Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform
���VIDEO Povestea Aerotrenului, inven��ia unui inginer care a fost la un pas s�� înving�� TGV-ul în lupta transportului de mare vitez��
Un fel de Hyperloop al anilor '60. A��a ar putea fi privit��
inven��ia inginerului Jean Bertin care ��i-a pariat toate resursele pe un
fel de avion f��r�� aripi care putea atinge peste 400 km/h pe perne de
aer. Aerotrenul a fost la un pas s�� înving�� proiectul TGV-ului ��i ar fi
putut deveni principalul mijloc de transport de mare vitez�� în Fran��a.
Aerotrenul a atins 430 km/h în anii '70 ��i se p��rea c�� Fran��a va fi plin��
de viaducturi speciale care s�� constituie pist�� de rulare pentru
”trenul aerian”. Îns�� în doi ani au venit rapid câteva lovituri, mai
ales de natur�� economic��, iar în articol pute��i citi cum a ”deraiat”
proiectul.
Trenurile din Bucure��ti spre Sofia, Istanbul ��i Salonic circul�� începând de ast��zi / Care este orarul acestora ��i cât dureaz�� c��l��toria
Trenurile directe care vor lega Bucure��tiul de Sofia, Istanbul ��i Salonic vor circula începând de vineri ��i pân�� în luna octombrie. Trenurile spre Bulgaria ��i Turcia vor circula zilnic, în timp ce garnitura spre Grecia va circula o dat�� pe s��pt��mân��. În ceea ce prive��te durata de c��l��torie, pân�� la Salonic drumul dus va dura circa 18 ore, iar la întors 19 ore, spre Sofia în jur de 9 ore ��i 50 de minute, iar spre Istanbul, circa 19-21 de ore.
[P] Grupul GRAMPET - Grupul Feroviar Român ��i
NMSC Kazmortransflot LLP semneaz�� un
Memorandum de Colaborare
Grupul GRAMPET - Grup Feroviar Român (GFR) ��i
NMSC Kazmortransflot LLP au semnat un Memorandum de Colaborare cu ocazia
evenimentului Transport Logistics 2019 din München, care î��i propune s��
deschid�� o conexiune regulat�� între porturile Constan��a ��i Batumi.
���ANALIZ�� De ce au dec��zut trenurile române��ti de c��l��tori - O poveste lung�� plin�� de dezam��giri ��i de promisiuni neîndeplinite
În 1985 num��rul c��l��toriilor efectuate pe calea ferat��
româneasc�� era de aproape ��apte ori mai mare decât acum ��i pu��ine
domenii au fost atât de mult neglijate în ultimii 25 de ani, precum cel
feroviar. În pu��ine domenii lucurile s-au degradat atât de mult ��i în
pu��ine autorit����ile au promis atât de generos ��i au f��cut atât de pu��in.
Acum 12 ani se vorbea despre o linie de mare vitez�� între Bucure��ti ��i
Budapesta, dar în prezent, trenurile fac din Capital�� pân�� la Arad mai
mult ca acum 80 de ani. În articol pute��i citi cum s-a ajuns ca românii s��
fug�� de trenuri, în timp ce al��i europeni merg cu pl��cere ��i sunt
încânta��i de trenurile din ����rile lor.
Uzbekistanul a comandat noi trenuri de mare vitez��
C��ile ferate din Uzbekistan au comandat dou�� noi trenuri de mare vitez��
de la Talgo, ca parte a unui contract de 57 milioane euro. Trenurile vor
atinge 250 km/h ��i vor circula din 2021. Uzbekistanul are 33 de
milioane de locuitori, iar ��ara asiatic�� are pe teritoriul s��u dou��
superbe ora��e de pe Drumul M��t��sii: Samarkand ��i Buhara. ��ara este
celebr�� ��i pentru dictatorul Karimov care a condus statul timp de 27 de
ani, pân�� la moartea sa, în 2016.
Trenurile ar putea reveni între Bra��ov ��i Întorsura Buz��ului. Podul pr��bu��it anul trecut a fost inclus în programul de investi��ii
Podul feroviar de la Budila, pr��bu��it anul trecut în august dup�� o
viitur��, ar putea fi ref��cut ��i este inclus în programul de investi��ii
al CFR Infrastructur�� pe acest an. Podul de peste râul T��rlung s-a
pr��bu��it pe o lungime de 50-60 metri. Linia de cale ferat�� a fost dat��
în folosin���� în 1931 ��i peste 10 ani c��l��torii au fost transporta��i de
operatorul privat Regiotrans (din decembrie anul trecut devenit Regio
C��l��tori).
Când ar putea ajunge în ��ar�� primele trenuri electrice de care publicul c��l��tor are atât de mare nevoie
Autoritatea pentru Reform�� Feroviar�� lansa în aprilie cea mai mare
licita��ie din ultimii ani, prin care s-ar putea cump��ra maxim 80 de
trenuri, cu cel mult un miliard de euro, sum�� ce include ��i mentenan��a.
Urm��toarea dat�� important�� este 1 iulie, iar primele trenuri ar putea
ajunge în cel mai bun caz la final de 2020, dar mai realist este
termenul 2021. Nevoia de trenuri ��i vagoane este mare, iar c��l��torii vor
sim��i ��i în aceast�� var�� cât de grea este c��l��toria cu trenul, mai ales
c�� de la 15 iunie vor fi ”deta��ate” vagoane c��tre trenurile sezoniere
spre Litoral, iar celelalte garnituri vor fi ��i mai scurte.
Danemarca a inaugurat prima linie de mare vitez��, dar câ��tigurile se vor vedea mai târziu
���Danemarca a inaugurat prima sa linie de cale ferat�� unde trenurile pot
atinge 250 km/h, proiectul la care s-a lucrat nou�� ani având costuri de
un miliard de euro. Linia are 60 km ��i într-o prim�� faz�� va duce la
întârzieri mai mici ��i la posibilitatea ca pe ea s�� opereze mai multe
trenuri simultan. Trenurile fac în prezent 45 de minute pe cei 65 km
dintre Copenhaga ��i Ringsted ��i 58 km între capitala ��i Naestved (97
km). Timpul de parcurs se va reduce cu cinci minute pe primul tronson ��i
cu nou�� minute pe cei 97 km.
���VIDEO Cum arat�� cele mai rapide trenuri de marf�� ��i ce ����ri stau cel mai bine
La noi, din cauza infrastructurii, trenurile de marf�� ruleaz��
cu o vitez�� comercial�� de aproximativ 20 km/h, dar în alte ����ri
diferen��ele sunt uria��e ��i trenuri de marf�� grele pot rula cu peste 120
km/h, în timp ce unele speciale pot atinge 250 km/h. În articol pute��i
citi despre cele mai rapide trenuri de marf�� din lume ��i despre ����rile
care iau în serios investi��iile în transportul rapid de marf�� pe calea
ferat��.
Trenul Gara de Nord - Aeroport - A fost desemnat�� firma care va conecta aeroportul Otopeni la re��eaua feroviar��
Firma Arcada va conecta aeroportul Otopeni la re��eaua feroviar��, scrie
publica��ia Club Feroviar. C�tig��toare a fost desemnat�� asocierea SC
Arcada Company SA – SC ISPCF SA – DB Engineering & Consulting GMBH.
CFR a trimis participan��ilor comunicarea privind desemnarea asocierii
men��ionate drept c�tig��toare, scrie publica��ia men��ionat��.
���VIDEO Cum arat�� trenul chinez Maglev care poate rula cu 600 km/h ��i care sunt planurile cu acest concept super-rapid
China a prezentat un concept de tren cu levita��ie magnetic�� ce poate
rula cu 600 km/h, dar pân�� la darea în folosin���� mai sunt multe etape de
parcurs. China are deja o scurt�� linie unde trenurile Meglev pot prinde
431 km/h, dar decizia construirii unor noi linii va fi extrem de
complicat��, fiindc�� se discut�� despre costuri uria��e chiar ��i pentru
China care a investit sute de miliarde de dolari în trenuri
ultra-rapide.
Cu trenul din Anglia pân�� în Coreea de Nord - Cât cost�� ��i cât dureaz�� una dintre cele mai excentrice excursii
���O agen��ie de turism din Marea Britanie propune un tur ie��it din comun
care porne��te dintr-un mic or����el numit Wigan ��i ajunge, aproape o lun��
mai târziu, în capitala nord-coreean�� Phenian. Costul este de peste
3.000 de lire sterline ��i cei care se înscriu schimb�� aproape zece
trenuri. Agen��ia Lupine Travel s-a specializat pe locuri ie��ite din
comun ��i pe turism extrem ��i organizeaz�� excursii ��i în Transnistria,
Eritrea, Sudan, Somaliland, Pakistan, Turkmenistan, Republica
Centrafrican�� sau Arabia Saudit��.
Trenuri, investi��ii ��i geopolitic�� - Trebuie s�� privim cu fric�� sau cu speran���� ascensiunea economic�� a Chinei în Europa?
China este prezent�� cu tot mai multe proiecte de investi��ii în Europa
��i acest lucru arat�� o mare schimbare geopolitic��. Unii spun c��
ascensiunea Chinei este un dezastru pentru Europa, în timp ce al��ii spun
c�� este o ��ans�� f��r�� precedent. Din punct de vedere feroviar China este
tot mai important�� pentru Europa: mii de trenuri de marf�� leag�� cele
dou�� continente, iar companiile chineze deruleaz�� investi��ii în regiune.
Într-o analiz�� publicat�� de ClubFeroviar se discut�� ascensiunea
economic�� a Chinei ��i semnifica��iile acesteia asupra Europei.
Cehii se sf��tuiesc cu francezii de la SNCF pentru trenul de mare vitez�� Praga - Dresda
���Construc��ia liniei de mare vitez�� dintre Praga ��i Dresda nu va începe
mai repede de ��ase ani, iar cel mai complicat segment este un tunel de
26 km la grani��a dintre Germania ��i Cehia. Compania ceh�� de
infrastructur�� a semnat un parteneriat tehnic cu francezii de la SNCF
Mobilités pentru standardele viitoarei linii. Între Praga ��i Dresda sunt
191 km ��i exist�� ��ase trenuri/zi pe sens, durata c��l��toriei fiind de
dou�� ore ��i 11 minute. Dac�� se va construi linia de mare vitez��, timpul
ar putea sc��dea la 52 de minute. Biletele cost�� între 20 ��i 37 de euro.
Calvarul c��l��toriei cu trenul în România - Câte restric��ii de vitez�� sunt ��i care sunt cele mai lente por��iuni, dar ��i pu��inele zone rapide
Dup�� Pa��te ministrul Transporturilor a ”inspectat” calea ferat�� c��l��torind de la Bucure��ti la Constan��a, pe singura magistral�� unde viteza medie de circula��ie trece de 100 km/h. Traseul este unul cu totul atipic, fiindc�� pe majoritatea magistralelor sunt rare por��iunile unde trenurile ruleaz�� cu peste 80 km/h mai mult de câteva zeci de minute. În plus, cu trenurile Regio viteza medie este ��i de sub 30 km/h pe cele mai lente por��iuni. În articol pute��i vedea câte restric��ii de vitez�� sunt pe cele mai importante trasee, care este lungimea acestora ��i care este viteza medie a trenurilor, pe por��iuni.
Administra��ia Trump taie un miliard de dolari din bugetul trenului de mare vitez�� din California
Administra��ia Trump a anun��at c�� anuleaz�� acordarea unui grant de 929
milioane dolari pentru proiectul de construc��ie a unui tren de mare
vitez�� în California. SUA nu are trenuri de mare vitez�� ��i nici actualul
plan, de a construi cale ferat�� super-rapid�� între San Francisco ��i Los
Angeles, nu are ��anse s�� se concretizeze, fiindc�� ar costa peste 75
miliarde dolari.
Asocia��ia Pro Infrastructura calific�� drept ”promisiuni iresponsabile” declara��iile noului ��ef al CFR care spunea c�� viteza comercial�� a trenurilor poate fi crescut�� rapid de la 45 km/h, la 80 km/h
Noul director general al CFR SA (Infrastructur��), Constantin Axinia, a
declarat în pres�� c�� vrea s�� creasc�� imediat viteza medie comercial�� pe
re��ea de la 45 km/h, cât este ast��zi, la 80 km/h, poate chiar pân�� la
sfâr��itul anului curent. Astfel de declara��ii sunt ”minciuni si
promisiuni iresponsabile”, scrie Asocia��ia Pro Infrastructura care
explic�� faptul c�� sunt atât de multe restric��ii ��i liniile sunt
deteriorate pe distan��e atât de mari, încât a��a ceva este imposibil.
���VIDEO FOTO Cum arat�� cele mai luxoase trenuri de noapte din Europa - Despre întârzieri, speran��e ��i confort
În multe ����ri trenurile de noapte s-au desfiin��at, mai ales c�� cele de
zi au devenit foarte rapide în Occident. R��mâne îns�� o ��ar�� unde
trenurile de noapte luxoase au clien��i: Regatul Unit, iar acolo
trenurile dintre Londra ��i Edinburgh au de pu��in timp vagoane noi la
care ”compartimentul preziden��ial” poate costa ��i 400 de lire. În
articol pute��i vedea cum arat�� trenurile ��i pute��i afla cum de au
întârziat trei ore în prima zi.
Ungaria vrea s�� vad�� dac�� este viabil�� construc��ia unei linii de mare vitez�� Budapesta - Var��ovia
Agen��ia de dezvoltare a infrastructurii din Ungaria a desemnat
companiile care vor realiza studiul de fezebilitate pentru propusa cale
ferat�� de mare vitez�� dintre Budapesta ��i Var��ovia. Între cele dou��
ora��e sunt 800 km ��i c��l��toria poate dura între 9 ore ��i jum��tate ��i 14
ore. O propunere este ��i construc��ia unor linii care s�� permit�� viteze
de peste 300 km/h, dar probabil c�� proiectul ar costa enorm. O variant��
ar fi, cum au ar��tat consultan��i din Polonia, s�� se aleag�� un proiect
mai ieftin care s�� scad�� îns�� timpii de parcurs la 5 ore - 5 ore 30 min.
VIDEO Japonia începe testele cu cel mai rapid tren Shinkansen de pân�� acum
Japonia începe vineri testele cu cel mai nou tren de mare vitez��
Shinkansen, capabil de o vitez�� opera��ional�� de 360 km/h. Prima faz�� de
testare se va încheia în 2021, iar trenurile numite Alfa-X ar trebui s��
devin�� opera��ionale abia în 2030. Japonia este prima ��ar�� care a
introdus trenuri de mare vitez�� pe linii dedicate lor, în 1964, viteza
primelor garnituri fiind 210 km/h.
Top 10 articole cele mai ...
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
Aici puteti modifica setarile de Cookie
Termeni si conditii de utilizare ©Copyright 2006 - 2019 Hotnews.ro. Toate drepturile rezervate HN26
Date personale colectate de Hotnews.ro
