Industrie Feroviara
Cazul Nepal - Calea ferat�� himalayan��, un vis, ��i ”dansul” complicat între dou�� puteri care pot strivi o ��ar�� extrem de s��rac�� Statul Nepal are 31 de milioane de locuitori dar este una dintre cele mai s��race ����ri din Asia ��i între marile ora��e exist�� foarte pu��ine drumuri din cauza reliefului muntos. În ��ara celor mai înalte vârfuri din lume sunt oameni care spun c�� un mod de a reduce s��r��cia este s�� fie construite c��i ferate care vor ajuta apoi comer��ul. Îns�� aceste c��i ferate cost�� multe miliarde de dolari ��i Nepalul este prins la propriu ��i la figurat între doi gigan��i care se bat pe influen���� în ��ara cu capitala la Kathmandu. India a fost mul��i ani în frunte ��i China nu avea ��anse, dar lucrurile s-au schimbat fantastic în ultimii ani ��i jocurile geopolitice sunt tot mai disputate ��i mai complicate.
CFR a desemnat câ��tig��toarea licita��iei pentru modernizarea a 28 km dintre Bra��ov ��i Sighi��oara, contract de peste 570 milioane euro CFR SA a finalizat ��i emis raportul de reevaluare a ofertelor depuse la procedura de licita��ie public�� pentru modernizarea infrastructurii ��i suprastructurii feroviare pe subsec��iunea 2 Apa��a - Ca��a, aflat�� pe sec��iunea Bra��ov - Sighi��oara, câ��tig��toare fiind desemnat�� oferta depus�� de Asocierea RailWorks. Sec��iunea este complicat�� ��i prevede ��i trei tuneluri, inclusiv unul de aproape 8 km. Linia Bra��ov - Sighi��oara are disperat�� nevoie de reabilitare, dar va mai dura mult pân�� se va vedea ceva.
Se împlinesc 150 de ani de la deschiderea primei c��i ferate din Principatele Române. În prezent c��l��toria Bucure��ti-Giurgiu este lung�� pentru c�� podul de la Gr��di��tea r��mâne neref��cut La 31 octombrie 1869, acum 150 de ani, circula în premier�� un tren în Principatele Române, între Bucure��ti ��i Giurgiu. Foarte mul��i s-au opus construirii acestei c��i ferate care s-a dovedit util�� pân�� la urm��. Îns��, Bucure��ti - Giurgiu este în prezent un drum lung, prin Videle, fiindc�� podul de la Gr��di��tea, pr��bu��it dup�� o viitur�� acum 14 ani, nu a fost ref��cut.
FOTOGALERIE Cum arat�� vagoanele modernizate ale CFR C��l��tori - Despre promisiuni, despre probleme ��i cum s-ar putea circula cu trenul în 2020 CFR C��l��tori folose��te zilnic 970 de vagoane, spune c�� va ajunge curând la 1.000, iar în sezonul estival de la anul ar putea opera cu 1.200 de vagoane. Compania mai spune c�� va demara licita��ie ��i pentru ca personalul de tren s�� aib�� dispozitive mobile (cititoare de coduri de bare) pentru biletele online ��i va încerca s�� cumpere ��i automotoare diesel. Compania a transportat anul trecut aproximativ 54 de milioane de c��l��tori, iar trenurile sunt de multe ori pline ��i prea scurte. Cei de la CFR promit ��i c�� se va încerca s�� nu mai fie puse incomodele vagoane etajate pe trenurile de lung parcurs.
CFR C��l��tori va introduce pentru prima oar�� trenuri suburbane în zona Capitalei: c��tre Buftea ��i c��tre Fundulea CFR C��l��tori a anun��at c�� din decembrie va introduce pentru prima oar�� trenuri directe Bucure��ti - Buftea ��i Bucure��ti - Fundulea, fiind vorba de ��ase perechi de trenuri pe zi fa���� de cele de lung parcurs. Pân�� la Buftea trenurile vor face cam 17 minute, iar pân�� la Fundulea, cam 40 de minute.
Rusia ar putea contribui cu 500 milioane dolari la modernizarea c��ilor ferate din R D Congo, una dintre ����rile cu cel mai dezastruos sector feroviar C��ile Ferate Ruse au semnat un memorandum de în��elegere cu autorit����ile din R D Congo pentru modernizarea c��ilor ferate din ��ara african�� unde multe por��iuni nu au mai fost reabilitate de un secol. R D Congo are o suprafa���� de zece ori mai mare decât România ��i popula��ia este de 90 de milioane de oameni. Trenurile sunt lente, mizere ��i nesigure, iar o c��l��torie de peste 1000 km poate dura ��i mai mult de dou�� zile.
Operatorul trenurilor de mare vitez�� Beijing - Shanghai se va lista la burs��. 1.300 km sunt parcur��i în patru ore ��i jum��tate Compania care gestioneaz�� trenurile de mare vitez�� dintre Beijing ��i Shanghai se va lista la burs��, fiind vorba de una dintre cele mai profitabile rute din uria��a re��ea de trenuri chineze de mare vitez��. Din 2011 circul�� trenuri de mare vitez�� între cele dou�� mega-ora��e chineze ��i cei 1.318 km sunt parcur��i în 4 ore ��i 28 de minute de cele mai rapide trenuri. Trenul ruleaz�� f��r�� oprire 600 km, distan���� pe care o parcurge în dou�� ore.
Povestea primei c��i ferate adev��rate ��i cum o locomotiv�� de legend�� a câ��tigat un concurs de acum 190 de ani Primele locomotive cu abur au fost construite imeidat dup�� 1800, dar a durat câteva zeci de ani pân�� când lumea a fost convins�� c�� locomotivele, ��i nu caii, trebuiau s�� tracteze vagoanele. Prima cale ferat�� adev��rat�� ce lega dou�� ora��e mari a fost deschis�� în 1830 ��i în articol pute��i citi despre cât de complicat�� a fost construirea ei. Cu un an înainte un concurs spectaculos a stabilit ce locomotive urmau s�� circule pe linia cea nou��, iar câ��tig��toarea avea s�� devin�� una dintre cele mai importante ma��in��rii din istoria transporturilor.
Grupul Grampet a intrat într-un consor��iu care va deschide ruta naval�� între porturile Constan��a ��i Batumi/Poti Un consor��iu format din Grupul Grampet - Grup Feroviar Român (GFR), GR Logistics and Terminals LLC (Georgia) ��i ASCO Logistic CJSC (Azerbaidjan) va opera transporturi navale periodice între porturile Constan��a ��i Batumi/Poti, în urma unui acord semnat la Tbilisi, capitala Georgiei, transmite Agerpres.
Un raport oficial arat�� diferen��ele mari de eficien���� dintre companiile feroviare de transport de c��l��tori Autoritatea pentru Reform�� Feroviar�� a publicat un raport preliminar despre eficien��a companiilor care transport�� c��l��tori pe cale ferat��, raport din care rezult�� mari diferen��e dintre operatorul de stat ��i cei priva��i. De exemplu, unul dintre indicatorii importan��i în evaluarea productivit����ii muncii pentru fiecare operator arat�� c�� CFR C��l��tori st�� cel mai r��u, iar priva��ii î��i gestioneaz�� cheltuielile mult mai bine. Raportul arat�� ��i cu cât au crescut salariile în ultimii ani.
CFR risc�� s�� piard�� 800 milioane euro pentru modernizarea liniei Bra��ov-Sighi��oara. Care este motivul CFR Infrastructur�� trebuie ��i este îndrept����it�� s�� semneze contractul pentru modernizarea tronsonului Bra��ov-Sighi��oara, loturile 1 (Bra��ov - Apa��a) ��i 3 (Ca��a - Sighi��oara), în caz contrar pierzându-se o finan��are de aproape 800 de milioane de euro, a declarat, directorul general interimar al CFR SA, Marius Chiper, citat de Agerpres. ”Sunt ni��te licita��ii lansate în prim��vara lui 2016 ��i suntem dup�� trei ani ��i jum��tate de evalu��ri, contesta��ii, re-contesta��ii, reevalu��ri ��i a��a mai departe ��i noi nu reu��im s�� d��m drumul la acest proiect”, spune Marius Chiper.
Trenul câ��tig�� tot mai des lupta cu avioanele în Europa de Vest - Vitez��, confort, leg��turi bune ��i pre��uri calculate precum la cursele aeriene Cele mai rapide trenuri europene parcurg ��i 600 - 700 km f��r�� s�� opreasc�� ��i în mai multe ����ri sunt pe sute de km viteze medii de 150 km/h. În aceste condi��ii, în Fran��a, Spania, Germania sau Italia sunt rute unde trenurile au câ��tigat lupta cu avionul. În articol pute��i citi cum au reu��it companiile feroviare s�� aib�� atât de mul��i clien��i, ce se poate face în trenurile cele mai rapide ��i cât cost�� biletele pe multe rute.
CFR spune c�� lucr��rile la trenul Gara de Nord - Aeroport continu��. Compania va contesta decizia instan��ei privind exproprierile CFR Infrastructur�� spune c�� în prezent lucr��rile la viaductul de lâng�� aeroport continu��, fiind vorba de un teren ce apar��ine statului ��i nu este afectat de decizia instan��ei de s��pt��mâna trecut��. ”La ora actual��, constructorul nu lucreaz�� pe partea unde sunt terenurile proprietarilor contestatari, deci amplasamentele pe care contestatarii le-au supus aten��iei instan��ei nu sunt afectate”, spune CFR SA, într-un r��spuns pentru HotNews.ro. Reamintim c�� pe 11 octombrie, Curtea de Apel Bucure��ti a decis suspendarea efectelor hot��rârii de expropriere. CFR spune c�� va face recurs conform legii, pentru ca proiectul s�� continue în toate fazele.
Calea Ferat�� din Republica Moldova va fi separat�� în trei companii Întreprinderea de stat Calea Ferat�� din Moldova (CFM) va fi reorganizat��. CFM va fi separat�� în trei societ����i pe ac��iuni independente pentru infrastructur��, c��l��tori ��i m��rfuri, prevede un proiect de hot��râre de Guvern, citat de NewsIn.md. În ��ara vecin�� sunt 1.100 km de cale ferat��. De la Chi��in��u sunt trenuri interna��ionale directe c��tre Bucure��ti, Odesa, Moscova ��i St Petersburg.
UPDATE Marius Chiper revine la conducerea CFR Infrastructur��. Directorul demis inten��ioneaz�� s�� ac��ioneze în instan���� Consiliul de Administra��ie al companiei Marius Chiper revine la conducerea CFR SA, în urma unei ��edin��e a Consiliului de Administra��ie al Companiei Na��ionale de C��i Ferate care a avut loc luni, scrie Club Feroviar. Membrii CA au decis revocarea mandatului actualului director general al companiei, Constantin Axinia. Chiper a mai fost director general al CFR SA din decembrie 2015 pân�� în octombrie 2017, când ��i-a dat demisia în urma unor divergen��e cu ministrul Transporturilor de la acea vreme, Felix Stroe. UPDATE Axinia a declarat c�� motivul demiterii sale este refuzul de a semna un contract de investi��ii în valoare de sute de milioane de euro, scrie Mediafax. UPDATE 2: Informa��ia privind numirea lui Chiper a fost confirmat�� de CFR SA.
S-ar putea relua circula��ia feroviar�� între Medgidia ��i Negru Vod��, linie abandonat�� în 2012 ���Compania Na��ional�� de C��i Ferate CFR SA vrea s�� reia circula��ia pe calea ferat�� Medgidia-Negru Vod��, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, scrie publica��ia Club Feroviar. Anun��ul a fost f��cut de Adrian Dragomirescu, ��ef de departament în cadrul CFR SA. Linia are 57 km ��i în trecut era tranzitat�� vara de trenurile interna��ionale care veneau de la Minsk sau Saratov ��i î��i terminau parcursul la Varna.
De ce primele c��i ferate au ap��rut în Marea Britanie ��i cum erau locomotivele acum 200 de ani Pân�� la apari��ia c��ilor ferate foarte pu��ini oameni ajunseser�� la mai mult de câteva zeci de kilometri de locul natal ��i transportul era extrem de scump pentru aproape toat�� lumea. Apoi, industrializarea a dus la crearea primelor locomotive cu aburi care erau cu totul diferite de cele care aveau s�� devin�� celebre în prima parte a secolului XX. În articol pute��i afla de ce primele c��i ferate au ap��rut în Marea Britanie, de ce Revolu��ia Industrial�� s-a întâmplat acolo, dar ��i cum locomotivele cu abur au existat datorit�� unui om despre care s-a vorbit prea pu��in.
Pro Infrastructura: Nu au r��mas doar 210 restric��ii de vitez��, cum a spus directorul CFR SA. În realitate sunt peste 1.000 de restric��ii pe calea ferat�� ��i num��rul lor cre��te Directorul CFR Infrastructura a declarat c�� au r��mas doar 210 restric��ii de vitez�� pe re��eaua feroviar�� din 490 câte erau la începutul anului, dar acest lucru este o ”minciun�� gogonat��”, spun cei de la Asocia��ia Pro Infrastructura. În realitate, sunt peste 1000 de restric��ii pe calea ferat�� ��i num��rul lor cre��te! Mai mult, s-au introdus o serie de restric��ii-mamut: pe 82 km între Caransebe�� ��i Timi��oara viteza scade de la 100 la 70 km/h, iar pe 25 km lâng�� Ro��iori trenul merge cu 60 km/h în loc de 140!, spune cei de la asocia��ie.
Rusia ar vrea s�� construiasc�� o linie de mare vitez�� între Moscova ��i St Petersburg, proiect de 23 miliarde dolari În Rusia se discut�� construc��ia unei linii ferate de mare vitez�� între cele mai mari dou�� ora��e ale ����rii, estim��rile fiind c�� trenurile vor circula din 2026 ��i investi��iile necesare ar fi de 23 miliarde dolari, scrie Moscow Times. R��mâne de v��zut dac�� se va face, mai ales c�� exist�� deja trenuri ce pot rula cu 250 km/h. Între Moscova ��i St Petersburg sunt 650 km ��i cele mai rapide trenuri Sapsan fac 3 ore ��i 44 de minute. De exemplu, de la Moscova la Tver sunt 167 km ��i trenurile fac o or��. Trenurile conven��ionale de noapte fac peste 8 ore.
��eful CFR Infrastructur�� spune c�� vor fi eliminate toate restric��iile dintre Bucure��ti ��i Suceava ��i sper�� în introducerea unui tren InterCity. Pe ce por��iuni din re��ea se va putea circula cu 140 km/h CFR Infrastructur�� spune c�� au fost eliminate de la început de an peste jum��tate dintre restric��iile de vitez�� din re��ea, iar în noiembrie nu va mai fi niciuna între Bucure��ti ��i Suceava, urmând a fi terminat ��i podul la care se lucreaz�� de câ��iva ani, lâng�� Ploie��ti. Constantin Axinia spune c�� a��teapt�� introducerea unui tren InterCity ��i promite c�� la anul vor începe lucr��rile ��i pe Bucure��ti - Giurgiu.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by