Taiwanul este o insulă de șase ori mai mică decât România, dar cu 23 de milioane de locuitori și cu mult know-how tehnologic. Teritoriul a reușit să-și păstreze independența față de China care o vede precum o zonă ”rebelă” care trebuie reunită cu țara cu orice preț. Deși la început părea greu de realizat, Taiwanul a reușit să construiască o cale ferată de mare viteză de la nord la sud, cu fonduri private, lungimea traseului fiind cam ca de la București la Mediaș. Chiar dacă lucrurile au început cu stângul și chiar dacă și statul a trebuit să intervină, în articol puteți citi de ce calea de mare viteză ce a costat 18 miliarde dolari este dată ca exemplu de bune practici mai ales în SUA.

Una dintre cele mai des întâlnite situații neplăcute când mergi cu trenul este când se defectează locomotiva, iar asta nu e de mirare dacă ținem cont că media de vârstă a parcului este de 40 de ani și există în funcțiune și locomotive produse acum peste cinci decenii. Angajații de la divizia de reparații au protestat în aceste zile și spun că trebuie în multe cazuri să ia o piesă de la o locomotivă pentru a o pune la alta și că lucrurile sunt din ce în ce mai grave. Ucraina, Ungaria sau Austria au cumpărat locomotive în ultimii ani și reînnoiesc în continuare parcul de tracțiune, exact opusul a ceea ce se întâmplă la noi.

CFR Călători a anunțat modificări substanțiale în Mersul Trenurilor, orarul de circulație urmând să fie diferit pentru câteva zeci de trenuri, pentru efectuarea de către CFR SA a unor lucrări de reabilitare la infrastructura feroviară pe secțiunea Coșlariu Grupa Podu Mureș – Teiuș. La majoritatea trenurilor schimbările vor ține patru luni, în câteva cazuri se adaugă peste 30 de minute la timpii de parcurs și vor fi cazuri și în care călătorii vor fi transbordați. Schimbări vor fi și pentru câteva trenuri din zona Satu Mare, Simeria și pentru câteva pe relația București - Ploiești.

​În Cehia, compania națională de infrastructură feroviară SZ face primele teste cu viteza maximă de 200 km/h pe magistrala principală ce leagă Praga de granița cu Austria și Slovacia, scrie International Railway Journal. Cehia are porțiuni cu viteze medii de 120 km/h, maximul este acum 160 km/h și țara deține și unul dintre cele mai importante centre de testare a trenurilor din Europa.

Spre deosebire de Gara de Nord a Bucureștiului, cea din Paris chiar va fi renovată și proiectul de 600 de milioane de euro este la un pas de ultima autorizație necesară. Dar gara pariziană în care zilnic vin 700.000 de oameni este în centrul unei dezbateri aprinse, fiindcă mulți arhitecți spun că este inacceptabil ca Gare du Nord să se transforme într-un mall unde călătorii vor fi obligați să treacă pe lângă multe magazine, în loc să ajungă super-rapid la trenuri. Cert este că gara are mare nevoie de renovare, fiind unul dintre locurile cele mai neplăcute din capitala franceză, dar mai multe ”fronturi” s-au deschis contra proiectului de acum.

Guvernul german și Deutsche Bahn au semnat un acord ce prevede investiții totale de 86 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare până în 2030. La început de an prețurile biletelor de tren pe distanțe lungi au scăzut cu 10% în Germania.

În Australia a fost lansată o monedă specială ce comemorează 50 de ani de când primul tren direct a parcurs cei 4.300 km dintre Sydney și Perth, o călătorie de 75 de ore. Pe această linie există și cea mai lungă porțiune de cale ferată dreaptă din lume, 470 km prin deșertul Nullarbor. Pe foarte lunga rută rulează trenul Indian Pacific care este unul de lux, biletele costând de la 1.400 euro pentru întreaga distanță. Avionul este ales de cei mai mulți dintre cei care traversează Australia.

Puține proiecte de infrastructură au fost atât de controversate precum prima linie de mare viteză din Arabia Saudită, mega-proiect de 7 miliarde de euro. Au fost certuri legate de licitatii, dar și probleme legate de construirea liniei în deșert, astfel că amânările s-au ținut lanț. Și după deschidere au urmat probleme, mai ales că vorbim de una dintre țările cu cele mai multe interdicții și cu o climă extrem de dură. În articol puteți citi despre complicata poveste a căii ferate Mecca - Medina și despre prima încercare de a lega aceste două orașe, acum peste 100 de ani.

Legătura feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni trebuie terminată până în mai, chiar dacă termenul din contract este septembrie, după terminarea Campionatului European de Fotbal, a declarat joi ministrul Transporturilor, Lucian Bode, citat de Mediafax. Reamintim că se lucrează pe două dintre cele trei secțiuni, justiția hotărând la final de decembrie ca lucrările să rămână suspendate pe secțiunea din mijloc.

Ministerul de Finanțe a dat aviz negativ pe proiectul de act normativ conceput de Ministerul Transporturilor pentru contractele de servicii publice de transport de călători ale operatorilor feroviari, din cauza excluderii din mecanism a indicatorului călători – kilometru, un truc care în anii trecuți a permis unor operatori privați obținerea unor venituri frumoase, scrie Club Feroviar.

China a lansat primul tren care atinge viteze de până la 350 de km/h, fără a avea șofer. Mai mult de atât, o nouă rețea de căi ferate a fost dată în folosință, conform CNN.

China vrea să inaugureze cel puțin 2.000 km de linii ferate de mare viteză anul acesta, rețeaua trecând deja de 35.000 km, după ce anul trecut au fost deschiși traficului peste 5.000 km. China a inaugurat la final de 2019 mai multe linii de mare viteză, inclusiv una prin munți, dar și una în zona Beijing unde trenurile pot rula și fără mecanic în cabină. China va investi 100 miliarde dolari în domeniul feroviar în acest an.

CFR Călători recomandă tuturor celor care merg în stațiunile montane cu trenul la final de săptămână o ofertă numită Biletul de weekend, ofertă ce conține reduceri de la 15% până la 35% pe orice rută tur-retur, cu orice tip de tren, la clasa 1 sau clasa a 2-a (vagon clasă sau cuşetă). Trebuie spus însă că trenurile sunt extrem de pline la final de săptămână, mai ales că nu sunt suficiente vagoane și pe DN1 se formează coloane uriașe. Cei care vor să ia trenul către Brașov în week-end trebuie să cumpere biletul cu zile bune înainte.

Viteza medie a trenurilor românești de pasageri este de sub 45 km/h și a celor de marfă, de sub 20 km/h, iar domeniul feroviar stă foarte rău. Elveția a construit tunele de zeci de kilometri în Alpi, pe unde trenurile rulează cu 200 km/h, iar noi nu am electrificat mai nimic în rețea după 1989 și nu reparăm nici măcar podul de la Grădiștea. Octavian Udriște, unul dintre cei mai experimentați oameni din domeniul feroviar, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro de ce avem nevoie de trenuri electrice, de ce nu are rost ca România să construiască linii pentru trenuri stil TGV și de ce lucrurile au ajuns atât de rău în domeniu. Tot în articol puteți citi despre preocupările pentru viteza trenurilor în perioada comunistă și despre cum trenul lui Ceaușescu a rulat mai repede decât ne-am putea imagina.

Acum 45 de ani căile ferate din Marea Britanie aveau o imagine dezastruoasă și erau ținta glumelor. Apoi a venit un tren diesel foarte rapid care a schimbat totul: a arătat că poți călători cu 200 km/h, cu aer condiționat și cu mâncare bună. O parte dintre aceste trenuri mai circulă și în prezent, iar altele au fost retrase anul acesta și mii de oameni au ieșit să le vadă la ultimul drum. În articol puteți citi despre una dintre poveștile cele mai de succes prin care oamenii au fost readuși la tren când aproape toată lumea credea că acest mijloc de transport nu are viitor.

Vladimir Putin a călătorit în locomotivă, alături de mecanic, pentru a inaugura circulația feroviară pe podul de 19 km de peste strâmtoarea Kerci, cel care leagă Rusia de Crimeea. Podul a costat peste 3 miliarde de euro și a fost deschis mașinilor cu mare fast de Putin, în mai 2018 când președintele s-a aflat într-un camion portocaliu. Construcția podului a fost intens criticată de Ucraina și de oficialii UE, în timp ce rușii au prezentat-o ca fiind o mare realizare. Primul tren a plecat luni, cei 2.730 km dintre St Petersburg și Sevastopol fiind parcurși în 43 de ore, scrie AFP.

India este celebră pentru trenurile fantastic de aglomerate, dar țara și-a modernizat mult căile ferate în ultimii ani, are și trenuri ce rulează cu 160 km/h și vrea să construiască o primă linie cu viteze de 320 km/h. În 2023 ar trebui să fie gata, însă, proiectul de 15 miliarde dolari a fost intens criticat și mulți spun că banii ar putea fi cheltuiți mult mai bine. În India sunt anual accidente feroviare grave și peste 15.000 de oameni mor când trec calea ferată fără să se asigure sau când cad din tren. În articol puteți citi ce spun fanii căii de mare viteză, dar și cu ce îi contracarează cei ce se opun.

În prezent trenurile românești sunt mai lente decât acum 30 de ani pe șapte dintre cele opt magistrale și diferența de parcurs este și de peste 30%. Trenurile erau atunci mai lungi, mai numeroase mai rapide, dar nu erau deloc confortabile și nu aveau aer condiționat. Nu trebuie să ducem dorul trenurilor din 1989, dar trebuie să fim furioși că domeniul s-a prăbușit în 30 de ani, în timp ce alte țări au reparat liniile, au crescut vitezele și au luat trenuri noi și confortabile. De ce nu s-a făcut mai nimic timp de trei decenii și de ce trenurile erau esențiale în 1989, iar acum sunt ”în derivă”, puteți citi în articol.

Alstom România (Alstom Transport SA) a semnat un contract de 70 de milioane de euro pe o durată de cinci ani pentru servicii de mentenanță a flotei de trenuri a BDZ, operatorul feroviar de călători din Bulgaria. Lucrările vizează 46 de automotoare de tipul Siemens Desiro, în variantă diesel și electrică. Lucrările vor fi executate la Sofia și Varna, „cu specialiști din România și cu personal din Bulgaria. Unele subansamble, precum powerpack-ul diesel, vor fi făcute în România”, a explicat directorul Alstom România, Gabriel Stanciu.

De câteva zile, pe magistrala 300 este testat un prototip de automotor diesel construit de Electroputere VFU Pașcani, un model cu trei vagoane și o viteză maximă de 120 km/h, scrie România Feroviară. Automotoarele sunt în centrul unei controverse cu CFR Călători și ministrul Transporturilor. Pe grupurile pasionaților de trenuri discuțiile oscilează de la cei încântați că și la noi se produc trenuri moderne, până la cei care spun că, dacă acestea vor ajunge să circule la noi, acest lucru trebuie să se întâmple doar după licitații transparente.