Franța a desființat aproape toate trenurile de noapte între 1995 și 2017, dar are un plan ambițios de a readuce pe șină câteva zeci, până în 2030. Din 16 aprilie reintră în circulație trenul Paris - Nisa care va face cam 12 ore pe cei 1.000 de km, iar de la final de an ar trebui să fie lansat, datorită OBB, trenul Paris - Viena. Planul este controversat, mai ales că implică investiții destul de mari în modernizarea vagoanelor.

Puține zone din rețeaua feroviară au decăzut atât de mult precum cei 209 km dintre Capitală și Craiova, unde cel mai rapid tren face acum peste 3 ore, în timp ce în 1998 făcea 2 ore și 10 minute. Lucrurile ar putea să se schimbe fiindcă CFR SA a lansat licitaţiile deschise, în valoare totală de 97,2 miloane de lei, pentru studiile de fezabilitate și proiectele tehnice necesare modernizării liniei de cale ferată București - Craiova.

​China plănuiește să construiască o linie de tren cu sustentație magnetică între orașele Guangzhou (Canton) și Hong Kong, iar vitezele maxime ar putea fi de 600 km/h. Între cele două orașe sunt 142 km și deja există trenuri de mare viteză ce străbat distanța în 53 de minute, dar noile trenuri Maglev ar reduce timpul la 20 de minute, scrie Bloomberg.

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a lansat licitaţia deschisă pentru realizarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic necesare modernizării liniei de cale ferată Coșlariu – Cluj-Napoca, pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători cu 160 km/h, respectiv 120 km/h pentru trenurile de marfă. Sunt 99 de km și este nevoie de modernizare fiindcă trenurile IR fac două ore, iar cele Regio, aproape trei ore.

Dincolo de cele opt magistrale feroviare, alte 15 linii principale fac legătura între acestea și conectează cele mai importante orașe ale țării, însă la viteze care destul de rar depășesc media de 50 km/h. Cu trenurile Regio vitezele medii sunt 35-40 km/h și puține sunt porțiunile unde aceste trenuri depășesc 60 km/h. În aceste condiții, mașina câștigă în multe cazuri lupta cu trenul, mai ales că timpii au crescut față de acum două - trei decenii pe rute precum Timișoara - Arad, Podu Olt - Piatra Olt sau Mărășești - Galați. În articol puteți citi în detaliu despre cum s-au schimbat timpii de parcurs în 40 de ani pe liniile principale.

CFR SA a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru modernizarea liniei Pojorâta - Suceava care în Mersul Trenurilor face parte din linia 502. Se va căuta soluția optimă pentru a se crește viteza pe acest tronson de 85 km pe care trenurile IR fac peste 100 de minute în prezent și cele Regio fac 130 de minute.

Budapesta are un plan pe termen foarte lung - până în 2040 - de a crește cu 80% numărul celor care folosesc trenul în oraș, obiectivul fiind ca peste 120.000 de oameni care acum utilizează des mașina, să treacă la tren. Pentru asta, se vor face investiții într-un tunel între două gări mari, se va extinde rețeaua de cale ferată în oraș și va crește numărul de trenuri de tip S-Bahn.

CFR SA a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru modernizarea liniei de cale ferată dintre Apahida și Ilva Mică, 119 km pe linia care în Mersul Trenurilor are numărul 401. Valoarea estimată a contractului este de 34 milioane lei, sursa de finanţare fiind asigurată în procent de 85%, din fonduri europene nerambursabile și 15% fonduri naționale. Durata contractului este de 23 de luni.

CFR Călători a anunțat că va pune în circulație de luni 42 de trenuri pentru elevii care merg la școală.

​În Spania se fac teste dinamice cu cele mai rapide trenuri care vor intra în exploatare - trenurile Talgo Avril care în teste vor atinge 360 km/h, iar cu pasageri, în cursele de zi cu zi, vor putea rula cu 330 km/h, după ce vor primi toate aprobările. În prezent cele mai rapide trenuri AVE ating pe unele porțiuni 310 km/h. Cel mai bun exemplu despre cât de rapide sunt trenurile de mare viteză din Spania ține de traseul de 1.130 km de la Barcelona la Malaga, ce poate fi parcurs în șase ore.

Autoritățile din Finlanda au aprobat finanțarea construirii unei linii de mare viteză din capitală, până la granița rusă, pe traseul Helsinki - St Petersburg. De la Helsinki sunt 257 km până la localitatea de graniță Vainikkala și trenurile fac sub două ore. Din 2010 cei 416 km dintre St Petersburg sunt parcurși în 3 ore și jumătate de trenuri moderne ce ating și 250 km/h.

În ultimele trei decenii s-au închis pentru traficul de pasageri mai bine de 40 de linii secundare de cale ferată ce au în total peste 1.700 km. În unele locuri oamenii s-au trezit de pe o zi pe alta că nu mai au tren și s-au orientat către mașini și microbuze, în alte cazuri declinul a fost lent, vitezele au scăzut fiindcă infrastructura s-a degradat și vitezele medii au ajuns și la sub 25 km/h. În multe cazuri a fost rea-voință, în altele s-a încercat salvarea căii ferate, dar nu s-a reușit. În articol puteți citi pe larg despre locurile pe unde trenurile nu mai trec și despre cum s-a ajuns aici.

​Tot mai multe organizații din Regatul Unit cer ca guvernul să reducă investițiile în HS2, uriașul proiect de a construi câteva sute de kilometri de linii de mare viteză. Primele estimări indicau costuri de 32 miliarde de lire, dar până la urmă s-a ajuns la peste 100 de miliarde de lire sterline. Organizațiile spun că este posibil ca numărul de pasageri să nu crească în următoarele decenii ca urmare a faptului că mulți vor continua să lucreze de acasă și vor renunța la transportul public de lungă distanță, scrie BBC.

La începutul anului 2021, declarat Anul European al Căilor Ferate, Ministerul Culturii, prin Direcția de Cultură a Municipiului București, a închis Muzeul CFR din Capitală. Direcția a venit în control și a dat o amendă, pe motiv că Muzeul NU este acreditat de Ministerul Culturii, scrie Club Feroviar. Pe 7 ianuarie, la Muzeul CFR din Gara de Nord au descins polițiști, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, dar şi experţi acreditaţi de Ministerul Culturii.

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro. El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București - Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

​CFR SA informează că, în perioada 25.01.2021 - 08.02.2021, pe relația București Nord - Aeroportul Internațional Henri Coandă București, antreprenorul va executa, în intervalul orar 8.40 - 14.30, lucrările de sudură a șinelor și aparatelor de cale, conform proceselor tehnologice prevăzute în proiectul de realizare a investiției. Ca urmare, 18 dintre cele 72 de trenuri zilnice vor fi anulare pentru două săptămâni.

Compania privată Transferoviar anunță că va anula trenurile către aeroport în perioada 25 ianuarie - 13 februarie la cererea CFR Infrastructură care va închide linia pentru lucrări de întreținere. Trenurile circulă din 13 decembrie pe cei 19 km dintre Gara de Nord și Otopeni, iar TFC are 10 dintre cele 72 de trenuri, CFR Călători având 42, iar Regio Călători, 20. Trebuie menționat că din cei 19 km, doar 3 km reprezintă linia construită anul trecut. UPDATE CFR SA a spus marți seara că a primit din partea antreprenorului o solicitare, referitoare la efectuarea unor lucrări de sudură a șinelor și aparatelor de cale și urmează să decidă ce va face.

La 1890 călătoria cu trenul dura o zi între București și Viena, iar 130 de ani mai târziu nu am avansat foarte mult, drumul fiind de peste 19 ore. În anii '30 erau vagoane directe pe cei 2.500 de km până la Ostende, la Marea Nordului, iar până în 1989 existau și vagoane directe București - Paris. În anii '90 puteai merge cu trenul direct la St Petersburg sau Vilnius, iar pentru scurt timp a existat și vagon direct din Omsk (Siberia), până la Sofia. Trenurile internaționale care trec prin România s-au împuținat în ultimii 10 ani fiindcă avionul este mai rapid și infrastructura noastră nu este modernizată. În articol puteți citi pe larg despre trenurile internaționale din ultimul secol, despre perioada de aur din anii '30 și ce s-a întâmplat în comunism, dar și despre legăturile firave din prezent.

Egiptul a semnat un memorandum de înțelegere cu Siemens Mobility pentru construcția în mai multe etape a unei rețele feroviare ce ar putea ajunge să aibă 1.000 km, cu costuri totale de 23 miliarde dolari. Dacă planurile vor deveni realitate, Egiptul va deveni a doua țară africană cu trenuri de mare viteză, după Maroc.