, burse profesionale, în anumite condiții, dintr-o linie de fonduri europene de 81 de milioane de euro, susținută prin Politica de coeziune a UE. Acești bani europeni ar putea stimula învățământul profesional, fiind cunoscută criza de forță de muncă pe care o resimt antreprenorii din toată țara.

Programe de investiții finanțate din bugetul de stat „canibalizează” parțial programele pe fonduri europene și îngreunează absorbția de fonduri europene, consideră Marian Dobrilă, membru al Consiliului de Administrație al Asociației Cpnsultanților din România pentru Fonduri Europene (ACRAFE). Într-un video-interviu acordat StartupCafe.ro, el a dat și câteva sfaturi antreprenorilor români care ar putea profita de o nouă oportunitate de finanțare în perioada următoare.

Firme, univeristății și alte organizații au obținut fonduri totale de peste 43 de milioane de euro, din Politica de coeziune a UE,  pentru a lua elevi și studenți în stagii de ucenicie și practică plătite, în domeniile de afaceri agroalimentar, industrie și servicii, a anunțat, vineri, Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman.

Antreprenorii din Piatra Neamț au de un an de zile un loc al lor. Nevoia acestora, dar și a studenților, freelancerilor și investitorilor din regiunea Moldovei de a se conecta și de a dezvolta împreună un ecosistem antreprenorial inovator și competitiv a dus la deschiderea sigurului hub/spațiu de coworking din Piatra Neamț — Rubik Hub.

Firmele mici și mijlocii (IMM) din România vor avea la dispoziție încă 150 de milioane de euro sub formă de credite bancare cu garanții europene, în condiții avantajoase, printr-o suplimentare de buget la Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri, a decis, joi, Guvernul.

Românii care vor să își deschidă o întreprindere socială vor putea primi câte un grant nerambursabil de maximum 100.000 de euro, prin linia de finanțare Solidar Start-Up pentru care s-a anunțat joi perioada în care se vor putea depune proiecte. Apelul de proiecte dispune de un buget total de 70 de milioane de euro, în principal din fonduri europene, prin Politica de coeziune a UE.

Festival de muzică electronică, expoziţii şi lecţii de istorie - câteva dintre evenimentele prin care Cetatea Deva încercă să convingă turiştii să o viziteze. Anul trecut, peste 250.000 de oamei au venit să-i afle povestea fascinantă şi să se bucure de priveliştea oraşului Deva, văzut de sus de pe conul vulcanic pe care este construită cetatea.

Antreprenorii români cu startupuri de tehnologie se vor putea înscrie, începând de marți, 21 august 2018, într-o nouă rundă a acceleratorului Techcelerator, prin care se pot obține investiții de capital de risc de maximum 100.000 de euro fiecare, prin intermediul fondului GapMinder, susținut de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

Universitățile și institutele de cercetare din România vor putea obține fonduri europene pentru realizarea și dotarea de laboratoare pentru domenii ca IT, energie sau mediu, printr-o linie de finanțare în valoare totală de 29,4 milioane de euro, susținută prin Politica de coeziune a Uniunii Europene. Apelul de proiecte se va lansa în august, iar firmele din România vor avea astfel oportunitatea de a câștiga contracte de achiziții publice pentru lucrări sau furnizare de echipamente.

Autism. Dizabilitate intelectuală. Sindrom Down. Retard. Pentru câteva zeci de mii de familii din România acestea nu sunt subiecte teoretice. E traiul zilnic, socoteala lunară, drumurile săptămânale la psihologi și centre de recuperare, mii de ore de efort, răbdare și speranță. Nădejdea că băiatul ori fetița ar putea ajunge, într-o bună zi, să-și privească în ochi părinții, să nu mai stea agățați, parcă, între două lumi, să lege mai mult decât cuvinte simple ori, chiar, să poată citi o carte. Măcar una simplă. Pentru acești copii, recuperarea înseamnă lucruri foarte concrete și deloc ieftine: centre specializate, sute de ședințe de terapie individualizată, asistenți și consilieri dedicați și bine pregătiți. Un astfel de centru a finanțat Uniunea Europeană la Galați.

LIFE IS HARD, frima clujeană listată la Bursa de Valori București – piața AeRo – va investi anul acesta 5 milioane lei în dezvoltarea OKEY.ro, platformă de management al afacerii dedicată start-up-urilor si IMM-urilor din România. Suma provine din finanțare europeană și va permite companiei dezvoltarea a 17 noi module pentru aplicație și triplarea numărului de utilizatori ai platformei.

România va beneficia de o finanțare de 59 milioane de euro  din Fondul de coeziune al Uniunii Europene, pentru modernizarea ecluzelor de pe canalele Dunăre - Marea Neagră și Midia Năvodari – Poarta Albă. Acestea din urmă asigură conexiunea portului Constanța, de pe litoralul Mării Negre, cu Dunărea, în regiunea de sud-est a României, a informat, marți, Comisia Europeană într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) va putea supracontracta mai mult decât până acum, semnând un număr mai mare de contracte de finanțare a firmelor mici și mijlocii (IMM), a decis, joi, Guvernul, printr-o ordonanță. Măsura ar putea să conducă la recuperera unor decalaje legate de slaba absorbție a fondurilor europene.

Un inginer din Pitești a obținut aproape 160.000 de euro, fonduri nerambursabile, de la Uniunea Europeană și de la stat, să vadă cum s-ar putea face un sistem cât mai bun de captare a energiei solare prin ferestrele locuințelor sau ale clădirilor de birouri. După ce a încheiat proiectul, el crede că populația și firmele își pot câștiga independența energetică față de marile companii de utilități printr-o combinație de instalații pentru captarea energiei din surse regenerabile.

Romania are la dispoziție 23 de miliarde de euro pentru reducerea diferențelor de dezvoltare față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Banii sunt alocați prin politica de coeziune, în perioada de finanțare 2014-2020 și pot fi cheltuiți pe proiecte ce vizează 11 direcții prioritare de investiții. Am discutat într-un interviu video cu conf. univ. dr. Vasile Alexandru Strat, de la Academia de Studii Economice despre importanța investirii acestor bani în economie pentru cetățeni, firme private sau autorități publice.

Aproximativ 14.500 de startup-uri sunt sprijinite cu fonduri europene prin programele StartUp Plus, Diaspora StartUp și România Profesională, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Programul Critbiz oferă cursuri gratuite de antreprenoriat pentru 400 de participanți și finanțare nerambursabilă de până la 40.000 Euro pentru cele mai bune 48 de planuri de afaceri. Programul se adresează persoanelor cu vârsta între 18 și 64 de ani din regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare) și care vor să înființeze o afacere nouă în regiune în domeniul industriilor creative sau IT în mediul urban.

Firma de consultanță și tehnologie Iceberg anunță lansarea Digitalise SME, proiect pilot finanțat de Comisia Europeană la inițiativa Parlamentului European, care va sprijini transformarea digitală a IMM-urilor, precum și a întreprinderilor mari din statele membre ale UE. Prin acest proiect pilot vor fi asigurate servicii gratuite de asistență tehnică în procesul de transformare digitală pentru aproximativ 90 de IMM-uri și întreprinderi mari.

În România sunt diagnosticate anual aproximativ 80.000 de cazuri noi de cancer și aproape 50.000 de decese sunt provocate de această boală. Bolnavii de cancer din zona de Nord-Est a României beneficiază de un nou centru de cercetare a cancerului, cu ajutorul căruia medicii specialiști pot prezice mai ușor și exact riscul de apariţie a unor afecţiuni.

Statul pregătește o nouă linie de finanțare de aproape 24 de milioane de euro din fonduri europene, pentru infrastructurile de Big Data și Open Data publice privind diversele evidențe cu cetățenii sau firmele din România. Banii sunt asigurați din Fondul European de Dezvoltare Regională, parte a Politicii de coeziune a Uniunii Europene, și reprezintă o oportunitate pentru firme IT care pot fi contractate pentru diferite servicii, în urma unor proceduri de achiziții publice în proiecte.

”Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni”. Așa ar putea fi explicat, pe scurt, impactul fondurilor europene, al politicii de coeziune, în state precum Romania, în viziunea unui fost oficial guvernamental care a gestionat fonduri structurale.

Aproape de ieşirea din Bucureşti, o echipă de zece oameni lucrează la realizarea unor turbine eoliene, concepute de un inginer român – proiect de cercetare pentru care firma lui a obţinut fonduri europene de peste 170.000 euro. Cum sunt realizate, cum funcţionează şi cine poate cumpăra şi instala turbine de putere mică.

Beneficiarii de fonduri europene, inclusiv din România, vor parcurge proceduri mai simple pentru atragerea banilor UE, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, adoptate recent de Parlamentul European.

Firme românești de internet, inclusiv mici afaceri, vor putea obține fonduri europene între 1 milion de euro și 4,6 milioane de euro fiecare, pentru investiții care să ofere net de bandă largă populației fără acces. Ministerul Fondurilor Europene a anunțat perioada în care se depun proiectele pentru linia de finanțare cu buget total de 63,7 milioane de euro, din Politica de coeziune a UE și de la bugetul de stat.

Organizațiile non-guvernamentale (ONG) reunite în Coaliția ONG-uri pentru Fonduri Structurale, care au aplicat pentru fondurile europene din Programul Operațional Capital Uman (POCU) se plâng că în POCU 2014-2020 persistă unele probleme care au afectat absorbția fondurilor europene din predecesorul acestuia, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.

Managerii și angajații din departamentele de resurse umane din companiile mari vor putea urma cursuri de pregătire profesională și antreprenorială, în cadrul unor proiecte derulate de firmele respective, pentru care s-a pus la bătaie un buget total de 14,3 milioane de euro, cofinanțat din Politca de coeziune a Uniunii Europene. Ministerul Fondurilor Europene a anunțat data de depunere a proiectelor.

Parlamentul României nu este de acord ca statele membre ale Uniunii Europene să suporte contribuții naționale mai mari la proiectele europene și solicită o mai simplă mutare a banilor de la un program la altul, pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027. De asemenea, parlamentarii români au rezerve față de sistemul de impozitare a marilor companii de internet, ca Google sau Facebook,  propus de Comisia Europeană.

Un centru de vârf la nivel mondial pentru cercetări în domeniul laserului – ELI-NP, în România, la Măgurele, un nou terminal pentru călători și renovarea aeroportului din Dubrovnik, Croația, autostrada Salonic-Atena din Grecia, conservarea artistică și consolidarea structurală a sitului arheologic Pompeii. Sunt doar câteva exemple de rezultate vizibile ale sprijinului pe care Uniunea Europeană îl acordă prin fonduri structurale și de investiții. Ele fac parte dintre cele 30 de proiecte selectate de Comisia Europeană pentru a marca cei 30 de ani de la apariția, oficială, a Politicii de Coeziune.

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanțele în inovare, potrivit Tabloului de bord al Uniunii Europene 2018, un raport anual publicat vineri de Comisia Europeană. Țara noastră are punctaj zero în ceea ce privește firmele mici și mijlocii (IMM) românești cu inovații, în pofida fondurilor europene de care beneficiază România prin Politica de coeziune.

Regiunile slab dezvoltate în domenul inovării, din întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, au la dispoziție mecanismul „Calea către excelență”, în valoare de 3 milioane de euro, pentru perioada 2018-2020, prin care pot primi sprijin adaptat și expertiză de la Comisia Europeană.

Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) s-au întâlnit cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi au cerut un timp mai îndelungat între aprobarea ghidului și lansarea apelului în sistemul informatic MySMIS, pentru ca marile companii care vor să aplice pentru fonduri nerambursabile să poată să îşi facă proiectele.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat o finanţare de peste 246 milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Târgu Mureş, Ogra și Câmpia Turzii. Proiectul are în vedere construcţia unei porțiuni de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de circulație, precum şi a unei secțiuni de 4,7 km în apropierea oraşului Târgu Mureş. Lucrările au demarat în 2015 și încă nu sunt finalizate. Proiectul autostrăzii a fost menit să absoarbă cât mai mult din fondurile europene din ciclul 2007-2013 ce se pierdeau la finalul de 2015, însă contractarea întârziată a facut ca întregul proiect să fie unul "fazat" și practic să fie finanțat aproape în totalitate din noul ciclu financiar european până în 2020.

Firmele, organizațiile de patroni și alți potențiali solicitanți pot depune proiecte pentr a fi finanțate dintr-un buget total de 3,5 milioane de euro, pentru dezvoltarea profesională a unor persoane defavorizate din zona Deltei Dunării, în contextul actual al crizei forței de muncă.

O companie de consultanţă  lansează proiectul CUPA (Capital Uman Performant și Adaptabil) prin care manageri și antreprenori din regiunile Centru, Vest, Nord-Vest și Nord-Est pot face cursuri de formare antreprenorială, sesiuni de business coaching și workshop-uri de planificare strategică. Vizate sunt industriile cu potențial de creștere și inovare:  Industria Lemnului și a mobilei, Industriile Creative, Industria auto și componente precum și Tehnologia Informațiilor și Telecomunicațiilor.

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a finalizat, în anul 2017, 150 de controale cu suspiciuni de fraude asupra fondurilor europene cheltuite în România, a informat instituția într-un comunicat remis HotNews.

România riscă să-i fie întreprupte sau suspendate plățile de fonduri europene dacă nu asigură independența Autorității sale de audit de pe lângă Curtea de de Conturi, avertizează Comisia Europeană, care a transmis recent Guvernului de la București o scrisoare în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificarea legii de funcționare a Curții de Conturi a României, discutată în Parlament.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, le-a spus unor reprezentanți ai Comisiei Europene că e îngrijorată de „întârzierile apărute în ultimii ani” și le-a solicitat „fluidizarea și urgentarea” procesului de aprobare a proiectelor, a informat, miercuri, ministerul, pe Facebook.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a recunoscut marți că există întârzieri în absorbţia de fonduri europene pentru infrastructura rutieră şi cea feroviară, dar a susţinut că România nu va avea nicio dezangajare de bani europeni anul acesta, explicând că „cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi”.

Persoane aflate în risc de sărăcie din 38 de localități din România vor avea ocazia să obțină fonduri europene de maximum 25.000 de euro fiecare, pentru mici afaceri, în cadrul unor proiecte mai mari, pentru care organizațiile non-guvernamentale (ONG), primăriile și alte instituții pot cere bani europeni începând de luni, 4 iunie 2018.

Între 300 și 500 de persoane care vor să înceapă ori să dezvolte o afacere în județele regiunii Nord-Est pot participa la cursuri de antreprenoriat după care pot primi până la 160.000 de lei, nerambursabili, dacă planul lor de afaceri este selectat pentru finanțare.

România se numără printre câștigătoarele alocării de fonduri europene în următorul buget multianual 2021-2027, scrie publicația britanică Fianancial Times. Între timp, Comisia Europeană a prezentat noi detalii despre Fondul Social European, programul Erasmus și Europa Creativă.

Cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive de la noi din ţară se află la Apahida, în județul Cluj. Este o afacere de familie înfiinţată în urmă cu 27 de ani şi care face azi vânzări de peste 20 de milioane de euro. Cum a trecut afacerea soţilor Arnella şi Cristi Nechita Rotta peste perioada în care tehnologiile de producţie erau foarte greu de achiziţionat, mai ales pentru o firmă românească mică şi cum reuşeste, azi, tot cu ajutorul tehnologiei să facă etichete pentru branduri din Asia sau Statele Unite.

Camera experimentală de 10 PW de la Măgurele este un “buncăr” cu pereți și uși groase de peste 2 metri, din beton greu. Asta ca să oprească radiația care se va produce aici în experimentele de fizică nucleară cu laser, unde cercetătorii așteaptă reacții cum se întâmplă în explozii stelare, pentru că o direcție de cercetare de la ELI-NP este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul. * Vezi în video reportaj cum arată camera de control laser care săptămâna trecută a înregistrat cea mai mare putere din Europa, 3 PW, sistemul de amortizoare care asigură stabilitatea și la un cutremur de 8 grade și vedeți cu câtă ușurință transformă oamenii de știință teorii dintre cele mai savante și tehnologie de ultimă oră într-o poveste pe înțelesul tuturor.

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești, din domeniul tehnologiei informației și comuncațiior (IT&C) vor putea obține fonduri nerambursabile de maximum 2,5 milioane de euro, printr-o nouă linie de finanțare, aflată în pregătire. Descarcă propunerile de Ghid al solicitantului și de model de plan de afaceri.

Românii care vor să obțină fonduri europene ar fi bine să țină cont de cel puțin 5 aspecte în inițierea și implementarea proiectelor, crede șefa reprezentanței Comsiei Europene în România, Angela Cristea. Am stat de vorbă cu oficialul UE, recent, la Alba Iulia, unde am vizitat și un proiect european care a atras zeci de milioane de euro în România: Cetatea Alba Carolina.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, i-a invitat, marți, pe cei din zona Moldovei să se înscrie la un apel de proiecte la care de fapt ei nu pot depune proiecte.

Uniunea Europeană va avea în anul 2019 un buget de 166 de miliarde de euro, credite de angajament, cu 3% mai mare decât în 2018, o importantă parte a alocărilor fiind destinată investițiilor Politicii de coeziune.

Comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, afirmă că "România nu a fost pregătită suficient, în 2007, pentru a accesa fondurile europene". Afirmația oficialului european a fost făcută în timpul unei vizite efectuate marți la Insula de Agrement din Bacău, un proiect care a pierdut mai multe milioane de euro din cauza deficiențelor tehnice de proiectare.

Investitori americani și români membri ai Camerei de Comerț Americane (AmCham) în România cer statului român să crească absorbția de fonduri europene, pentru dezvoltarea competitivității economice, în condițiile în care în ultimii ani au scăzut investițiile în țară.

Românii care vor să facă mici afaceri în mediul urban, cu fonduri europene, se mai pot înscrie în proiecte din linia de finanțare Start-Up Plus, prin care pot obține granturi nerambursabile de cel mult  40.000 Euro fiecare. Iată 4 proiecte administratorii promit fonduri nerambursabile între 32.000 euro și 40.000 euro fiecare, în mai multe județe. Într-unul dintre proiecte, săptămâna aceasta, va susține un curs de antreprenoriat Bogdan Colceriu, fondator al Frisbo și co-fondator al Trilulilu.

Firme românești și alte categorii de ptențiali beneficiari vor putea obține fonduri europene de 174 de milioane de euro pentru investiții în energie regenerabilă, cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Cei interesați pot merge la seminarii de informare despre aceste linii de finanțare, organizate de Ministerul Fondurilor Europene, cu înscriere on-line.

Consiliul Național al IMM-urilor din România lansează un proiect prin care îşi propune să pregătească 600 de întreprinzători, manageri și angajați ai departamentelor de HR, pe care să-i ajute să-şi dezvolte competențele antreprenoriale, să înveţe să-şi facă o planificare strategică, să inoveze şi să facă faţă problemelor din domeniul resurselor umane. Proiectul are o valoare de peste 3,2 milioane lei, din fonduri europene nerambursabile.

Firmele românești de IT ar putea vinde bunuri și servicii de valori importante unor universității care vor lua fonduri europene de circa 12 milioane de euro pentru proiecte de cercetare-dezvoltare în infrastructuri de big data și tehnologie cloud, în două apeluri care s-au deschis în Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a anunțat că va începe un proiect prin care va oferi sprijin pentru evaluarea proiectelor din domeniul tehnologiei, depuse în cadrul Axei Prioritare 2 POC – Acţiunea 2.1.1, pentru o economie digitală competitivă, schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet.

Aplicaţia Wello, bazată pe un program de inteligenţă artificială (AI), a fost creată pentru a ajuta familiile cu copii cu probleme de greutate să slăbească şi să aibă un stil de viaţă sănătos. Startup-ul a primit o finanţare de 1 milion de euro, din care peste 650.000 de euro au fost atrași ca finanțare nerambursabilă, proiectul fiind desemnat câştigător în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Cum funcţionează aplicaţia.

Ministerul Fondurilor Europene a aprobat 5 proiecte majore noi, în valoare totală de 675 de milioane de euro, eligibilă, pe fonduri structurale și de coeziune, în sectorul de apă, potrivit unui comunicat oficial remis, marți, StartupCafe.ro. Proiectele de aducțiuni de apă și și cele de gestionarea apelor uzate sunt considerate ca având un impact major pentru firmele mici și mijlocii, în principal antreprenorii din turism plângându-se de lipsa acestor amenajări foarte importante pentru pensiuni, hoteluri și restaurante.

România a pierdut definitiv 1,6 miliarde euro prin dezangajări, în perioada de programare 2007-2013, iar programele de infrastructură și resurse umane au avut cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor europene, reiese din „Raportul anual de analiză și prognoză – România 2018”, realizat de Societatea Academică din România (SAR).

Crescătorii de albine trebuie să depună mai repede cererile pentru fondurile europene și de la stat din Programul Național Apicol, în anul 2018, iar condițiile se schimbă, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Statul a prelungit perioada de depunere a proiectelor pentru fondurile europene cuprinse între 200.000 de euro și 7 milioane de euro fiecare, pentru finanțarea incubatoarelor de afaceri, în care se pot dezvolta start-upuri și alte mici business-uri în România. Descarcă din text Ghidul solicitantului și planul de afaceri pentru incubatoare.

Start-up-urile românești și alte firme cu activități de inovare vor putea obține fonduri europene pe proiecte derulate în cadrul unor clustere de cercetare-dezvoltare, de 200.000 de euro - 7,5 milioane de euro, printr-o linie de finanțare aflată în pregătire.

Institutul European din România, în parteneriat cu HotNews.ro-Startupcafe.ro, implementează din aprilie 2018 proiectul Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România. Proiectul promovează în rândul publicului român proiectele de succes, cele mai bune practici, lecțiile învățate și oportunitățile asociate implementării politicii de coeziune a UE.