Asociația 2Celsius a lansat un raport care arată că programele Rabla și Rabla Plus derulate de Administrația Fondului pentru Mediu NU sunt accesibile pentru majoritatea populației și nu aduc beneficii mediului. Programul este inaccesibil celor cu venituri mici și medii, aduce beneficii clare doar industriei auto și nu rezolvă problema mobilității, se spune în raport.
Raportul, comandat de asociația 2Celsius și realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu și Adela Fofiu și finanțat de European Climate Foundation, analizează Rabla și Rabla Plus din perspectiva impactului social și a modului în care sunt abordate sărăcia și alte probleme sociale legate de mobilitate și acces, fiind alocate programului peste 5 miliarde de lei în ultimii 16 ani.
“O persoană cu venit mediu în România are nevoie de 10-20 de ani pentru a economisi banii necesari cumpărării unei mașini noi prin programul Rabla. Este o perioadă foarte lungă și doar din asta ne putem da seama cât de greu accesibil este programul pentru majoritatea românilor. În momentul de față, programul oferă beneficii clare, evidente, doar industriei auto și în acest caz, poate ar trebui mutat la alt minister de la cel al Mediului”, susține Natalia Ciobanu.
Care sunt problemele sociale ale programului Rabla
- Programul este exclusivist și inaccesibil celor cu venituri mici și medii și celor cu nivel scăzut de educație. Chiar dacă nivelul veniturilor salariale a crescut constant din 2005, această creștere nu se reflectă în creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor în măsura în care să își permită cu relativă ușurință achiziționarea unui autoturism nou.
- Rabla/Rabla Plus își propune să scoată din circulație mașinile mai vechi de 8-15 ani, însă, în perioada 2018-2020, au fost înmatriculate 1.7 milioane de autovehicule, dintre care aproximativ 75% (i.e. în jur de 1.4 milioane) sunt second-hand.
- Practic, doar în acești trei ani, au fost puse pe piață cel puțin tot atâtea mașini mai vechi de 15 ani câte a reușit programul Rabla/Rabla Plus să scoată în 15 ani de la lansare (i.e. 682.304 autoturisme casate din 2005 până în 2019).
- Documentele oficiale ale AFM nu prezintă o strategie sau o viziune de impact socio-economic, care să includă ținte pentru protejarea cetățenilor vulnerabili.
- Programul nu rezolvă problema mobilității, numărul în creștere de proprietari de mașini sugerează și că populația României își dorește un nivel de mobilitate și acces peste ceea ce oferă în prezent sistemul de transport în comun - fie el public sau privat.
- În forma sa actuală, cei peste peste 5 miliarde de lei din banii AFM (contribuții publice) susțin oamenii cu venituri peste media națională și ajung să contribuie într-un mod mai evident și ușor de înțeles la profiturile producătorilor și distribuitorilor de mașini decât la bunăstarea, mobilitatea și accesul la servicii de bază a oricărui alt cetățean.
Pe lângă impactul social redus, faptul că pentru fiecare mașină nouă în România sunt înregistrate cinci mașini vechi face ca programul Rabla să fie inutil și în ceea ce privește eliminarea mașinilor vechi.
„Solicităm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor realizarea unei analize de impact, revizuirea și întărirea programului pe criterii clare de mediu și sociale, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă la care România a aderat. De asemenea, solicităm introducerea unor măsuri adiacente, precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi, fără de care, programul Rabla nu își poate atinge obiectivul declarat de reînnoire a parcului auto”, spun cei de la Asociația 2Celsius.
Sursa: Dreamstime.com
1
9
