Producția de plante oleaginoase din Uniunea Europeană (UE), de 29,9 milioane tone, este semnificativ mai mică decât cea de anul trecut și sub recoltele ultimilor șapte ani, în principal, din cauza scăderii producției de rapiță cu peste 3 milioane de tone. Aproape o treime din reducerea producției de rapiță a UE provine din scăderea recoltei din România, care a coborât cu mai mult de 900.000 de tone în acest an față de anul trecut, ajungând la aproximativ 680.000 de tone, aproape de nivelul din 2013, potrivit celor mai recente estimări, scrie fermierinromania.ro.

HotNews.roFoto: Hotnews

Franța a înregistrat, însă, cea mai mare reducere, cu aproximativ 1,4 milioane tone. Condițiile de însămânțare dificile și circumstanțele nefavorabile cauzate de vreme în perioada dezvoltării plantelor au condus la reducerea semnificativă a suprafețelor cultivate cu rapiță. Comisia Europeană apreciază că importurile UE ar trebui să crească pentru a compensa pierderea. Scăderea cu peste 9% a producției de plante oleaginoase va fi compensată printr-o creștere cu 6,5% a importurilor, o reducere a consumului local cu 2,2% și o contracție a exporturilor cu 0,3%, conform raportului de perspectivă pe termen scurt publicat de Comisia Europeană în luna octombrie a acestui an. Producțiile de floarea soarelui și boabe de soia din Uniunea Europeană au rămas relativ constante, la 9,9 milioane tone și, respectiv, 2,8 milioane tone, pe seama creșterii suprafețelor cultivate în România și Franța pentru floarea soarelui și în România și Italia pentru soia.

Producția de cereale a UE pentru 2019/2020 este preconizată la 315 milioane tone, în creștere cu peste 7% față de anul trecut. Cu excepția culturii de porumb, afectată de seceta din acest an, și pentru care este estimată o scădere cu 4% față de anul trecut la nivelul Uniunii Europene, producția de grâu și de orz va fi mai mare, respectiv ajunge la 146 de milioane de tone (o creștere cu 12% față de 2018/2019 pentru grâu ușor) și la aproape 61,9 milioane tone (o creștere de aproape 10% pentru orz). La nivelul Uniunii Europene se preconizează un avans al exporturilor de cereale cu 13% și o scădere a importurilor cu 25% (anul trecut, importurile au înregistrat o creștere cu 26%). Consumul țărilor membre UE este estimat să crească până la aproximativ 2,1%, în acest an.

România are o producție de porumb estimată la 14,89 milioane tone, aproape de nivelul anului 2017 și 2004, o recoltă de grâu de aproximativ 10 milioane tone, aproximativ egală cu cea obținută în 2018 și 2017, și o producție de orz de 1,96 milioane tone, ușor în creștere față de anul trecut, până la un nivel apropiat de cel al anului 2017.

Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr din UE, pentru anul comercial 2019/2020, a scăzut cu aproape 5% din cauza prețurilor reduse, se arată în raportul Comisiei Europene (în România, suprafața cultivată a scăzut de la 24.000 hectare anul trecut, la 22.000 hectare). Se preconizează, însă, un randament peste nivelul anului trecut și se estimează, astfel, că producția UE de sfeclă de zahăr se va stabiliza la 119 milioane tone în acest an, aproape de nivelul din 2018/2019.

Producția de zahăr la nivelul Uniunii Europene este prevăzută la 17,5 milioane tone, relativ egală cu cea de anul trecut. Cifrele care definesc domeniul zahărului în acest an, în viziunea Comisiei Europene, sunt: exporturi de zahăr ale țărilor membre UE în scădere cu 3,2%, importuri în creștere cu 5,6%, consum mai redus pe piața europeană cu 4%.

Producția UE de piersici și nectarine este estimată să crească până la 4,1 milioane tone, cu 4% peste anul trecut. Acest lucru, în opinia Comisiei Europene, va conduce la un consum mai mare în spațiul comunitar, inclusiv la creșterea volumului de procesare.

Crește producția UE de carne de pasăre, cresc exporturile de carne de vită și de porc

Producția de păsări de curte în țările membre UE continuă să crească, în acest an, cu 2,5%, datorită cererii interne și internaționale bune. Până în luna iulie a acestui an, exporturile de carne de pasăre au crescut aproape pentru toate destinațiile, în special în Africa de Sud, Filipine, Vietnam și țările sub-Sahariene. Exporturile de carne de pasăre se așteaptă să crească în China, dar, deocamdată, doar Polonia și Franța (primul și al treilea producător UE) au acces direct la această piață. Cererea pentru carnea de pasăre ar trebui să continue în 2020, datorită tendințelor consumatorilor care trec de la carnea de porc, mai scumpă, la păsările de curte, apreciază Comisia Europeană. Se preconizează că, în acest an, consumul de carne de pasăre va ajunge la 23,5 kg/cap de locuitor, în creștere cu 0,5 kg.

Producția de carne de vită a UE va scădea cu aproape 1% în 2019 și cu încă 0,7% în 2020, însă există diferențe importante între statele membre. Accesul la noi piețe și creșterea vânzărilor către partenerii existenți conduc la așteptări mai mari în ceea ce privește exporturile de carne de vită din țările membre UE, preconizate să înregistreze un avans de 8%, în acest an. Balanța comercială a cărnii de vită se îmbunătățește semnificativ la nivelul Uniunii, inclusiv pe seama reducerii importurilor pe piața comunitară, însă exporturile de animale vii ar putea scădea cu 16% în acest an.

Importurile statelor membre de carne de vită din Argentina și Namibia, din primul semestru al acestui an, nu au compensat declinul achizițiilor din Uruguay și din alte țări care și-au orientat producțiile către piața asiatică. În aceste condiții, Comisia anticipează o scădere cu 3% a aprovizionărilor cu carne de vită din afara UE, de către statele membre. Consumul în Uniunea Europeană se va menține, în general, stabil (-0,1 kg, până la 10,9 kg/cap de locuitor).

Exporturile de carne de porc din Uniunea Europeană vor crește cu 20% în 2019, impulsionate de cererea tot mai mare din partea Chinei, pe fondul răspândirii gripei de pestă porcină. În același timp, este stimulată creșterea prețurilor pentru carnea de porc. Producția UE este stabilă în acest an, în principal, din cauza reducerii efectivelor de reproducere și a restricțiilor de mediu, dar în 2020 se preconizează o creștere cu 1,5%, în condițiile în care va continua cererea chineză, apreciază Comisia Europeană. Cei mai mari exportatori de carne de porc din Uniunea Europeană în China sunt: Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Franța, Irlanda, Marea Britanie.

Producția de carne de oaie și de capră a UE este prognozată în ușoară creștere în acest an, cu 1%, datorită condițiilor favorabile de furajare. Crește cererea pentru carne de oaie din Orientul Mijlociu și din China. România este exportator de animale vii, iar anul trecut a fost al treilea producător de carne de oaie din UE, după Marea Britanie și Spania, și al treilea producător de carne de capră, după Grecia și Spania. În primul semestru din acest an, România a înregistrat cea mai mare creștere din UE din punctul de vedere al numărului de oi sacrificate, cu 17,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Comisia estimează însă că, în general, consumul global de carne va scădea în acest an cu 0,5% pe cap de locuitor și va rămâne la acest nivel în 2020.

Colectarea laptelui din UE ar putea crește cu doar 0,5%, față de anul trecut, și să ajungă la 158 de milioane de tone din cauza scăderii efectivelor de animale de lapte și a încetinirii preconizate a creșterii randamentului, din cauza secetei, apreciază Comisia Europeană. De altfel, consumul de lapte este în scădere în Uniunea Europeană și, deși exporturile au crescut în prima jumătate a acestui an, ele reprezintă doar 3% din producția de lapte de băut. Însă exporturile de lapte praf degresat din UE sunt record, fiind estimate la 950 000 de tone, cu 16% mai mari decât în 2018, iar livrările de brânză sunt susținute. În plus, scăderea prețului untului din UE îl face mai atractiv pe piața mondială. Comisia Europeană preconizează că exporturile de produse lactate din UE vor crește, în general, cu 5% în 2019.